Connect with us

NATO

Cum văd miniștrii de Externe ai României și Germaniei viitorul alianței transatlantice: De la București, Germania cere un nou echilibru în relația cu SUA, iar România face apel la un consens european

Published

on

Miniștrii de Externe ai României și Germaniei s-au prounțat luni, la București, în favoarea unei relații transatlantice cu Statele Unite, una bazată pe „un nou echilibru” și pe un „consens al țărilor europene”, în condițiile în care relațiile dintre SUA și Europa sunt prejudiciate de animozități între președintele Donald Trump și mai mulți lideri europeni. 

Teodor Meleșcanu și Heiko Maas au vorbit despre importanța prezervării alianței transatlantice și de un dialog mai deschis, într-o conferință de presă ca a urmat unui dialog al șefului diplomației germane cu diplomații români prezenți la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, o sesiune intitulată ”București-Berlin-Bruxelles: împreună pentru o Europă puternică” și reflectată de contextul primei președinții la Consiliul UE a României, în ianuarie – iunie 2019, dar și al președinției germane din a doua jumătate a anului 2020.

„Dorim să prezervăm alianţa transatlantică. Statele Unite sunt un partener indispensabil, nu doar în chestiuni de securitate. Dorim, însă, să găsim un nou echilibru pentru această relaţie”, a spus șeful diplomației germane, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeana.ro. Maas a făcut aceste precizări în condițiile în care în discursul său către diplomații români s-a întrebat dacă ultimele decenii în care Europa s-a putut dezvolta sub umbrela Statelor Unite sunt o regulă sau au fost o excepție.

Sub egida preşedintelui Trump ne confruntăm cu noi provocări. Nicio ţară din Europa nu va reuşi să facă lucrul acesta singură, ci doar împreună. Europe United este răspunsul nostru la America First. Nu este vorba despre a oferi un contrapunct. Ci, așa cum era vorba în discuția despre taxele comerciale, Europa a reușit să vorbească într-o singură voce. Iar președintele Juncker a reușit la Washington să stopeze emiterea unor noi taxe, astfel încât am câștigat timp pentru a discuta unii cu alții. Aceasta denotă că reuşim doar împreună să ne reprezentăm interesele noastre comune europene cel mai bine. Nici Germania nu va reuşi de una singură să îşi atingă obiectivele. Lucrul acesta este valabil nu doar în relaţia cu SUA, ci şi cu China şi cu Rusia“, a mai răspuns Heiko Maas, în contextul în care șeful diplomației de la Berlin a scris recent un articol de opinie intitulat „Planul pentru o nouă ordine mondială” în care face apel la o Europă unită capabilă să redefinească relația cu SUA și chiar să formeze o „contrapondere” când Statele Unite depășesc o „anumită linie” roșie.

Un detaliu suplimentar este relevat și de faptul că o poziție similară precum cea exprimată la București a fost expusă de Maas și la Reuniunea Diplomației Germane ale cărei lucrări le-a deschis înainte de a pleca spre România. ”În epoca America First, valori precum cooperarea, respectul pentru dreptul internațional și comerțul liber sunt sub presiune”, a spus Maas, tot astăzi, la Berlin.

De cealaltă parte, Teodor Meleşcanu a spus că, pentru România, relaţia transatlantică este “unul dintre principiile fundamentale” ale politicii externe române, însă a completat că este nevoie de un consens al statelor UE.

Suntem, însă, conştienţi de faptul că este nevoie de un dialog mai activ, mai aplicat, deschis, care să ţină seama de interesele tuturor părţilor, tuturor statelor, atunci când vorbim de relaţia transatlantică. Inclusiv consider că avem nevoie de o concertare mult mai serioasă a ţărilor membre ale Uniunii Europene, astfel încât să ne putem prezenta în dialogul cu Statele Unite într-o formă care conţine într-adevăr un consens al ţărilor europene, ceea ce o şi facem“, a afirmat Meleşcanu.

Pozițiile exprimate de cei doi miniștri întregesc peisajul declarațiilor sub decor diplomatic de luni, în contextul în care și președintele francez Emmanuel Macron, la Conferința anuală a ambasadorilor francezi, a susținut că Europa nu trebuie să se mai bazeze doar pe SUA în privința securității sale.

Ministrul german de Externe s-a aflat, luni, în premieră la București în calitate de șef al diplomației, participând atât la RADR, cât și la întrevederi bilaterale cu omologul român și cu președintele Klaus Iohannis.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending