Ministrul afacerilor, Bogdan Aurescu, a declarat marți, într-o conferință comună susținută împreună cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, că România dorește o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, bazată pe buna vecinătate și pe revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria. 

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

“Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă în această relație bilaterală. La început am fost reticent în legătură cu organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu 10 zile înainte de momentul semnării Tratatului de la Trianon, care are semnificații diferite pentru România și Ungaria. În ultima perioadă au existat momente tensionate la nivelul relației bilaterale. (…)  Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special, pentru că e nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite. Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu la București pentru că România dorește în modul cel mai sincer revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie comunicate direct și sincer ca între parteneri adevărați”, a spus Aurescu, citat de Digi24.

Șeful diplomației române a afirmat că România este interesată să iasă din logica confruntării și să creeze o relație modernă, de încredere și respect reciproc și a făcut, în context, apel la reținere și discernământ în declarații.

“România e profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării și propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive,  civilizate, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relația de încredere climatul de încredere și respect reciproc. Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria ca bun vecin. Facem apel la reținere și discernământ, pledăm în actualul context marcat de efectele nocive ale crizei COVID, pentru implicare deplină și reală în construirea unei relații în avantaj reciproc. Obiectivele României sunt consolidarea relației bilaterale, identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, aprofundarea cooperării sectoriale, în domenii ca infrastructura, energia, continuarea dialogului privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din cele două țări”, a subliniat ministrul Aurescu.

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Bogdan Aurescu a indicat că un “prim semnal concret al dorinței părții ungare de a realiza un dialog constructiv în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu mai facă declarații publice contrare parteneriatului nostru strategic, manifestând respect față de ordinea constituțională”.

“Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației biletarale și nu ne dorim acest lucru”, a avertizat el.

Bogdan Aurescu s-a referit și la programul economic desfășurat de Ungaria în Transilvania, acesta precizând că nu există un acord al României pentru derularea acestuia și că va fi negociat un acord în perioada următoare.

În context, seful diplomației române a afirmat că România este deschisă pentru activarea Comitetului pentru Minorități Naționale, un mecanism de consultare prevăzut în Parteneriatul Strategic bilateral. De asemenea, Aurescu a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar și a invocat aniversarea, în 2022, a 20 de ani de parteneriat strategic între Budapesta și București pentru a face din nou apel pentru “dezvoltarea unei relații firești, în care să prevaleze dialogul, abordarea europeană”

Șeful diplomației maghiare a anunțat că i-a lansat omologului său român invitația de a efectua o vizită la Budapesta.

Evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu îl primește marți, la București, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Péter Szijjártó, cei doi oficiali urmând să poarte convorbiri bilaterale și să susțină o conferință comună de presă de la ora 11:00, se arată în agenda MAE remisă CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

În schimb, evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Aurescu și Szijjártó au purtat în luna martie mai multe runde de negocieri telefonice soldate cu un acord privind crearea unui coridor umanitar de transport pentru cetățenii români blocați la frontiera dintre Austria și Ungaria, pe fondul deciziilor inițiale ale autorităților maghiare de a nu permite accesul cetățenilor străini pe teritoriul țării din cauza răspândirii pandemiei de coroanvirus.

Cu toate acestea, recent au avut loc mai multe incidente diplomatice și politice care au afectat raporturile româno-maghiare.

La 25 aprilie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, l-a atacat dur pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca, pentru că acesta din urmă i-a luat apărarea unei deputate a opoziției din Ungaria.

Ambasadorul României la Budapesta și-a manifestat sprijinul pentru o deputată maghiară care a fost insultată după ce a cerut explicații cu privire la materialele medicale pe care Ungaria le-a trimis maghiarilor din Transilvania. În context, Szijjártó a spus că “opoziția maghiară și ambasadorul României se află pe o platformă politică comună împotriva maghiarilor de peste graniță”.

Ulterior, la București, Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care prevedea acordarea de autonomie Ținutului Secuiesc, proiectul legislativ fiind respins însă a doua zi de Senat, care era cameră decizională în acest caz. După ce documentul a fost adoptat în Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri modul în care Partidul Social-Democrat, principala forță politică din Parlament, a permis ca acest proiect de lege să treacă de Cameră și a acuzat cu “PSD vrea să dea Ardealul ungurilor”, întrebându-l retoric pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: ““Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?“.

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis au fost urmate de o replică din partea lui Péter Szijjártó, care a subliniat că șeful statului român ar trebui să acorde mai mult respect maghiarilor.

Poziția șefului diplomației ungare a fost urmată de o reacție din partea MAE român care a subliniat că “oficialul ungar deturnează, în mod absolut regretabil, sensul afirmațiilor Președintelui României cu privire la proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” – o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect”.

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că nu are niciun fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii, deoarece promovează legislaţie pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

În același siaj, prim-ministrul maghiar Viktor Orban a publicat pe pagina sa de Facebook o hartă a Ungariei mari, cu Transilvania și cu părți din Slovacia și Croația în componența ei, gestul său fiind urmat de critici din partea președintelui Croației și a președintelui Sloveniei.

De asemenea, la 15 mai, Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, proiectul de lege în acest sens fiind adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri. Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională, informează MAE.

România și Marea Britanie sunt în faza de negociere a unui nou document privind Parteneriatul Strategic bilateral, care datează din 2003 și care a fost reînnoit în anul 2011, a declarat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Va trebui să vedem care este rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și să lucrăm în mod foarte serios și substanțial cu Regatul Unit pentru o reînnoire a acestui Parteneriat Strategic în noile circumstanțe”, a spus Aurescu, întrebat fiind care este abordarea României privind relația cu Regatul Unit după producerea Brexit.

Aurescu a punctat că negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit sunt în curs, dar că au fost afectate în mod inerent de criza de COVID-19.

“Pe fond, din păcate, progresele sunt destul de limitate pe fondul pozițiilor divergente între părți într-o serie de domenii cheie. Urmărim cu foarte mare atenție evoluția acestor negocieri, mai ales că ne interesează situația cetățenilor români care vor veni în Marea Britanie după perioada de tranziție. Cei care ajung în Regatul Unit până la finalul acestui an beneficiază de regimul cetățenilor europeni. Ne interesează respectarea principiului reciprocității depline și non-discriminării între statele membre și vom vedea și care sunt evoluțiile în Regatul Unit în ce privește reglementarea viitorului sistem de imigrație din Marea Britanie”, a spus șeful diplomației române, subliniind că 575.800 de cetățeni români se înregistraseră deja la 30 aprilie pentru a rămâne în Regatul Unit după Brexit.

Ministrul de externe a ma afirmat că în ceea ce privește Parteneriatul Strategic bilateral, România își dorește “un Parteneriat Strategic consolidat, reînnoit, puternic, care să aibă în vedere interesele comune ale celor două țări, care pleacă de la interese care se referă la nivelul economic, pe care îl dorim întărit, dar și la cooperarea în domeniul militar, care este una foarte bună, atât în cadrul NATO, cât și în plan bilateral”.

“Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit”, a spus șeful diplomației române.

Anunțul privind negocierile pentru modernizarea Parteneriatului Strategic București – Londra a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, în luna ianuarie, în cadrul discursului său anual în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați în România. Mesajul a fost întărit, ulterior, atât de șeful statului, cât și de ministrul de externe în ziua producerii Brexit, la 31 ianuarie.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.