Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cum sunt suspendați președinții în țările europene

Published

on

Suspendarea președintelui diferă de la o republică la alta. În multe țări europene, președintele poate fi demis doar prin votul Parlamentului, fără ca întrebarea să ajungă la oameni. În cele mai multe țări, Curtea Constituțională este cea care dă avizul pentru destituirea președintelui, informează Adevărul în ediţia sa electronică.

Francezii nu își pot destitui președintele decât dacă este găsit vinovat de înaltă trădare. Procedurile de demitere pot fi demarate dacă acțiunea va avea votul a două treimi dintre parlamentarii uneia dintre cele două camere ale Parlamentului francez, însă Înalta Curte este cea care judecă acuzațiile și hotărăște dacă șeful statului va fi sau nu destituit.

În Italia, asemănător procedurii din România, parlamentarii italeni trebuie să voteze pentru demitere în ședința comună a celor două Camere, după care cazul demiterii președintelui este judecat de Curtea Constituțională. Spre deosebire de practica românească, însă, în Italia, celor 15 judecători ai Curții Constituționale li se alătură alți 16 membri, aleși prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Parlament cu reprezentanții societății civile. Completul format judecă acuzațiile aduse președintelui, iar verdictul hotărât nu poate fi contestat. Președintele italian nu poate fi judecat pentru acțiunile comise în timpul mandatului său, cu excepția trădării și încălcării Constituției.

Nici nemții nu sunt implicați în procesul de suspendare al președintelui lor. Asemănător României, în cazul în care președintele german nu își mai poate exercita atribuțiile, președinte interimar devine șeful Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german, echivalenul Senatului din Parlamentul României. Însă, în cazul în care Parlamentul vrea demiterea președintelui, interimatul va fi asigurat de o persoană desemnată de Curtea Constituțională Federală. Cererea pentru destituirea președintelui poate fi înaintată de oricare dintre cele două Camere dacă are susținerea a două treimi dintre parlamentari. Acuzațiile aduse președintelui sunt, pe urmă, prezentate Curții Constituționale Federale, care în cazul unei pronunțări în favoarea demiterii șefului statului, îl va desemna și pe cel care va asigura interimatul.

În Austria, președintele este destituit în urma unui referendum. Decizia privind demiterea președintelui este luată de Adunarea Federală (cele două Camere reunite ale Parlamentului). Dacă majoritatea parlamentarilor austrieci votează în favoarea demiterii șefului statului, cazul este trimis la Curtea Constituțională, ce urmează să dea avizul pentru organizarea unui referendum.

În Statele Unite, destituirea din funcție a președintelui nu este un proces în care să fie implicați cetățenii americani. Decizia de suspendare trebuie, mai întâi aprobată de Camera Reprezentanților, după care Senatul se întrunește pentru evalurea cazului și pentru a decide dacă șeful statului va rămâne sau nu în funcție. Pentru destituirea președintelui, e nevoie de două treimi din voturile senatorilor prezenți la ședință.

Sursa: Adevarul.ro
Foto:  presidency.ro

RUSIA

Viktor Orban speră că va obține suplimentarea livrării gazelor naturale în urma întâlnirii cu Vladimir Putin: Situația actuală este împovărată de prețuri mari la energie

Published

on

© Kremlin.ru

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat vineri că la întâlnirea pe care o va avea cu președintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare la Moscova va încerca să obțină suplimentarea cantității de gaze pe care Ungaria o primește din Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ungaria, membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, a încheiat în august un nou acord pe termen lung de achiziţie de gaze cu gigantul rus Gazprom.

Orban, pe care îl aşteaptă o luptă ce se anunţă strânsă în alegerile parlamentare de la 3 aprilie, a respins apelurile opoziţiei unite de a-şi anula vizita programată marţi la Moscova.

”Aş dori să cresc cantitatea de gaze care să fie livrată (…) de la nivelurile convenite în contractul ruso-ungar”, a spus Viktor Orban vineri la postul public de radio.

”Aş dori să obţin în discuţiile noastre ca, în situaţia actuală dificilă împovărată de preţuri mai mari la energie, să fie majorată cantitatea de gaze care să fie la dispoziţia noastră pe termen lung”, a completat acesta.

Acordul pe 15 ani, ce prevede livrarea a 4,5 miliarde de mc de gaze naturale Ungariei pe rute de transport care evită Ucraina vecină, a intrat în vigoare în octombrie, cu o opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

Orban a mai afirmat că va discuta cu Putin şi despre securitatea europeană, menţionând că Ungaria este interesată într-o rezolvare paşnică a crizei ucrainene.

”Desigur, Ungaria este membră a NATO şi a UE, aşa încât, înaintea oricărei astfel de întâlniri, mă consult şi coordonez cu aliaţii noştri occidentali”, a declarat premierul de la Budapesta, adăugând că va avea discuţii suplimentare cu lideri occidentali în zilele următoare.

Opoziția din Ungaria i-a solicitat premierului Viktor Orban să își anuleze vizita programată pentru 1 februarie, în Rusia,  deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene.

Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional”, au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă.

