Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Published

on

Criza din Grecia ţine prima pagină a ziarelor de mai bine de un an şi jumătate. Agravarea situaţiei şi extinderea crizei din statul elen în celelalte ţări periferice din zona euro ameninţă să îngenuncheze întreaga Uniune Europeană. Se vorbeşte mai mult ca niciodată de destrămarea zonei euro.

Grecii ameninţă să declanşeze acum o nouă criză de proporţii prin organizarea referendumului prin care să decidă dacă acceptă sau nu noul plan de salvare oferit săptămâna trecută de UE.   În urma anunţului, premierului grec i s-a cerut demisia. Ideea organizării unui referendum nu este susţinută nici măcar de miniştrii din guvernul Papandreou.

În cazul unui răspuns negativ la referendum, Grecia va fi forţată să iasă din zona euro şi chiar din UE. Cum a ajuns statul elen în situţia dramatică?

La răpuns la această întrebare, adevarul.ro încearcă să urmărească șirul evenimentelor:

Atunci când a intrat în zona euro, Grecia s-a putut împrumuta la dobânzi semnificativ mai mici. În anii ’90 însă, Grecia a fost deseori forţată să plătească dobânzi de peste 10% pentru a se putea împrumuta. După aderarea la euro, dobânzile pentru Grecia au scăzut la 2-3%. Grecii au început astfel să se împrumute în neştire pentru a-şi finanţa deficitul bugetar uriaş.

Mai mult decât atât, a început chiar să cheltuiască mai mult decât înainte. În ultimul deceniu, salariul funcţionarilor publici eleni s-a dublat.Atunci când ieşeau la pensie, grecii primeau, în general, o pensie echivalentă cu 92% din valoarea ultimului salariu.

Cum Grecia are una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din Europa, finanţarea acestui sistem de pensii a devenit tot mai dificilă pentru că nu existau suficienţi tineri care să contribuie. În plus, evaziunea fiscală „mânca“ o bună parte din banii care ar fi trebuit să intre în vistieria statului.

1 ianuarie 2001 Grecia intră în uniunea monetară, devenind cel de-al doisprezecelea membru. Willem F. Duisenberg, preşedintele de atunci al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizează statul că are mult de lucru pentru a-şi pune Finanţele în ordine.

UE i-a permis în cele din urmă să intre în uniunea monetară, chiar dacă existau suspiciuni de faptul că statul şi-a „cosmetizat“ statisticile pentru a întruni condiţiile necesare pentru a deveni membru al zonei euro. Procedeul este numit de economişti „dans limbo“ – când un stat îşi „strânge“ cifrele, numai pentru ca acestea să explodeze la dimensiunea iniţială sau chiar mai mare după aceea. Mulţi cred că, pur şi simplu, Grecia a minţit pentru a fi acceptată în zona euro. La acea dată, rata inflaţiei a statului ajunsese deja la 4% – cu mult peste media UE, iar unul din zece greci nu avea un loc de muncă.

15 noiembrie 2003 Când statisticile înaintate de Grecia sunt examinate cu mai multă atenţie, se descoperă că ţara nu îndeplinise de fapt condiţiile pentru a adera la zona euro. Guvernul elen este forţat să recunoască faptul că niciodată nu a avut un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, cerut de reglementările comunitare.

iunie 2004 Grecia găzduieşte Jocurile Olimpice de vară, cheltuieşte 15 miliarde de euro, de trei ori mai mari decât se plănuise.

martie 2005 Noul guvern elen propune un buget auster. Sindicatele demarează o grevă generală de 24 de ore.

11 ianuarie 2010 Fondul Monetar Internaţional (FMI) anunţă că va trimite o delegaţie la Atena pentru a oferi statului elen consilier în ceea ce priveşte finanţele publice.

13 ianuarie 2010 Comisia Europeană mustrează oficial Grecia pentru falsificarea statisticilor şi anunţă că datoria publică a statului ar putea fi chiar mai ridicată decât se credea.

27 aprilie 2010 Ratingul Greciei este redus la „junk“.

5 mai 2010 Proteste violente izbucnesc pe străzile Atenei. Trei oameni îşi pierd viaţa. Papandreou anunţă că măsurile de austeritate tot vor fi aplicate.

februarie 2011 Creditorii internaţionali spun că măsurile de austeritate nu sunt suficiente şi că Grecia trebuie să accelereze reformele. Grecia este acuzată că îşi restructurează datoriile pe furiş.

11 mai 2011 Apar zvonuri privind un nou împrumut extern în valoare de 60 de miliarde de euro. Grecia este paralitzată de noi proteste.

25 iulie 2011 Agenţia de evaluare financiară Moody’s reduce ratingul Greciei cu trei trepte, avertizând că falimentul statului este aproape inevitabil.

26 octombrie 2011 Un nou summit este organizat şi, după zece ore de negocieri, liderii europeni prezintă noul plan de salvare a Greciei, bazat pe ştergerea a 50% din datoriile Atenei către creditorii privaţi (adică aproximativ 100 de miliarde de euro) şi acordarea unui nou împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro.

1 noiembrie 2011 George Papandreou cere organizarea unui referendum pentru ca poporul să poată decide dacă statul va accepta sau nu pachetul de asistenţă financiară oferit de UE. Bursele scad dramatic.  Analiştii declară că referendumul ar putea cauza izbucnirea unei noi crize în UE.

Mai multe detalii despre criza din Grecia și ce a cauzat-o, găsiți aici.

Sursa articol: adevarul.ro

Sursa foto: romanialibera.ro

NATO

Țările baltice sunt “lideri în NATO” privind bugetele apărării și sprijinirea Ucrainei, afirmă Blinken la 20 de ani de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei la Alianță

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a lăudat țările baltice pentru bugetele lor de apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei, numindu-le “lideri în NATO” în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Departamentul de Stat cu miniștrii de externe din Lituania, Letonia și Estonia, menită să marcheze împlinirea a 20 de ani de la aderarea celor trei țări la Alianța Nord-Atlantică.

“Acești trei aliați au fost lideri în NATO, contribuind în mod semnificativ la bugetele lor de apărare, fiind lideri în NATO și, de asemenea, lideri în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina într-un moment în care acest sprijin este absolut vital”, a declarat Blinken înainte de întâlnirea de la Washington, relatează presa din republicile baltice.

“Și cred că este o recunoaștere din partea tuturor celor trei țări, precum și a Statelor Unite, a mizelor care există atunci când vine vorba de sprijinul nostru pentru Ucraina”, a mai spus el, marcând aniversarea a două decenii de la aderare a celor trei țări după ce președintele Joe Biden a făcut același lucru în urmă cu două săptămâni în cazul Poloniei, primindu-i la Casa Albă pe președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk la 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.

 

Țările baltice plănuiesc să își majoreze cheltuielile militare la 3% din PIB anul viitor și se numără, de asemenea, printre cei mai mari susținători materiali ai Ucrainei în ceea ce privește ponderea bugetelor lor alocate în acest scop.

Potrivit raportului anual al NATO, în 2023, un număr de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentând cheltuieli ale bugetului pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

În replică, ministrul de externe leton Krišjānis Kariņš a declarat că “suntem profund uniți în ceea ce privește valorile noastre fundamentale – libertate, democrație, statul de drept”.

“Și vedem că valorile noastre fundamentale, pe care societățile noastre le împărtășesc, sunt direct contestate în întreaga lume. În special în regiunea noastră, este vorba de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – intrăm în al treilea an – și depinde de noi, cu eforturile noastre combinate, cu eforturile combinate ale NATO, să ne opunem acestui lucru și nu doar să spunem “Acest lucru este rău”, ci să ne asigurăm că acest rău nu are șansa de a se răspândi”, a continuat el.

La întâlnirea cu Blinken, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a mulțumit SUA pentru prezența militară în regiune, afirmând că “legătura transatlantică este un factor-cheie în asigurarea securității europene și a unei ordini internaționale bazate pe reguli”.

“Prezența pe termen lung a trupelor americane în Lituania și în regiune este cel mai puternic și de neînlocuit factor de descurajare. Suntem recunoscători pentru batalionul american desfășurat în Lituania și pentru investiția în dezvoltarea capacităților comune de apărare”, a declarat ministrul lituanian de externe, citat într-un comunicat de presă.

Miniștrii de externe baltici și omologul lor american au discutat despre “probleme de securitate regională, continuitatea asistenței acordate Ucrainei și obiectivele-cheie ale summitului NATO de la Washington”, se arată în comunicat.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul Blinken și miniștrii de externe din țările baltice au afirmat forța Alianței NATO și rolul acesteia în asigurarea securității și prosperității în Europa, menționând în special importanța securizării flancului estic al NATO.

Secretarul i-a felicitat, de asemenea, pe cei trei miniștri de externe cu ocazia celei de-a 20-a aniversări în cadrul Alianței.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA, Marea Britanie și Noua Zeelandă acuză China de atacuri cibernetice care vizează politicieni și companii

Published

on

© European Union 2021 - EP

Acuzații recente din partea Statelor Unite, Marii Britanii și Noii Zeelande au scos la iveală o serie de atacuri cibernetice care ar fi fost orchestrate de hackeri susținuți de statul chinez. Aceste atacuri, care se întind pe mai mulți ani, ar fi vizat politicieni, companii și dizidenți, dezvăluind un model de spionaj cibernetic legat de guvernul chinez, potrivit Washingtonului și aliaților săi, informează AFP, preluat de Agerpres.

Oficialii americani au acuzat șapte cetățeni chinezi, susținând că aceștia au fost implicați în atacarea unor membri ai Congresului, a unor oficiali de la Casa Albă și a diferitelor agenții americane. Hackerii, identificați ca făcând parte dintr-un grup cunoscut sub numele de APT31, au fost acuzați de conspirație în vederea comiterii de intruziuni informatice și fraudă electronică.

Atât SUA, cât și Marea Britanie au impus sancțiuni persoanelor și entităților presupus a fi implicate în aceste activități cibernetice. Printre acestea se numără o firmă din Wuhan, China, acuzată că a servit drept acoperire pentru operațiuni cibernetice rău intenționate.

În plus, Marea Britanie a acuzat China că a accesat datele alegătorilor, subliniind amploarea breșei. Dezvăluirile subliniază o narațiune mai amplă a breșelor de securitate cibernetică, SUA și aliații săi atribuindu-le guvernului chinez, pe fondul concurenței strategice și economice actuale.

China a negat aceste acuzații, respingându-le drept dezinformare. Cu toate acestea, dovezile prezentate de autorități sugerează un efort semnificativ și continuu al actorilor chinezi de a submina securitatea cibernetică și de a viza entități-cheie.

Gradul de sofisticare al acestor atacuri este evident în metodele utilizate, inclusiv în utilizarea de e-mailuri malițioase deghizate în articole de presă legitime. Aceste e-mailuri conțineau linkuri de urmărire ascunse, permițând hackerilor să adune informații despre destinatari și să efectueze intruziuni cibernetice mai bine direcționate.
Țintele au variat de la campanii politice la companii din diverse sectoare, ceea ce indică o amenințare extinsă și persistentă. Marea Britanie, în special, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la aceste activități, semnalând o potențială escaladare a tensiunilor dintre China și națiunile occidentale.

Ca răspuns la aceste acuzații, au fost activate canalele diplomatice, Regatul Unit convocându-l pe ambasadorul chinez și intrând în contact direct cu oficialii chinezi. Situația adaugă tensiune la relațiile deja tensionate, în special în lumina evenimentelor recente din Hong Kong, care au tensionat și mai mult legăturile dintre Regatul Unit și China.

De asemenea, Noua Zeelandă a acuzat hackerii chinezi sponsorizați de statul chinez că s-au infiltrat în parlament, alăturându-se astfel Statelor Unite și Marii Britanii în a acuza Beijingul de activitate cibernetică rău intenționată.

Ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters, a declarat marți că atacul cibernetic a fost „inacceptabil” și că preocupările țării sale au fost transmise direct Beijingului.

Continue Reading

JAPONIA

Financial Times: SUA și Japonia vor dezvălui cea mai mare îmbunătățire a pactului de securitate bilateral din ultimii 60 de ani

Published

on

© White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida vor dezvălui luna viitoare un plan de restructurare a comandamentului militar american din Japonia, în contextul preocupărilor comune legate de China, a relatat duminică Financial Times, consemnează Reuters, într-o serie de articole intitulate “SUA și Japonia plănuiesc cea mai mare îmbunătățire a pactului de securitate din ultimii 60 de ani”.

Planul ar urma să consolideze planificarea operațională și exercițiile militare între cele două țări, a relatat FT, citând persoane familiare cu situația.

Acesta ar urma să fie anunțat la Casa Albă pe 10 aprilie, când Biden este programat să îl primească pe Kishida în cadrul unui eveniment oficial care va include un dineu de stat fastuos și o reuniune politică, a precizat FT.

Japonia este un aliat apropiat și o componentă cheie a strategiei SUA față de China, Coreea de Nord și alte probleme de securitate din Asia.

Casa Albă, Consiliul Național de Securitate al SUA, Departamentul de Stat și Guvernul japonez nu au răspuns încă la solicitările Reuters de reacții pe această temă.

Washingtonul a susținut cu fermitate o consolidare militară majoră a Japoniei, în timp ce activitatea militară și de securitate dintre SUA și principalii săi aliați asiatici s-a consolidat.

În urmă cu mai bine de un an, Japonia s-a angajat să își dubleze cheltuielile pentru apărare până la 2% din produsul intern brut și să achiziționeze rachete care pot lovi nave sau ținte terestre aflate la o distanță de 1.000 km (600 de mile).

Japonia a numit recent puterea militară în expansiune rapidă a Chinei drept o “preocupare serioasă” pentru Japonia și comunitatea internațională.

La sfârșitul anului trecut, Japonia a numit un oficial guvernamental în funcție pentru a acționa ca atașat de apărare de facto în Taiwan, sporind legăturile de securitate într-o mișcare care probabil va înfuria China, care revendică insula strategică ca fiind a sa.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.54 mins ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending