Connect with us

NATO

Cum văd miniștrii de Externe ai României și Germaniei viitorul alianței transatlantice: De la București, Germania cere un nou echilibru în relația cu SUA, iar România face apel la un consens european

Published

on

Miniștrii de Externe ai României și Germaniei s-au prounțat luni, la București, în favoarea unei relații transatlantice cu Statele Unite, una bazată pe „un nou echilibru” și pe un „consens al țărilor europene”, în condițiile în care relațiile dintre SUA și Europa sunt prejudiciate de animozități între președintele Donald Trump și mai mulți lideri europeni. 

Teodor Meleșcanu și Heiko Maas au vorbit despre importanța prezervării alianței transatlantice și de un dialog mai deschis, într-o conferință de presă ca a urmat unui dialog al șefului diplomației germane cu diplomații români prezenți la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, o sesiune intitulată ”București-Berlin-Bruxelles: împreună pentru o Europă puternică” și reflectată de contextul primei președinții la Consiliul UE a României, în ianuarie – iunie 2019, dar și al președinției germane din a doua jumătate a anului 2020.

„Dorim să prezervăm alianţa transatlantică. Statele Unite sunt un partener indispensabil, nu doar în chestiuni de securitate. Dorim, însă, să găsim un nou echilibru pentru această relaţie”, a spus șeful diplomației germane, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeana.ro. Maas a făcut aceste precizări în condițiile în care în discursul său către diplomații români s-a întrebat dacă ultimele decenii în care Europa s-a putut dezvolta sub umbrela Statelor Unite sunt o regulă sau au fost o excepție.

Sub egida preşedintelui Trump ne confruntăm cu noi provocări. Nicio ţară din Europa nu va reuşi să facă lucrul acesta singură, ci doar împreună. Europe United este răspunsul nostru la America First. Nu este vorba despre a oferi un contrapunct. Ci, așa cum era vorba în discuția despre taxele comerciale, Europa a reușit să vorbească într-o singură voce. Iar președintele Juncker a reușit la Washington să stopeze emiterea unor noi taxe, astfel încât am câștigat timp pentru a discuta unii cu alții. Aceasta denotă că reuşim doar împreună să ne reprezentăm interesele noastre comune europene cel mai bine. Nici Germania nu va reuşi de una singură să îşi atingă obiectivele. Lucrul acesta este valabil nu doar în relaţia cu SUA, ci şi cu China şi cu Rusia“, a mai răspuns Heiko Maas, în contextul în care șeful diplomației de la Berlin a scris recent un articol de opinie intitulat „Planul pentru o nouă ordine mondială” în care face apel la o Europă unită capabilă să redefinească relația cu SUA și chiar să formeze o „contrapondere” când Statele Unite depășesc o „anumită linie” roșie.

Un detaliu suplimentar este relevat și de faptul că o poziție similară precum cea exprimată la București a fost expusă de Maas și la Reuniunea Diplomației Germane ale cărei lucrări le-a deschis înainte de a pleca spre România. ”În epoca America First, valori precum cooperarea, respectul pentru dreptul internațional și comerțul liber sunt sub presiune”, a spus Maas, tot astăzi, la Berlin.

De cealaltă parte, Teodor Meleşcanu a spus că, pentru România, relaţia transatlantică este “unul dintre principiile fundamentale” ale politicii externe române, însă a completat că este nevoie de un consens al statelor UE.

Suntem, însă, conştienţi de faptul că este nevoie de un dialog mai activ, mai aplicat, deschis, care să ţină seama de interesele tuturor părţilor, tuturor statelor, atunci când vorbim de relaţia transatlantică. Inclusiv consider că avem nevoie de o concertare mult mai serioasă a ţărilor membre ale Uniunii Europene, astfel încât să ne putem prezenta în dialogul cu Statele Unite într-o formă care conţine într-adevăr un consens al ţărilor europene, ceea ce o şi facem“, a afirmat Meleşcanu.

Pozițiile exprimate de cei doi miniștri întregesc peisajul declarațiilor sub decor diplomatic de luni, în contextul în care și președintele francez Emmanuel Macron, la Conferința anuală a ambasadorilor francezi, a susținut că Europa nu trebuie să se mai bazeze doar pe SUA în privința securității sale.

Ministrul german de Externe s-a aflat, luni, în premieră la București în calitate de șef al diplomației, participând atât la RADR, cât și la întrevederi bilaterale cu omologul român și cu președintele Klaus Iohannis.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat la acest post. El va fi primul român care va deține această poziție”, a transmis Jens Stoltenberg într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până în prezent, secretarul general adjunct al NATO a fost ocupat de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Stoltenberg a ținut să își transmită aprecierile și pentru activitatea lui Rose Gottemoeller.

”Abilitățile diplomatice și expertiza ei în politica internațională de securitate au fost de neprețuit Alianței, deoarece NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai imprevizibil”, a afirmat acesta.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

În ce o privește pe Rose Gottemoeller, aceasta este prima femeie secretarul general adjunct din istoria NATO și a fost decorată recent de președintele Klaus Iohannis pentru ”deschiderea deosebită manifestată faţă de România”.

Înainte de a ocupa a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței, Gottemoeller a fost subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În calitatea deținută în cadrul Departamentului de Stat, Gottemoeller avea în aria de activități subiecte și chestiuni ce țin de afaceri politico-militare, non-proliferare și control al armelor, transmițând recomandări în aceste direcții Secretarului de stat.

Totodată, aceasta a fost și negociator-șef al Tratatului privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă. Înainte de a face parte din diplomația americană, Gottemoeller a lucrat la Carnegie Center de la Moscova și Institutul Internațional pentru Studii Strategice de la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending