Connect with us

NATO

Cum văd miniștrii de Externe ai României și Germaniei viitorul alianței transatlantice: De la București, Germania cere un nou echilibru în relația cu SUA, iar România face apel la un consens european

Published

on

Miniștrii de Externe ai României și Germaniei s-au prounțat luni, la București, în favoarea unei relații transatlantice cu Statele Unite, una bazată pe „un nou echilibru” și pe un „consens al țărilor europene”, în condițiile în care relațiile dintre SUA și Europa sunt prejudiciate de animozități între președintele Donald Trump și mai mulți lideri europeni. 

Teodor Meleșcanu și Heiko Maas au vorbit despre importanța prezervării alianței transatlantice și de un dialog mai deschis, într-o conferință de presă ca a urmat unui dialog al șefului diplomației germane cu diplomații români prezenți la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, o sesiune intitulată ”București-Berlin-Bruxelles: împreună pentru o Europă puternică” și reflectată de contextul primei președinții la Consiliul UE a României, în ianuarie – iunie 2019, dar și al președinției germane din a doua jumătate a anului 2020.

„Dorim să prezervăm alianţa transatlantică. Statele Unite sunt un partener indispensabil, nu doar în chestiuni de securitate. Dorim, însă, să găsim un nou echilibru pentru această relaţie”, a spus șeful diplomației germane, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeana.ro. Maas a făcut aceste precizări în condițiile în care în discursul său către diplomații români s-a întrebat dacă ultimele decenii în care Europa s-a putut dezvolta sub umbrela Statelor Unite sunt o regulă sau au fost o excepție.

Sub egida preşedintelui Trump ne confruntăm cu noi provocări. Nicio ţară din Europa nu va reuşi să facă lucrul acesta singură, ci doar împreună. Europe United este răspunsul nostru la America First. Nu este vorba despre a oferi un contrapunct. Ci, așa cum era vorba în discuția despre taxele comerciale, Europa a reușit să vorbească într-o singură voce. Iar președintele Juncker a reușit la Washington să stopeze emiterea unor noi taxe, astfel încât am câștigat timp pentru a discuta unii cu alții. Aceasta denotă că reuşim doar împreună să ne reprezentăm interesele noastre comune europene cel mai bine. Nici Germania nu va reuşi de una singură să îşi atingă obiectivele. Lucrul acesta este valabil nu doar în relaţia cu SUA, ci şi cu China şi cu Rusia“, a mai răspuns Heiko Maas, în contextul în care șeful diplomației de la Berlin a scris recent un articol de opinie intitulat „Planul pentru o nouă ordine mondială” în care face apel la o Europă unită capabilă să redefinească relația cu SUA și chiar să formeze o „contrapondere” când Statele Unite depășesc o „anumită linie” roșie.

Un detaliu suplimentar este relevat și de faptul că o poziție similară precum cea exprimată la București a fost expusă de Maas și la Reuniunea Diplomației Germane ale cărei lucrări le-a deschis înainte de a pleca spre România. ”În epoca America First, valori precum cooperarea, respectul pentru dreptul internațional și comerțul liber sunt sub presiune”, a spus Maas, tot astăzi, la Berlin.

De cealaltă parte, Teodor Meleşcanu a spus că, pentru România, relaţia transatlantică este “unul dintre principiile fundamentale” ale politicii externe române, însă a completat că este nevoie de un consens al statelor UE.

Suntem, însă, conştienţi de faptul că este nevoie de un dialog mai activ, mai aplicat, deschis, care să ţină seama de interesele tuturor părţilor, tuturor statelor, atunci când vorbim de relaţia transatlantică. Inclusiv consider că avem nevoie de o concertare mult mai serioasă a ţărilor membre ale Uniunii Europene, astfel încât să ne putem prezenta în dialogul cu Statele Unite într-o formă care conţine într-adevăr un consens al ţărilor europene, ceea ce o şi facem“, a afirmat Meleşcanu.

Pozițiile exprimate de cei doi miniștri întregesc peisajul declarațiilor sub decor diplomatic de luni, în contextul în care și președintele francez Emmanuel Macron, la Conferința anuală a ambasadorilor francezi, a susținut că Europa nu trebuie să se mai bazeze doar pe SUA în privința securității sale.

Ministrul german de Externe s-a aflat, luni, în premieră la București în calitate de șef al diplomației, participând atât la RADR, cât și la întrevederi bilaterale cu omologul român și cu președintele Klaus Iohannis.

 

.

INTERNAȚIONAL

Posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO, blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților

Published

on

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.

Continue Reading

#RO2019EU

Viorica Dăncilă, în vizită de lucru la Bruxelles. Premierul se întâlnește cu secretarul general al NATO

Published

on

Prim-ministrul Viorica Dăncilă va efectua miercuri şi joi o vizită de lucru la Bruxelles, în vederea prezentării priorităţilor preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în cadrul sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European (CESE).

Un element important al vizitei va fi întrevederea bilaterală pe care Viorica Dăncilă o va avea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la sediul Cartierului General al NATO din Bruxelles, cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate, informează Guvernul, într-un comunicat.

Totodată, agenda vizitei (disponibilă aici) cuprinde şi participarea prim-ministrului Viorica Dăncilă la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, precum şi întrevederea premierului român cu preşedintele Comitetului Economic şi Social European, Luca Jahier, şi participarea la reuniunea socialiştilor europeni.

Șefa guvernului de la București va avea o întrevedere și cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă va participa, de asemenea, alături de înalţi oficiali europeni şi membri ai Guvernului de la Bucureşti, la vernisajul expoziţiei de fotografie şi la concertul dedicat debutului preşedinţiei române la Consiliul UE.

Din delegaţia guvernamentală fac parte ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Apărării Naţionale, Beniamin-Gabriel Leş, ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, ministrul interimar al Transporturilor, Rovana Plumb, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz. 

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, în Germania, cu militarii români prezenți la baza NATO de la Geilenkirchen

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește marți cu militarii români prezenți la baza militară NATO de la Geilenkirchen, în contextul vizitei pe care șeful statului a efectuat-o marți în Germania pentru a participa la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, la invitația cancelarului Germaniei Angela Merkel și președintelui Franței Emmanuel Macron.

Baza de la Geilenkirchen este principalul centru militar de operare a Componentei Sentry Boeing E-3 a NATO, unul dintre cele două elemente operaționale ale Forței de Avertizare timpurie și control a Alianței Nord-Atlantice.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Citiți și 

Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”

Angela Merkel, la semnarea Tratatului de la Aachen: ”Franța și Germania vor să contribuie la dezvoltarea unei armate a Uniunii Europene”

Emmanuel Macron, la semnarea Tratatului de la Aachen: Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Președintele Klaus Iohannis oferă asigurări: Tratatul franco-german de la Aachen nu readuce în prim-plan o discuție a Europei celor două viteze

Klaus Iohannis despre ”spiritul de la Sibiu” după 9 mai 2019: ”Sperăm să venim cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani”

Galerie FOTO | Klaus Iohannis, alături de Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen

 

.

Continue Reading

Trending