Comunicatul face referire la situaţia ”acută şi tensionată” dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a țărilor UE și NATO în ceea ce privește poziția politică față de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Ungaria a făcut notă discordantă printr-o declarație a ministrului său de externe, Péter Szijjártó, care a subliniat rolul de partener strategic al Rusiei în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©France Diplomacy/ Twitter

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a avertizat vineri, în contextul în care Emmanuel Macron se pregătește de o convorbire cu Vladimir Putin, că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina ar putea viza gazoductul Nord Stream 2. 

„Aliații au decis să pregătească sancțiuni disuasive pentru a determina Rusia să își asume responsabilitățile și riscurile. Acest lucru înseamnă, de asemenea, de exemplu, blocarea gazoductului Nord Stream. Va trebui să punem în aplicare, în special în ceea ce privește energia, măsuri de atenuare și de precauție”, a declarat Le Drian într-un interviu acordat postului de radio RTL, scrie Politico.eu

Un mesaj similar a venit și din partea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a transmis miercuri că Nord Stream 2 nu va avansa dacă președintele rus va ordona  invadarea Ucrainei. 

Având în vedere dependența Europei de gazul rusesc, temerile privind aprovizionarea continentului au crescut pe fondul deteriorării situației de la granițele Ucrainei, unde președintele rus Vladimir Putin a desfășurat peste 125.000 de soldați. 

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina, diplomații țărilor europene negociind, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore.  Printre posibilele sancţiuni este posibilă blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2. 

De asemenea, ministrul german de externe Annalena Baerbock a transmis că  Rusia se va confrunta cu „consecințe masive” în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei, în contextul în care Occidentul pregătește un pachet de sancțiuni care include controversatul gazoduct Nord Stream 2. 

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, pe 18 ianuarie, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie „să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

În schimb, președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

Ulterior, Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și: Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Emmanuel Macron va vorbi la telefon cu Vladimir Putin

Continue Reading

SUA

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Published

on

© Bundesregierung

Olaf Scholz este așteptat la Casa Albă de președintele american, Joe Biden, pe data de 7 februarie, într-o primă vizită în Statele Unite de când cancelarul german și-a preluat atribuțiile, într-un context tensionat de acțiunile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, cei doi lideri vor discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, vizita oferind ”oportunitatea de a reafirma legăturile profunde și trainice dintre Statele Unite și Germania”.

”Ei vor discuta, de asemenea, despre importanța continuării unei cooperări strânse în ceea ce privește o serie de provocări comune, inclusiv încheierea pandemiei COVID-19, abordarea amenințării schimbărilor climatice și promovarea prosperității economice și a securității internaționale”, mai amintește sursa anterior menționată.

Biden a avut o primă convorbire telefonică cu Scholz în luna decembrie pentru a-l felicita pentru alegea sa în funcție de cancelar al Germaniei, după 16 ani în care Angela Merkel a deținut mandatul, precizează Deutsche Welle. 

Vizita inaugurală a lui Scholz în Statele Unite are loc după un turneu în Europa, cu opriri la Paris, Bruxelles și Madrid.

În mod tradițional, SUA se numără printre primele opriri ale unui nou cancelar german, având în vedere legăturile strânse dintre partenerii NATO.

Dincolo de faptul că Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta este și punctul terminus al gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Washingtonul, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a avertizat că acest proiect ”nu va progresa” în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina.

Părerea este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, care a anunțat joi că ”suntem pe cale să lucrăm la un pachet de sancțiuni puternice” cu aliații occidentali care acoperă mai multe aspecte, ”inclusiv Nord Stream 2”.

De cealaltă parte, cancelarul german a recurs la un ton în favoarea ”prudenței” când vine vorba de posibile măsuri împotriva Rusiei în cazul escaladării situației la granița cu Ucraina.

Continue Reading

Facebook

RUSIA3 mins ago

Viktor Orban speră că va obține suplimentarea livrării gazelor naturale în urma întâlnirii cu Vladimir Putin: Situația actuală este împovărată de prețuri mari la energie

INTERNAȚIONAL43 mins ago

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

SUA1 hour ago

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Gheorghe Falcă3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Comemorarea Holocaustului rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată

CHINA3 hours ago

Statele Unite fac apel la Beijing să-și folosească „influența” asupra Moscovei pentru a descuraja un atac împotriva Ucrainei

ROMÂNIA3 hours ago

Digitalizare: Guvernul a aprobat Proiectul de Lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public

ROMÂNIA3 hours ago

POIM: România a transmis Comisiei Europene aplicații de plată în valoare de 4,8 mld. de euro din totalul de 9,1 mld. de euro

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Marcel Boloș în funcția de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării 

U.E.3 hours ago

Înaltul Reprezentant al UE l-a asigurat pe ministrul ucrainean de externe de ”unitatea neîntreruptă pentru sprijinul Ucrainei”: Lucrăm la mai multe modalităţi de a ajuta Kievul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Joe Biden îl asigură pe Volodimir Zelenski că SUA și partenerii săi vor ”răspunde decisiv” dacă Rusia va continua să invadeze Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending