Premierul Ilie Bolojan a avertizat vineri că amânarea unei decizii a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților poate duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-o scrisoare transmisă vineri Curții Constituționale, șeful Guvernului arată că ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră neîndeplinit jalonul referitor la reforma pensiilor speciale. Potrivit premierului, consecința directă ar fi pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din PNRR.

Ilie Bolojan precizează însă că Executivul european nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, se arată în scrisoarea citată.

Premierul mai menționează că a decis să informeze Curtea Constituțională în acest context „al necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Anterior, miercuri seară, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria că unul dintre jaloanele esențiale pentru absorbția fondurilor europene este legat de pensiile magistraților.

„În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a afirmat premierul.

Curtea Constituțională a amânat pe 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate privind Legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în decizia CCR.

Românii consideră important ca țara noastră să aibă un sistem de justiție independent, în timp ce 70% dintre cetățeni își exprimă neîncrederea în sistemul de justiție din prezent, pe fondul unei percepții larg răspândite că sistemul judiciar este influențat politic și că legea nu este aplicată egal pentru toți, potrivit celor mai recente date ale unui barometru realizat de INSCOP.

Încrederea în Justiție

25,5% dintre cetățenii României au încredere foarte multă sau destul de multă în Justiție (9.5% foarte multă, în timp ce 16% spun că au destul de multă încredere), iar 70,5% declară cu au destul de puțină, foarte puțină sau nu au deloc încredere în Justiție (25.7% destul de puțină și 44.8% foarte puțină sau deloc). 4% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară sunt categoriile de populație care au un nivel de încredere în justiție ceva mai mare decât media populației. Au un nivel de neîncredere în justiție mai mare decât media populației în special votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare.

Importanța unui sistem de justiție independent

92.3% dintre participanții la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de justiție independent (73.7% consideră că este foarte important, iar 18.6% cred că este destul de important). Doar 3,5% dintre români cred este deloc important sau destul de neimportant ca țara să aibă un sistem independent de justiție (1.3% destul de neimportant, iar 2.2% deloc important). 4.2% nu știu sau nu răspund la întrebare.

Independența Justiției de influențe politice

23.7% dintre cei intervievați cred că sistemul de justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67.4% consideră că sistemul de justiție nu este independent de astfel de influențe. 8.6% nu știu, iar 0.4% nu răspund.

Sunt de părere că sistemul judiciar este independent de influențe politice în proporții ceva mai mari decât media populației în special votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cred că sistemul judiciar NU este independent de influențe politice în proporții mai mari decât media în special votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Aplicarea egală a legii pentru toți cetățenii

Întrebați în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, 5.7% dintre români spun că în foarte mare măsură (față de 12.6% în aprilie 2025), 10.9% în destul de mare măsură (față de 17.2% în aprilie 2025). Cumulat, în aprilie 2025, 19.8% credeau în foarte mare măsură sau destul de mare măsură că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul scăzând în ianuarie 2026 la 16,6%. 30.1% dintre cetățenii României cred în destul de mică măsură (față de 25.9% în aprilie 2025), iar 50.1% în foarte mică măsură sau deloc (față de 42.6% în aprilie 2025) că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii. Cumulat, în aprilie 2025, 68,5% credeau în destul de mică măsură, în foarte mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul crescând în ianuarie 2026 la 80.2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.2% (față de 1.7% în aprilie 2025).

Cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mare măsură și destul de mare măsură, în proporții ceva mai ridicate decât media populației, în special votanții PSD și PNL și tinerii sub 30 de ani. Consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mică/foarte mică măsură sau deloc în proporții ceva mai ridicate decât media populației în special votanții USR și AUR, respectiv locuitorii din urbanul mic.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar, realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor, în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Guvernul a făcut primul pas formal în procesul de analiză și revizuire a legislației din domeniul justiției, prin convocarea, marți, la Palatul Victoria, a primei întruniri a Comitetului dedicat acestui demers, cu participarea reprezentanților sistemului judiciar, ai societății civile și ai principalelor instituții implicate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit comunicatului de presă, ședința din 23 decembrie 2025 a debutat cu o intervenție a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile. Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. În același context, Ilie Bolojan a arătat că scopul întâlnirilor este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, subliniind totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului.

Obiectivul Comitetului este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Printre temele frecvent invocate în cadrul discuțiilor s-au numărat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.

În cadrul întâlnirii au fost semnalate și problemele legate de volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. De asemenea, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar.

Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar de lucru care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluții legislative concrete. Conform comunicatului, o nouă întrunire este programată pentru data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați.

Citiți și Nicușor Dan va iniția un referendum în corpul magistraților în luna ianuarie: Dacă CSM nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgență

La reuniunea de marți au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.

Asociațiile profesionale ale magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.

În format online au participat Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România.