Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Published

on

Criza din Grecia ţine prima pagină a ziarelor de mai bine de un an şi jumătate. Agravarea situaţiei şi extinderea crizei din statul elen în celelalte ţări periferice din zona euro ameninţă să îngenuncheze întreaga Uniune Europeană. Se vorbeşte mai mult ca niciodată de destrămarea zonei euro.

Grecii ameninţă să declanşeze acum o nouă criză de proporţii prin organizarea referendumului prin care să decidă dacă acceptă sau nu noul plan de salvare oferit săptămâna trecută de UE.   În urma anunţului, premierului grec i s-a cerut demisia. Ideea organizării unui referendum nu este susţinută nici măcar de miniştrii din guvernul Papandreou.

În cazul unui răspuns negativ la referendum, Grecia va fi forţată să iasă din zona euro şi chiar din UE. Cum a ajuns statul elen în situţia dramatică?

La răpuns la această întrebare, adevarul.ro încearcă să urmărească șirul evenimentelor:

Atunci când a intrat în zona euro, Grecia s-a putut împrumuta la dobânzi semnificativ mai mici. În anii ’90 însă, Grecia a fost deseori forţată să plătească dobânzi de peste 10% pentru a se putea împrumuta. După aderarea la euro, dobânzile pentru Grecia au scăzut la 2-3%. Grecii au început astfel să se împrumute în neştire pentru a-şi finanţa deficitul bugetar uriaş.

Mai mult decât atât, a început chiar să cheltuiască mai mult decât înainte. În ultimul deceniu, salariul funcţionarilor publici eleni s-a dublat.Atunci când ieşeau la pensie, grecii primeau, în general, o pensie echivalentă cu 92% din valoarea ultimului salariu.

Cum Grecia are una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din Europa, finanţarea acestui sistem de pensii a devenit tot mai dificilă pentru că nu existau suficienţi tineri care să contribuie. În plus, evaziunea fiscală „mânca“ o bună parte din banii care ar fi trebuit să intre în vistieria statului.

1 ianuarie 2001 Grecia intră în uniunea monetară, devenind cel de-al doisprezecelea membru. Willem F. Duisenberg, preşedintele de atunci al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizează statul că are mult de lucru pentru a-şi pune Finanţele în ordine.

UE i-a permis în cele din urmă să intre în uniunea monetară, chiar dacă existau suspiciuni de faptul că statul şi-a „cosmetizat“ statisticile pentru a întruni condiţiile necesare pentru a deveni membru al zonei euro. Procedeul este numit de economişti „dans limbo“ – când un stat îşi „strânge“ cifrele, numai pentru ca acestea să explodeze la dimensiunea iniţială sau chiar mai mare după aceea. Mulţi cred că, pur şi simplu, Grecia a minţit pentru a fi acceptată în zona euro. La acea dată, rata inflaţiei a statului ajunsese deja la 4% – cu mult peste media UE, iar unul din zece greci nu avea un loc de muncă.

15 noiembrie 2003 Când statisticile înaintate de Grecia sunt examinate cu mai multă atenţie, se descoperă că ţara nu îndeplinise de fapt condiţiile pentru a adera la zona euro. Guvernul elen este forţat să recunoască faptul că niciodată nu a avut un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, cerut de reglementările comunitare.

iunie 2004 Grecia găzduieşte Jocurile Olimpice de vară, cheltuieşte 15 miliarde de euro, de trei ori mai mari decât se plănuise.

martie 2005 Noul guvern elen propune un buget auster. Sindicatele demarează o grevă generală de 24 de ore.

11 ianuarie 2010 Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţă că va trimite o delegaţie la Atena pentru a oferi statului elen consilier în ceea ce priveşte finanţele publice.

13 ianuarie 2010 Comisia Europeană mustrează oficial Grecia pentru falsificarea statisticilor şi anunţă că datoria publică a statului ar putea fi chiar mai ridicată decât se credea.

27 aprilie 2010 Ratingul Greciei este redus la „junk“.

5 mai 2010 Proteste violente izbucnesc pe străzile Atenei. Trei oameni îşi pierd viaţa. Papandreou anunţă că măsurile de austeritate tot vor fi aplicate.

februarie 2011 Creditorii internaţionali spun că măsurile de austeritate nu sunt suficiente şi că Grecia trebuie să accelereze reformele. Grecia este acuzată că îşi restructurează datoriile pe furiş.

11 mai 2011 Apar zvonuri privind un nou împrumut extern în valoare de 60 de miliarde de euro. Grecia este paralitzată de noi proteste.

25 iulie 2011 Agenţia de evaluare financiară Moody’s reduce ratingul Greciei cu trei trepte, avertizând că falimentul statului este aproape inevitabil.

26 octombrie 2011 Un nou summit este organizat şi, după zece ore de negocieri, liderii europeni prezintă noul plan de salvare a Greciei, bazat pe ştergerea a 50% din datoriile Atenei către creditorii privaţi (adică aproximativ 100 de miliarde de euro) şi acordarea unui nou împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro.

1 noiembrie 2011 George Papandreou cere organizarea unui referendum pentru ca poporul să poată decide dacă statul va accepta sau nu pachetul de asistenţă financiară oferit de UE. Bursele scad dramatic.  Analiştii declară că referendumul ar putea cauza izbucnirea unei noi crize în UE.

Mai multe detalii despre criza din Grecia și ce a cauzat-o, găsiți aici.

Sursa articol: adevarul.ro

Sursa foto: romanialibera.ro

RUSIA

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucraina, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o “situaţie extrem de periculoasă”, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina“, a apreciat Psaki, avertizând că “nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac”, întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din “Swift”, un circuit securizat de viramente bancare internaţionale.

Afirmațiile acesteia au fost făcute după ce Departamentul de Stat a informat că secretarul de stat Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut marți o convorbire telefonică, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Ulterior, un oficial din cadrul Departamentului de Stat a informat că șeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criza dintre Rusia şi Ucraina.

Mai mult, secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns la Kiev miercuri dimineaţă, vizită care face parte din eforturile internaţionale pentru detensionarea situaţiei securităţii la frontiera dintre Ucraina şi Rusia. El se va afla joi la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german, Annalena Baerbock, care la rândul ei a efectuat luni și marți vizite la Kiev și la Moscova. Tot la Berlin, Blinken și Baerbock vor participa la o reuniune “Transatlantic Quad” alături de omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

RUSIA

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

Published

on

© MAE rus

Germania este pregătită ”să apere regulile comune, chiar dacă acest lucru înseamnă să plătească un preț economic ridicat”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock după discuțiile cu omologul rus, Serghei Lavrov, potrivit Reuters. 

Aflată în prima sa vizită la Moscova după preluarea mandatului de șef al diplomației germane, care a debutat cu o escaladare a temerilor că Rusia ar putea invada Ucraina, Baerbock a semnalat că ”nu va exista securitate în casa noastră europeană comună dacă nu există reguli pe care toată lumea le respectă” și a calificat concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei drept un ”act fără un motiv inteligibil” despre care e greu să nu crezi că reprezintă ”o amenințare”. 

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale, informează Deutsche Welle.

Cazul opozantului rus, Aleksei Navalnîi și dizolvarea ONG-ului ”Memorial” în Rusia, una dintre cele mai vechi și mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, care a expus represiunea politică, abuzurile și atrocitățile din epoca stalinistă și a devenit un simbol al democratizării țării după prăbușirea Uniunii Sovietice, au reprezentat, de asemenea, teme abordate de cei doi oficiali, conform DPA. 

Recurând la un ton conciliant, Serghei Lavrov a subliniat în cadrul discuției de marți că există posibilitatea unei orientări spre o direcție pozitivă. Acesta a denunțat, în egală măsură, daunele provocate de sentimentul antirusesc de la Bruxelles și de ”grupul de țări antirusești din UE”, un mesaj de uz intern.

De asemenea, el a făcut trimite la proiectul Nord Stream 2, care se află în impas din cauza unei anchete desfășurate de organismul german de reglementare, spunând că ”a atras atenția colegilor germani asupra contraproductivității încercărilor de politizare a acestui proiect”.

Luni, Rusia a cerut Germaniei şi întregii Uniuni Europene să nu întârzie cu certificarea gazoductului Nord Stream 2, care a devenit un punct central în disputele politice dintre Moscova şi Occident.

”Procedura de certificare din partea organismelor de reglementare din Germania şi a Comisiei Europene nu ar trebui amânată artificial şi politizată”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În pofida faptului că a preluat de curând mandatul, Baerbock s-a arătat deja dispusă să traseze linii clare privind Moscova, inclusiv când vine vorba despre acest gazoduct care leagă Rusia de Germania, despre care aceasta consideră că nu ar trebui să fie operaționalizat dacă se constată o intensificare a crizei din Ucraina, opinie împărtășită și de Uniunea Europeană, care a decis să deschidă o anchetă împotriva Gazprom, compania care administrează conducta

O poziție fermă a Annalenei Baerbock a putut fi observată și în cazul uciderii unui cetățean georgian, în 2019, despre care Berlinul a spus că reprezintă o crimă motivată politic, orchestrată parțial de Ambasada Rusiei, ce a dus la expulzarea a doi diplomați ruși. 

Kievul și-a manifestat îngrijorările cu privire la Nord Stream 2 tocmai pentru că Ucraina este ocolită în procesul de exportare a gazelor naturale către Europa de Vest, fapt ce îi reduce importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul ucrainean. 

Germania se confruntă cu o criză energetică și cu o creștere a prețurilor la electricitate, fapt ce pune presiune pe Berlin de a deschide supapele Nord Stream 2, în ciuda îngrijorărilor exprimate de numeroși politicieni occidentali potrivit cărora Rusia încearcă să transforme aprovizionarea cu energie într-o armă împotriva Uniunii Europene.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Menționăm că Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a început marți o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”

Miercuri, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul de externe, Annalena Baerbock, ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”.

Continue Reading

RUSIA

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a discutat marți la telefon cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, context în care șeful diplomației americane i-a transmis omologului de la Moscova importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina.

Convorbirea Blinken – Lavrov, ce a avut loc înaintea vizitelor secretarului de stat american la Berlin și la Kiev, este subsecventă dialogului de stabilitate strategică din 10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie și reuniunile Consiliului Permanent al OSCE din 13 ianuarie.

Secretarul de stat a subliniat importanța continuării căii diplomatice pentru a detensiona tensiunile legate de consolidarea militară profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia“, a declarat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Acesta a indicat că Blinken “a reiterat angajamentul de nezdruncinat al SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că orice discuție privind securitatea europeană trebuie să includă aliații NATO și partenerii europeni, inclusiv Ucraina”.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

Facebook

ONU7 mins ago

Secretarul general al ONU i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ format din foști șefi de stat și de guvern

RUSIA17 mins ago

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE16 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA16 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA17 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA17 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

RUSIA17 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending