Premierul Victor Ponta a anunţat în cadrul unei emisiuni TV, că a renunţat la pactul de coabitare cu preşedintele Traian Băsescu. Comisia Europeana nu si-a exprimat, inca, pozitia oficiala privind efectele ruperii Pactului, care a fost un document de colaborare inter-institutionala, dar cu impact la nivelul UE.
Contactat de caleaeuropeana.ro, purtătorul de cuvând al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că “pentru moment, C.E. nu are o reacţie oficială cu privire la ruperea actului de coabitare”.
CITITI AICI TEXTUL INTEGRAL AL PACTULUI
Ponta: Nu poţi baza o relaţie instituţională pe o păcăleală
În primul rând, cred că l-a păcălit pe Klaus Iohannis. Şi domnul Iohannis a vorbit despre un pact de coabitare. Nu există un pact de coabitare, ci un acord de colaborare instituţională pe care l-am semnat în decembrie ca prim-ministru desemnat cu preşedintele în funcţie. Dacă a păcălit pe cineva, nu m-a păcălit pe mine. Scopul acelui acord era de a primi un mandat de prim-ministru pe care l-am şi primit. Dacă i-a păcălit pe partenerii noştri internaţionali, eu am decis să-i trimit lui Traian Băsescu o scrisoare prin care explic cum a fost prezentat acest acord. Ținând cont de declaraţiile pe care le-a făcut, spun că acel acord nu mai există. Aşadar nu mai produce niciun efect”, a declarat Victor Ponta, potrivit Jurnalul.ro.
Întrebat dacă denunţă pactul de coabitare cu Traian Băsescu, Ponta a răspuns: “Evident, din moment ce domnul Băsescu a zis că totul a fost o păcăleală. Nu poţi să bazezi o relaţie instituţională pe o păcăleală.”.
Conţinutul scrisorii trimise de premierul Victor Ponta lui Traian Băsescu:
Am luat act de declaraţiile dumneavoastră, din data de 5 august, conform cărora Pactul de colaborare instituţională a reprezentat ‘o păcăleală’. (…) Ţinând cont de declaraţiile amintite anterior, devine evident că Pactul de colaborare instituţională nu mai produce efectele politice şi instituţionale pentru care a fost întocmit. În urma afirmaţiilor pe care le-aţi făcut public în ziua de marţi, devine clar pentru toţi românii, dar şi pentru partenerii noştri, că aţi semnat acest document cu rea-credinţă, fără a vă asuma în realitate principiile sale. Prin urmare, vă aduc la cunoştinţă pe această cale faptul că, în actualele condiţii, nu mai pot considera valabil Pactul de coabitare instituţională semnat în decembrie 2012.
Eu rămân în continuare convins că, în orice situaţie politică şi dincolo de orice dispută personală, preşedintele şi prim-ministrul trebuie să colaboreze pentru binele public. Din păcate, dumneavoastră aţi arătat în mod repetat că nu sunteţi interesat de acest lucru.
Vă readuc aminte că, în acea perioadă, tocmai dumneavoastră aţi fost cel care aţi prezentat documentul, în public, liderilor europeni, printre care preşedintelui de atunci al Comisiei Europene şi preşedintelui Parlamentului European, dar şi ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti. Acest document a fost adus la cunoştinţă partenerilor României, ca o dovadă că suntem capabili să asumăm regulile democratice şi să veghem la buna funcţionare a instituţiilor”, i-a transmis Victor Ponta lui Traian Băsescu.
“Pe lipsa de experienţă a lui Ponta am reuşit să semnez cu el acel celebru pact de coabitare. Da, a fost un politician mai slab decât mine. Am fost negociator mai bun decât el şi l-aţi văzut cum e în faţa mea… Şi l-aş ruga să nu mai insiste să dau toate întâlnirile pentru că va ieşi mai prost”, declarase în cursul zilei de marţi Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV.
Întrebat dacă, în acest sens, ”l-a păcălit” pe Ponta, Băsescu a răspuns: ”Da”.
Reacţia preşedintelui Băsescu
Preşedinte Traian Băsescu îi “recomandă” premierului Victor Ponta “să se mai gândească dacă, într-adevăr, doreşte denunţarea Acordului de colaborare instituţională între preşedintele României şi prim-ministrul României”, se arată într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt al şefului statului.
Ce conținea acordul de coabitare semnat de Băsescu şi Ponta
Pacea semnată de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a avut loc în luna decembrie 2012 imediat după alegerile paarlamentare şi înainte ca Traian Băsescu să-l desemneze din nou pe Victor Ponta premier.
Prezent la Consiliul European din decembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu a înmânat documentul liderilor europeni, printre care preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, preşedintele PE, Martin Schulz, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande. Preşedintele le-a dat acestora acordul tradus în limba enleză, la poza de familie.
Pactul prevedea că şeful statului va reprezenta România la Bruxelles, la Consiliile Europene, în timp ce primului ministru îi revin “relaţii la nivel interguvernamental şi european.
Cei doi se angajau să-şi vorbească numai la persoana a doua plural şi chiar să îşi sancţioneze consilierii sau angajaţii care lansează atacuri la adresa celeilalte părţi, potrivit acordului de colaborare.
„Formula de luare a deciziilor între Preşedinţie şi Guvern este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Preşedinte-Premier. În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate cu acordul celor doi”, se arăta în acord.
„Părţile vor îmbrăţişa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural”, se vor abţine de la „abordări diferite” şi „vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decenţă şi politeţe”, era precizat în acord.
Cei doi promiteau „să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” şi păstrarea discreţiei totale asupra întâlnirilor şi discuţiilor pe care le vor avea”. „Părţile convin să respecte cu stricteţe regula de a nu expune public discuţiile oficiale şi a aduce în public exclusiv elemente convenite de ambele părţi sau teme care nu afectează interesele României”, era menţionat în acord.
Documentul integral este disponibil aici.
Pactul de coabitare, menţionat în raportul MCV
În raportul MCV, dat publicităţii la începutul anului 2013, Comisia Europeană vorbeşte inclusiv despre controversatul pact de coabitare prin care preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au făcut pace după alegeri.
Comisia a salutat semnarea acestui acord, iar autorii raportului au notat că „Noul Guvern și-a făcut deja cunoscut angajamentul față de independența sistemului judiciar și supremația statului de drept în cadrul Acordului instituțional de colaborare dintre președinte și prim-ministru”.
CE a trasat atunci o serie de directive, arătând că „Acesta (pactul de coabitare -n.r.) ar trebui să fie acum urmat de: introducerea unui cadru clar (notă – De exemplu, un cod de conduită) privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și asigurarea aplicării eficace a acestor cerinţe”.
Coabitarea Băsescu – Ponta, între “plagiator” şi “şomer de lux”
Pactul de coabitare dintre preşedinte şi premier, semnat în 2012 a rezistat în ciuda acuzelor şi a încălcării acestuia de către ambele părţi.
De-a lungul anilor, jignirile nu au lipsit între Traian Băsescu şi Victor Ponta. Băsescu a spus despre Ponta că este “Oprescu de mai proastă calitate”, “procuror mediocru”, “om care şi-a construit cariera pe furt intelectual”, “plagiator mincinos”, mergând până la acuzaţia că “Ponta este un premier profund corupt”. De cealaltă parte, Ponta a spus despre preşedinte că este “lipsit de discernământ”, “iresponsabil”, “şomer de lux”, “incoerent”.
“Coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ”
În contextul eşuării privatizării CFR Marfă, premierul Victor Ponta se referă în termeni ironici la pactul de coabitare: “Iată, coabitarea funcţionează foarte bine: eu mă ocup de pâine, preşedintele, de circ, deci toată ţara va fi mulţumită”, spunea Ponta, după ce Guvernul decisese să reducă TVA la pâine, măsură cu care preşedintele nu a fost de acord.
Printre numeroasele disupte dintre premier şi preşedinte s-au aflat şi reprezentarea la Consiliul European, privatizarea CFR Marfă, Legea referendumului, terenurile achiziţionate în comuna Nana din Călăraşi, regionalizarea, bugetul de stat pe 2014, reducerea CAS, iar lista poate continua.
Bilanţul arată că, de la semnarea Acordului de colaborare instituţională, coabitarea preşedinte-premier a funcţionat, totuşi, în câteva cazuri, precum numirea procurorilor şefi Tiberiu Niţu la Parchetul General, Laura Codruţa Kovesi, la DNA şi Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, dar şi înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei.
Urmărţi aici istoricul evenimentelor şi declaraţiilor încă de la semnarea acordului de coabitare.
Comentariile sunt închise.