Pentru ca Uniunea Europeană să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim, reprezentanții statelor membre ale UE au ajuns la o poziție comună, respectiv un mandat de negociere, care permite Consiliului să inițieze negocieri cu Parlamentul European pe tema propunerii legislative referitoare la norme armonizate privind accesul echitabil la date și utilizarea corectă a acestora, și anume Regulamentul privind datele, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acordul de astăzi va facilita transformarea digitală a societăților și economiilor noastre. Regulamentul privind datele va debloca potențialul economic și societal al datelor și al tehnologiilor, cu respectarea normelor și valorilor UE. Va contribui la crearea unei piețe unice care să permită libera circulație a datelor în interiorul UE și între sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor, al administrațiilor publice și al societății în ansamblu”, a declarat Erik Slottner, ministrul suedez al administrației publice.

Regulamentul privind datele va oferi atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor, un control sporit asupra datelor lor prin consolidarea dreptului la portabilitate, datele putând fi copiate sau transferate cu ușurință între diferite servicii, în cazul în care sunt generate prin obiecte, mașini și dispozitive inteligente. Noua legislație va consolida capacitatea de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor, dându-le un cuvânt de spus în ceea ce privește posibilitățile de exploatare a datelor generate de produsele lor conectate.

Principalele aspecte care mențin orientarea generală a propunerii Comisiei

Regulamentul propune norme noi care stabilesc cine poate utiliza și accesa date generate în UE în toate sectoarele economice. Scopul său este de a asigura echitatea în mediul digital, de a stimula o piață competitivă a datelor, de a crea oportunități pentru inovarea bazată pe date și de a face datele mai accesibile pentru toți.

Propunerea urmărește, de asemenea, să faciliteze schimbarea furnizorului de servicii de prelucrare a datelor, instituie garanții împotriva transferurilor ilegale de date de către furnizorii de servicii de cloud și prevede elaborarea unor standarde în materie de interoperabilitate pentru reutilizarea datelor între sectoare.

Poziția comună a Consiliului menține orientarea generală a propunerii Comisiei, în special în ceea ce privește:

• măsurile care să permită utilizatorilor de dispozitive conectate, de la aparate electrocasnice inteligente până la utilaje industriale inteligente, să aibă acces la datele generate de dispozitivele respective, care sunt adesea colectate exclusiv de producători
• măsurile de prevenire a utilizării abuzive a dezechilibrelor contractuale în contractele de partajare de date ca urmare a unor clauze contractuale abuzive, impuse de o parte care deține o poziție de negociere semnificativ mai puternică
• mijloacele prin care organismele din sectorul public pot accesa și utiliza datele deținute de sectorul privat care sunt necesare în circumstanțe excepționale, în special în cazul unei urgențe publice, precum inundațiile și incendiile forestiere, sau pentru a pune în aplicare un mandat legal, în cazul în care datele nu sunt disponibile în alt mod
• noi norme care să permită clienților să schimbe în mod efectiv un furnizor de servicii de prelucrare a datelor în cloud cu altul și să instituie garanții împotriva transferului ilegal de date

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei

Textul Consiliului modifică diferite părți ale propunerii Comisiei, inclusiv cu privire la următoarele aspecte:

• o definiție mai clară a domeniului de aplicare al regulamentului, în special în ceea ce privește datele privind internetul obiectelor (IoT), accentul fiind mutat asupra funcționalităților datelor colectate de produsele conectate, în locul produselor în sine
• clarificări privind interacțiunea dintre Regulamentul privind datele și legislația orizontală și sectorială existentă, precum Regulamentul privind guvernanța datelor și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)
• protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală, însoțită de garanții adecvate împotriva comportamentului abuziv
• orientări suplimentare privind compensația rezonabilă pentru punerea la dispoziție a datelor și mecanismele de soluționare a litigiilor
• unele ajustări ale cererilor de partajare de date formulate de organismele din sectorul public, pe baza unor nevoi excepționale
• dispoziții mai clare și cu aplicabilitate mai largă în ceea ce privește trecerea efectivă de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul

Acordul privind poziția comună a Consiliului va permite președinției suedeze să inițieze negocieri cu Parlamentul European („triloguri”) cu privire la versiunea finală a propunerii legislative.

Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 8 persoane și a unei entități responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

Conform unui comunicat al instituției, membri ai sistemului judiciar responsabili de pronunțarea de sentințe de condamnare la moarte în cadrul unor procese inechitabile și de torturarea condamnaților sunt cu precădere vizați.

Pe lista măsurilor restrictive se regăsesc:

• clerici conservatori care subminează libertatea fetelor și a femeilor sau care propagă ura împotriva femeilor.
• un membru al Parlamentului iranian (Madjles) și purtătorul de cuvânt al acestuia pentru comisia culturală
• purtătorul de cuvânt al Cartierului general pentru interzicerea răului și a dreptului, inclus pe lista UE
• Consiliul Suprem al Revoluției Culturale, un organism care a promovat mai multe proiecte care subminează libertatea fetelor și a femeilor și discriminează minoritățile.
• șeful pentru afaceri culturale și evoluție politică de la Radiodifuziunea Republicii Islamice Iraniene (IRIB), cotată de UE, care a difuzat mărturisiri forțate ale ostaticilor străini în timpul protestelor din 2022/2023.

Măsurile restrictive se aplică în prezent unui număr total de 204 persoane și 34 de entități. Acestea constau în înghețarea activelor, o interdicție de călătorie în UE și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția persoanelor enumerate. De asemenea, este în vigoare o interdicție privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și de echipamente de monitorizare a telecomunicațiilor.

Uniunea Europeană și statele sale membre îndeamnă autoritățile iraniene să pună capăt represiunii violente împotriva protestelor pașnice, să înceteze să mai recurgă la detenții arbitrare ca mijloc de reducere la tăcere a vocilor critice și să îi elibereze pe toți cei reținuți pe nedrept.

UE solicită Iranului să pună capăt practicii de a impune și de a executa condamnări la moarte împotriva protestatarilor, să anuleze sentințele de condamnare la moarte pronunțate, precum și să asigure un proces echitabil pentru toți deținuții. De asemenea, UE solicită Iranului să pună capăt practicii dureroase de a reține civili străini în vederea obținerii de avantaje politice.

Șapte state membre UE, în frunte cu Germania, Spania și Danemarca, și-au sporit opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă, conform unei scrisori consultate de Reuters, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea ”hidrogen low-carbon”, obținut cu ajutorul energiei nucleară.

Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.

Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice, iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. ”Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin țările.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Doar că nu toate statele îmbrățișează propunerea de a folosi energia nucleară în parcursul de decarbonizare a economiei. 

Amintim că Austria, sprijinită de Luxemburg, a atacat în justiție decizia Uniunii Europene de a include energia nucleară și gazul pe lista investițiilor ”verzi”.