Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene să ia măsuri pentru protecția fermierilor și împreună cu eurodeputații Daniel Buda, Rareș Bogdan și Iuliu Winkler, a trimis o întrebare scrisă Executivului european legată de cauzele scumpirii alimentelor.

„Cerem Comisiei Europene să precizeze cu cât s-au scumpit alimentele de bază în UE ca urmare a implementării PAC 2023 – 2027. Vrem să știm dacă instituțiile UE dețin informații privind distribuția geografică a alimentelor provenite din state terțe, și cât au pierdut fermierii din cauza acestor produse sub standardele europene”, a scris Dan Motreanu, pe Facebook.

De asemenea, eurodeputații au solicitat să li se precizeze ce măsuri are în vedere noua Comisie Europeană pentru a îmbunătăți situația fermierilor.

„Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene arată că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este aliniată aspirațiilor agricultorilor. Multe măsuri de mediu impuse fermierilor nu pot fi puse în practică. De altfel, toate statele membre au utilizat derogări de la bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) ale PAC și anul acesta Comisia a modificat și simplificat GAEC-urile, astfel încăt obiectivele stretegiei „de la fermă, la consumator” sunt departe de a fi realizabile. Multe ferme din state erțe prosperă deoarece vând în UE produse care nu respectă standardele europene în materie de siguranță alimentară, și nici nu sunt supuse unor clauze în oglindă”, a detaliat Dan Motreanu.

Începând din 2025, cheltuielile bugetare necesare cofinanțării fondurilor europene vor fi excluse din calculul deficitului public, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE).

„Asigurăm cofinanțarea proiectelor din fonduri UE și excluderea acestor cheltuieli din calculul deficitului bugetar. M-am implicat pentru acest proiect, în calitate de europarlamentar, iar echipa PNL Giurgiu va obține votul Parlamentului României pentru asigurarea fondurilor”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Dan Motreanu a precizat că, începând din 2025, cheltuielile bugetare necesare cofinanțării fondurilor europene vor fi excluse din calculul deficitului public.

„Această măsură, adoptată în aprilie 2024, a fost prioritară pentru mine personal, pentru PNL și pentru PPE în Parlamentul European. Aceasta va permite României să investească în proiecte europene esențiale pentru dezvoltarea țării, fără a afecta respectarea pragurilor UE de deficit bugetar și de datorie publică”, a adăugat eurodeputatul.

Europarlamentarul a solicitat această măsură din anul 2023, atât în cadrul unei rezoluții a Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI), adoptată în plenul Parlamentului European, pentru care a fost responsabil din partea Grupului Partidului Popular European, cât și printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, acesta a amintit că măsura face parte din Pactul de Stabilitate și Creștere revizuit.

„Apartenența PNL la Grupul PPE ne permite să promovăm prioritățile României pe agenda UE. Primul proiect pe care Maria Gabriela Horga, candidat la Senat din partea PNL Giurgiu, îl va propune în noul Legislativ va viza înființarea unui fond de cofinanțare de la bugetul de stat pentru primarii care atrag fonduri europene. Există în România numeroși primari dedicați comunităților, capabili să atragă fonduri UE, dar nu întotdeauna există și capacitatea de cofinanțare”, a conchis Dan Motreanu.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a declarat miercuri că este împotriva centralizării Politicii de Coeziune și a cerut Comisiei Europene explicații în legătură cu această intenție, printr-o scrisoare pe care a semnat-o, alături de mai mulți europarlamentari.

„Politica de Coeziune a Uniunii Europene este un element crucial pentru dezvoltarea României”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Acesta a precizat că, potrivit informațiilor din presă, Comisia Europeană intenționează să contopească mai multe fonduri și programe importante ale UE și să modifice semnificativ modul în care este gestionată Politica de Coeziune, introducând o abordarea mai centralizată.

„Politica de Coeziune are nevoie de mai multă descentralizare, nu de mai puțină! Autoritățile locale cunosc cel mai bine nevoile din zonele pe care le reprezintă. Deciziile luate mai aproape de cetățeni au o rată de succes mai mare. Renunțarea la modelul de manegement partajat al Politicii de Coeziune este o propunere complet inacceptabilă”, a punctat Dan Motreanu. 

Mai mult, europarlamentarul a amintit că Politica de Coeziune a fost concepută pentru a promova solidaritatea și pentru a reduce discrepanțele economice și sociale între regiunile UE.

„Acest fapt, corelat cu gestionarea fondurilor de coeziune și la nivel regional, a permis finanțarea unor proiecte specifice pentru fiecare regiune. Investițiie realizate din fondurile Politicii de Coeziune au vizat, în anumite regiuni, dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public, modernizarea școlilor și a spitalelor, renovarea clădirilor, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor și antreprenoriatului precum și crearea de noi locuri de muncă”, a conchis Dan Motreanu.