Connect with us

ROMÂNIA

Diferenţele de remunerare între femei şi bărbaţi persistă la nivel global. Care este situația în România?

Published

on

Diferențele de remunerare în funcție de gen persistă peste tot în lume, femeile câștigând, în medie, cu 15.3% mai puțin decât bărbații, se arată într-un studiu OECD.

Astfel, diferența cea mai mare de remunerare se regăsește în Coreea de Sud – femeile câștigă mai puțin cu 36% decât bărbații, urmată de Estonia și Japonia cu (diferențe salariale de 26.6%), în timp ce în Israel este o diferență de 21.8%. La polul opus se află statele în care diferența remunerării în funcție de gen este cea mai mică, bărbații câștigând în Noua Zeelandă doar cu 5.6% mai mult decât femeile, urmată de state membre ale UE – Belgia – 5.9%, Luxemburg- 6.5%, Danemarca- 6.8%.

oecd - gender gap

România, nefiind membră a OECD, nu face parte din acest studiu însă, potrivit studiului Eurostat din 2015, țara noastră este o excepție în ce privește remunerarea diferențiată.

În România, diferențele de plată variază în funcție de vârstă, astfel: pentru cei care au mai puțin de 25 de ani – 1.7%, pentru categoria 25-34 de ani –  2.6%, pentru categoria 35-44 – 10.5, pentru  categoria 45-54 – 11.1%, pentru categoria 55-64 – 8.5%, iar pentru cei de peste 65 de ani, diferența este de 28.1%. Observăm astfel că diferențele cresc, în mare parte, direct proporțional cu categoriile de vârstă, în România media fiind de 10.41. Femeile câştigă, în UE, cu aproximativ 16 % mai puţin decât bărbaţii.

Diferența de remunerare între femei și bărbați face parte din setul de indicatori europeni de dezvoltare durabilă, utilizate pentru evaluarea progreselor realizate în cadrul „Strategiei de la Lisabona” și obiectivelor Strategiei de Ocupare a Forței de Muncă Europene. Această diferență de plată între genuri este, de asemenea, un indicator cheie în cadrul strategiei pentru egalitatea între femei și bărbați a Comisiei Europene.

Atingerea egalității de gen reprezintă unul dintre cele 17 obiective ale Agendei 2030 ale Organizației Națiunilor Unite pentru o dezvoltare sustenabilă, și anume scopul 5: „Atingerea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor.” Astfel, Națiunile Unite au în vedere ca până în anul 2030 să nu mai existe discriminări de gen, să elimine violența împotriva femeilor, să elimine practicile dăunătoare, să ofere femeilor oportunități egale, dar și drepturi egale la accesarea resurselor și control  asupra bunurilor și să ajute la împuternicirea femeilor prin accesul mai facil la tehnologie.

.

.

ROMÂNIA

Declarație comună a miniștrilor muncii din Germania și România: Autorităţile germane vor intensifica controalele la angajatorii unde lucrează muncitori români

Published

on

© Violeta Alexandru/ Facebook

Autorităţile germane vor intensifica numărul controalelor la angajatorii din Germania la care lucrează muncitori români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis, joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună remisă la finalul videoconferinţei pe care au avut-o pe parcursul zilei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), în timpul discuţiei al cărei subiect principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai atent.

“În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul contractului încheiat. În Germania, drepturile lucrătorilor români trebuie respectate şi mai atent aplicate”, se menţionează în declaraţia comună remisă de cei doi miniştri.

Înregistrarea obligatorie a timpului de lucru pentru muncitorii români din Germania este o altă măsură avută în vedere de Hubertus Heil şi de Violeta Alexandru.

“Germania va face un pas important în ceea ce priveşte Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru, precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele trei tipuri de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor”, se precizează în declaraţia comună a celor doi miniştri ai Muncii.

Hubertus Heil şi Violeta Alexandru s-au angajat ca cele două ţări să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea drepturilor lucrătorilor sezonieri.

“De asemenea, dorim să ne unim forţele la nivel european pentru a aplica mai eficient actualele drepturi ale lucrătorilor, inclusiv ale sezonierilor. Ne propunem să realizăm progrese semnificative în acest domeniu prin proiectul Consiliului privind concluziile referitoare la lucrătorii sezonieri, document pe care am dori să-l adoptăm la Consiliul din octombrie al miniştrilor pentru ocuparea forţei de muncă şi politici sociale. Suntem determinaţi în intensificarea cooperării bilaterale. Astăzi, am făcut acest lucru prin intermediul video-conferinţei, dar în viitorul apropiat sperăm să avem din nou întâlniri faţă în faţă. Programul comun de lucru al ministerelor noastre include o revizuire a protecţiei sociale şi o mai bună consiliere pentru lucrătorii români din Germania cu privire la drepturile lor, obiectiv ce va fi realizat simultan în cele două ţări”, se menţionează în declaraţia comună a miniştrilor Muncii din Germania şi din România.

Videoconferinţa de joi dintre cei doi miniştri a fost organizată după ce oficialul german şi-a anulat în ultimul moment, miercuri, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti, potrivit comunicatului MMPS. 

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, în top 10 cei mai importanți producători de biciclete din UE

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

În 2019, UE a produs peste 11,4 milioane de biciclete. Aceasta reprezintă o creștere cu 5% față de anul precedent și cu 10% mai mare decât numărul produs în 2014. Producția totală de biciclete a atins 13,7 milioane în 2015, cu 17% mai mare decât numărul produs în 2019, arată datele publicate joi, 13 august, de Eurostat

Printre statele membre ale UE, Portugalia a fost cel mai mare producător de biciclete în 2019, fabricând 2,7 milioane de biciclete, urmat de Italia (2,1 milioane), Germania (1,5 milioane), Polonia (0,9 milioane) și Olanda (0,7 milioane). Aceste cinci țări au reprezentat împreună 70% din producția totală de biciclete din UE în 2019.

De asemenea, și România se plasează în top 10 producători de biciclete din UE, după Franţa (0,55 milioane de biciclete) și la egalitate cu Bulgaria (ambele cu 0,52 milioane de biciclete).

UE a exportat aproape 1 milion de biciclete și a importat alte 5 milioane în 2019

În 2019, statele membre ale UE au exportat aproape un milion de biciclete și alte cicluri, în valoare totală de 368 milioane EUR, către țări din afara UE. Aceasta reprezintă o creștere a numărului exporturilor de 24% față de 2012, potrivit datelor Eurostat privind producția de biciclete. 

În aceeași perioadă, statele membre ale UE au importat peste 5 milioane de biciclete, în valoare de 942 milioane EUR, din țări din afara UE. Față de 2012, aceasta reprezintă o scădere de 12%.

În plus, statele membre ale UE au exportat 191.900 de biciclete electrice în valoare de 272 milioane EUR în 2019 (datele includ biciclete cu asistență la pedală și un motor electric auxiliar cu o putere nominală mai mică de 250 W). Între timp, au importat 703.900 de biciclete electrice, în valoare de 594 milioane EUR, din țări din afara UE.

Față de 2012, numărul bicicletelor electrice exportate a fost de aproape 12 ori mai mare în 2019, în timp ce importurile de biciclete electrice s-au dublat.

Principalele destinații pentru exporturi extra-UE: Marea Britanie și Elveția

În 2019, Regatul Unit a fost principala destinație a bicicletelor din UE (36% din totalul exporturilor extra-UE de biciclete), urmat de Elveția (18%), în fața Turciei (6%), Uzbekistanului și Norvegiei (ambele 4%). Între timp, Elveția și Regatul Unit au fost principalele destinații pentru exporturile UE de biciclete electrice (33% și 29% din totalul exporturilor extra-UE de biciclete electrice), urmate de Norvegia (15%) și Statele Unite (13%).

Un sfert din biciclete importate din Cambodgia, o jumătate din bicicletele electrice, din Taiwan

În 2019, importurile de biciclete din țări din afara UE provin în principal din Cambodgia (24% din totalul importurilor de biciclete extra-UE), Taiwan (15%) și China (14%), urmate de Filipine (9%), Bangladesh și Sri Lanka (ambele 7%). În timp ce importurile de biciclete electrice în UE provin în principal din Taiwan (52% din totalul importurilor de biciclete electrice extra-UE), urmate de Vietnam (21%), China (13%) și Elveția (6%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending