Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cum sunt suspendați președinții în țările europene

Published

on

Suspendarea președintelui diferă de la o republică la alta. În multe țări europene, președintele poate fi demis doar prin votul Parlamentului, fără ca întrebarea să ajungă la oameni. În cele mai multe țări, Curtea Constituțională este cea care dă avizul pentru destituirea președintelui, informează Adevărul în ediţia sa electronică.

Francezii nu își pot destitui președintele decât dacă este găsit vinovat de înaltă trădare. Procedurile de demitere pot fi demarate dacă acțiunea va avea votul a două treimi dintre parlamentarii uneia dintre cele două camere ale Parlamentului francez, însă Înalta Curte este cea care judecă acuzațiile și hotărăște dacă șeful statului va fi sau nu destituit.

În Italia, asemănător procedurii din România, parlamentarii italeni trebuie să voteze pentru demitere în ședința comună a celor două Camere, după care cazul demiterii președintelui este judecat de Curtea Constituțională. Spre deosebire de practica românească, însă, în Italia, celor 15 judecători ai Curții Constituționale li se alătură alți 16 membri, aleși prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Parlament cu reprezentanții societății civile. Completul format judecă acuzațiile aduse președintelui, iar verdictul hotărât nu poate fi contestat. Președintele italian nu poate fi judecat pentru acțiunile comise în timpul mandatului său, cu excepția trădării și încălcării Constituției.

Nici nemții nu sunt implicați în procesul de suspendare al președintelui lor. Asemănător României, în cazul în care președintele german nu își mai poate exercita atribuțiile, președinte interimar devine șeful Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german, echivalenul Senatului din Parlamentul României. Însă, în cazul în care Parlamentul vrea demiterea președintelui, interimatul va fi asigurat de o persoană desemnată de Curtea Constituțională Federală. Cererea pentru destituirea președintelui poate fi înaintată de oricare dintre cele două Camere dacă are susținerea a două treimi dintre parlamentari. Acuzațiile aduse președintelui sunt, pe urmă, prezentate Curții Constituționale Federale, care în cazul unei pronunțări în favoarea demiterii șefului statului, îl va desemna și pe cel care va asigura interimatul.

În Austria, președintele este destituit în urma unui referendum. Decizia privind demiterea președintelui este luată de Adunarea Federală (cele două Camere reunite ale Parlamentului). Dacă majoritatea parlamentarilor austrieci votează în favoarea demiterii șefului statului, cazul este trimis la Curtea Constituțională, ce urmează să dea avizul pentru organizarea unui referendum.

În Statele Unite, destituirea din funcție a președintelui nu este un proces în care să fie implicați cetățenii americani. Decizia de suspendare trebuie, mai întâi aprobată de Camera Reprezentanților, după care Senatul se întrunește pentru evalurea cazului și pentru a decide dacă șeful statului va rămâne sau nu în funcție. Pentru destituirea președintelui, e nevoie de două treimi din voturile senatorilor prezenți la ședință.

Sursa: Adevarul.ro
Foto:  presidency.ro

INTERNAȚIONAL

Biden, înainte ca Putin să anexeze ilegal patru regiuni din Ucraina: SUA nu vor recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” revendicările Rusiei în Ucraina

Published

on

© POTUS/ Instagram

Preşedintele american, Joe Biden, a promis joi că nu va recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” rezultatele referendumurilor “orchestrate de Rusia” în Ucraina, scrie AFP.

Vreau să fiu foarte clar în acest sens: Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată, niciodată, niciodată revendicările Rusiei asupra teritoriului suveran al Ucrainei“, a afirmat preşedintele american în cursul unui summit la Washington reunind lideri ai unor insule din Oceanul Pacific, potrivit Agerpres.

“Aşa-zisele referendumuri au fost o parodie, o parodie absolută. Rezultatele au fost orchestrate la Moscova”, a adăugat preşedintele Biden, salutând “sacrificiul” ucrainenilor pentru “a-şi salva poporul şi a menţine independenţa ţării lor”.

Referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă a mai estimat că “agresiunea Rusiei în Ucraina, cu scopul de a promova ambiţiile imperiale ale lui Putin, este o încălcare flagrantă a Cartei Naţiunilor Unite şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Afirmaţiile preşedintelui american au fost făcute într-un moment în care Vladimir Putin va oficializa vineri la Moscova anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene, ferm denunţată de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Kremlinul urmează să găzduiască vineri o ceremonie în care va fi oficializată anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) şi Herson şi Zaporojie (sud). Vladimir Putin va ţine “un discurs substanţial” cu această ocazie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov. 

În pregătirea acestui moment, Putin a semnat și decretele de recunoaștere a independenței regiunilor Herson și Zaporojie, așa cum Rusia a recunoscut independenţa Republicii Populare Doneţk (DNR) şi a Republicii Populare Lugansk (LNR), la cererea liderilor lor separatişti pro-ruşi, la sfârşitul lunii februarie, cu puţin timp înainte de lansarea ofensivei sale în Ucraina.

Anterior, secretarul de stat american, Antony Blinken, a condamnat şi el aceste “referendumuri”, care sunt “nici mai mult nici mai puţin decât confiscări de teritorii”.

“Această parodie a referendumurilor organizate de Kremlin este doar o încercare zadarnică de a masca ceea ce înseamnă nici mai mult, nici mai puţin decât o altă tentativă de a confisca teritorii în Ucraina”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Washington într-un comunicat

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

Published

on

© ITU/Rowan Farrell

Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost aleasă joi în funcţia de secretar general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), pentru următorii patru ani, învingându-l pe contracandidatul din Rusia, Rashid Ismailov, în ceea ce reprezintă o victorie diplomatică a SUA în fața Federației Ruse pentru o poziție internațională care în ultimii opt ani a fost deținută de un chinez.

Scrutinul a fost scrutinul organizat la cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor ITU (PP-22), eveniment ce are loc la Bucureşti în această perioadă., informează Agerpres.

Anunţul a fost făcut de Sabin Sărmaş, preşedintele conferinţei de la Palatul Parlamentului.

Astfel, în urma opţiunilor de vot acordate de toate statele-membre ITU, Doreen Bogdan-Martin a obţinut 139 dintre sufragii, în timp ce candidatul din Federaţia Rusă, Rashid Ismailov, un număr de 25 de voturi.

Este prima femeie care ajunge în această funcție, pe care americanii nu au mai deținut-o din 1965. În ultimii opt ani, şefia Uniunii Internaţionale a Comunicaţiilor a aparţinut Chinei, prin Houlin Zhao.

Portofoliul de realizări al candidatei din SUA include, printre altele: lansarea design-ului Centrului Internaţional pentru Inovaţie Digitală, conceperea unei strategii pentru tineri la nivelul ITU, a unui grup de lucru inter-sectorial pentru tineret, lansarea Programului “Generation Connect Board”- pentru a stimula implicarea tinerilor şi conceptualizarea “Global Youth Summit” şi îmbunătăţirea coerenţei între programe pentru ca acestea să fie orientate către viitor.

Doreen Bogdan-Martin are 30 de ani de experienţă în domeniul informaţiei şi comunicării, în sectorul tehnologiilor (TIC), al relaţiilor guvernamentale şi în organizaţii multilaterale. Este căsătorită, are patru copii şi vorbeşte fluent franceză şi spaniolă.

Pe plan educaţional, este masterandă a Universităţii Americane – Şcoala de Servicii Internaţionale, în Politici de comunicaţii internaţionale, şi licenţiată a Universităţii din Delaware. Din anul 2019, Bogdan-Martin ocupă funcţia de director al Biroului de Dezvoltare în Telecomunicaţii al ITU.

România organizează, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, la Palatul Parlamentului, cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22), la care participă peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări.

Alături de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), parteneri în organizarea conferinţei sunt: Senatul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Societatea Română de Televiziune.

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este organizaţia internaţională din sistemul Naţiunilor Unite specializată pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care promovează inovaţia în acest domeniu, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.

Înfiinţată în urmă cu peste 150 de ani, ITU este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv principal este coordonarea utilizării în bune condiţii a spectrului radio la nivel global, promovarea cooperării internaţionale în asignarea orbitelor satelitare, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în ţările în curs de dezvoltare şi stabilirea de standarde la nivel mondial care să încurajeze interconectarea fără întrerupere a unei game largi de sisteme de comunicaţii. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 mins ago

Biden, înainte ca Putin să anexeze ilegal patru regiuni din Ucraina: SUA nu vor recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” revendicările Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN59 mins ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH11 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH15 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending