U.E.
Depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 95%, anunță Comisia Europeană: Ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă
Published
1 month agoon
By
Teodora IonDepozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute până la 95% din capacitate, dincolo de obiectivul obligatoriu de 90%, fixat de statele membre pentru a asigura securitatea aprovizionării și stabilitatea pieței pentru lunile de iarnă.
Înaintea termenului limită din acest an, cel de 1 noiembrie, UE a reușit să înmagazineze aproximativ 100bcm de gaze, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din consumul anual de gaze al UE, conform unui comunicat al Comisiei Europene.
”Atunci când Rusia a invadat Ucraina și a încercat să șantajeze Europa cu aprovizionarea cu energie, am luat măsuri rapide pentru a ne proteja împotriva viitoarelor șocuri de aprovizionare. Aceste eforturi dau roade și intrăm în această iarnă cu un nivel sănătos de gaze stocate în întreaga Europă, cu o aprovizionare diversificată cu energie, cu o pondere mai mare a energiilor regenerabile și cu un angajament reînnoit față de eficiența energetică și economiile de energie. Acest lucru ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă și pentru a continua tranziția noastră de la importurile de combustibili fosili din Rusia”, a declarat Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.
Regulamentul privind înmagazinarea gazelor (UE/2022/1032) din iunie 2022 a stabilit un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de umplere a instalațiilor de înmagazinare cu 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, cu obiective intermediare pentru țările UE pentru a asigura o umplere constantă pe tot parcursul anului.
Acest regulament a făcut parte dintr-o gamă largă de măsuri luate de UE în urma crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina pentru a pregăti mai bine sistemul energetic european pentru sezonul de iarnă.
În ultimii doi ani, odată cu punerea în aplicare a planului REPowerEU, UE și-a redus drastic dependența de combustibilii fosili ruși.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
SUA oferă sprijin de 825 milioane de dolari pentru reziliența energetică a Ucrainei: „Putin continuă să folosească iarna ca armă”
ICI București participă la conferința ZF Energie 2024: „Cât ne va costa iarna aceasta și cum revenim la piața liberă pentru a accelera investițiile?”
Cancelarul Austriei a discutat cu Donald Trump despre securitatea energetică și cooperarea în domeniul apărării: „Am reafirmat angajamentul comun de a promova pacea în întreaga lume”
Proiectul SYMBIOSIS: ICI București a participat la cel de-al doilea workshop regional organizat de EDA, aducându-și contribuția la eforturile europene în domeniul securității energetice
Contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă a fost semnat la Baku, cu prilejul COP29. Sebastian Burduja: „Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”
Ambasadoarea SUA, ”impresionată de progresul remarcabil pe care România l-a făcut în reducerea dependenței” de energie cu emisii de carbon: A devenit un lider în Europa, de la aderarea la UE
U.E.
De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia
Published
2 hours agoon
December 12, 2024Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au declarat că Ucraina trebuie să aibă un rol central în orice potențiale negocieri privind războiul Rusiei în această țară, în urma unei întâlniri bilaterale care a avut loc joi la Varșovia, relatează Associated Press.
Macron a insistat, de asemenea, că europenii trebuie să fie implicați în discuțiile privind securitatea în coordonare “foarte strânsă” cu Statele Unite pentru a se asigura că interesele Europei sunt luate în considerare.
Întâlnirea are loc după ce Macron a purtat discuții-cheie cu președintele ales al SUA Donald Trump și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Paris, și în contextul în care Polonia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene cu doar câteva săptămâni înainte ca Trump să preia conducerea Casei Albe
“Am vorbit despre munca noastră comună pentru o pace justă în Ucraina. Avem o poziție clară … că Ucraina trebuie să fie prezentă la fiecare discuții și fiecare variantă, fiecare propunere trebuie să fie, de asemenea, acceptată de prietenii noștri de la Kiev”, a spus Tusk într-o declarație comună cu omologul său francez.
Polonia a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, care a început la 24 februarie 2022.
Tusk a respins drept “speculație” trimiterea de trupe în Ucraina în urma unui posibil armistițiu sau acord de pace.
“Deciziile privind acțiunile poloneze vor fi luate la Varșovia și numai la Varșovia. Pentru moment nu planificăm astfel de acțiuni”, a spus el.
Presa europeană relatase că premierul polonez și președintele francez urmau să discute joi despre formarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului.
Macron a remarcat că “administrația Trump și-a manifestat dorința de a încerca să schimbe cursul acestui conflict”.
“Trebuie să lucrăm foarte strâns cu americanii, cu Ucraina, desigur, pentru a găsi o cale posibilă care să ia în considerare suveranitatea și interesele Ucrainei și securitatea și interesele europenilor”, a declarat Macron.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.
Poziția lui Zelenski și întâlnirea Macron – Tusk vin să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.
Într-un interviu acordat revistei TIME în contextul în care a fost desemnat pentru a doua oară într-un deceniu “Personalitatea Anului”, Donald Trump a evocat argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.
“Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a spus el.
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE
Published
3 hours agoon
December 12, 2024By
Andreea RaduPreședintele Consiliului European, António Costa și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-au întâlnit joi la Downing Street și au convenit să consolideze relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.
Potrivit unui comunicat de presă, António Costa l-a invitat pe prim-ministrul britanic să participe la întâlnirea informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre din 3 februarie. Keir Starmer a fost încântat să accepte invitația și așteaptă cu interes să discute despre cooperarea strategică consolidată cu UE, în special în domeniul apărării.
„Am avut o primă întâlnire excelentă la Downing Street cu Keir Starmer. Am discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Mă bucur foarte mult că premierul a acceptat invitația mea de a ni se alătura la reuniunea informală a liderilor UE din 3 februarie”, a scris António Costa, pe platforma X.
Great first meeting at Downing Street with PM @Keir_Starmer.
Discussed ways to strengthen the relationship between the United Kingdom and the European Union.
Very glad that the PM accepted my invitation to join us in a session of the informal meeting of EU leaders on 3… pic.twitter.com/w4eQ5UxGOe
— António Costa (@eucopresident) December 12, 2024
În cadrul primei lor întâlniri, cei doi lideri au discutat despre provocările geopolitice actuale. Aceștia și-au reiterat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său atât timp cât va fi necesar și atât de intens cât va fi necesar.
Mai mult, aceștia au abordat situația și ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Referindu-se la Siria, au convenit asupra importanței asigurării unei tranziții pașnice către o stabilitate politică pe termen lung după căderea regimului brutal al lui Assad.
Liderii au reafirmat că Acordul de retragere, inclusiv Cadrul Windsor și Acordul de comerț și cooperare, reprezintă fundamentul relațiilor dintre Regatul Unit și UE și și-au reafirmat angajamentul comun față de punerea în aplicare deplină și fidelă a acestor acorduri.
De asemenea, au privit spre primul summit UE – Regatul Unit, care va avea loc la începutul anului 2025, convenind că acesta va oferi o ocazie importantă de a înregistra noi progrese în domenii-cheie pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor Regatului Unit și ai UE.
Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.
U.E.
Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa
Published
4 hours agoon
December 12, 2024By
Teodora IonPremierul finlandez Petteri Orpo va găzdui pe 21 și 22 decembrie patru lideri ai Uniunii Europene pentru a discuta despre securitatea continentului și imigrație, a anunțat joi guvernul de la Helsinki, conform AFP, citat de Agerpres.
Șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, premierul suedez Ulf Kristersson, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, precum şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis au fost invitaţi de Petteri Orpo la acest summit care va avea loc la Saariselka, în Laponia.
Discuţiile se vor concentra pe ”problemele cheie ale Europei într-un context geopolitic tensionat”, a explicat guvernul finlandez într-un comunicat. Pe agenda discuţiilor se vor afla apărarea şi securitatea Europei, imigraţia, exploatarea imigraţiei şi securitatea frontierelor.
”Summitul va fi o oportunitate de a discuta aceste probleme în deplină confidenţialitate şi de a găsi idei pentru noi iniţiative”, se subliniază în comunicat.
”Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa. Aceasta înseamnă că ţările europene trebuie să fie lideri puternici, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO. Cea mai mare ameninţare a noastră o reprezintă Rusia, care încearcă să-şi consolideze puterea şi să semene discordie în Europa”a, a declarat joi premierul finlandez, citat în comunicatul guvernului.
Întâlnirea va avea loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri menite să sprijine statele membre să împiedice Rusia și Belarus să utilizeze principiile și valorile promovate de UE ca armă împotriva Uniunii.
Astfel, instituția pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare totală de 170 de milioane EUR: 150 de milioane prin intermediul Instrumentului pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV) și o sumă suplimentară de 20 de milioane din facilitatea tematică IMFV pentru o distribuție geografică mai extinsă. Aceste fonduri vor sprijini Estonia cu 19,4 milioane EUR, Finlanda cu 50 de milioane EUR, Letonia cu 17 milioane EUR, Lituania cu 15,4 milioane EUR, Polonia cu 52 de milioane EUR și Norvegia cu16,4 milioane EUR să modernizeze echipamentele electronice de supraveghere, să îmbunătățească rețelele de telecomunicații, să instaleze echipamente mobile de detecție și să contracareze intruziunile cu drone, asigurând astfel conștientizarea în timp real a situației, și să îmbunătățească mobilitatea patrulelor la frontieră.
În 2024, sosirile ilegale la frontiera UE-Belarus – în special la frontiera dintre Polonia și Belarus – au crescut semnificativ, cu 66 % față de 2023. 90 % dintre migranții care trec ilegal frontiera dintre Polonia și Belarus au o viză de student sau turistică emisă de Rusia.
UE a oferit deja un sprijin semnificativ statelor membre cel mai afectate și a adoptat o gamă largă de măsuri cu scopul de a îmbunătăți pregătirea UE pentru a contracara această amenințare. S-a oferit sprijin financiar și operațional și s-au depus eforturi diplomatice și de informare (inclusiv cu țările de origine și de tranzit).
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia
Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE
Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa
Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public
Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu
Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins
Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială
ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică
Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- POLITICĂ1 week ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- NATO1 week ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu