Secretarul de stat american Antony Blinken și-a amânat vizita programată în China, unde trebuia să se întâlnească cu omologul său chinez și cu președintele Xi Jinping, după ce un balon spion chinezesc a fost descoperit zburând pe teritoriul SUA, relatează BBC și The Guardian.

Oficiali americani de la Pentagon au afirmat joi că un balon spion chinez zboară de câteva zile deasupra teritoriului Statelor Unite, în ceea ce ar fi o acţiune îndrăzneaţă înaintea vizitei plănuite a secretarului de stat Antony Blinken la Beijing.

Vizita ar fi venit pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cele două țări. Vorbind cu reporterii vineri, un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a declarat că nu au existat condițiile necesare pentru ca dl Blinken să viziteze China, dar că o altă călătorie va fi planificată “cu prima ocazie”.

Oficialul a adăugat că Washingtonul intenționează să mențină “linii deschise de comunicare” cu privire la incident, care a fost descris ca fiind “o încălcare clară” a suveranității SUA.

Un oficial american citat de Associated Press a declarat că decizia de a întrerupe brusc călătoria a fost luată de Blinken și de președintele Joe Biden.

China a declarat vineri că un “dirijabil” care zboară deasupra Statelor Unite este pentru cercetări civile meteorologice şi alte scopuri ştiinţifice, şi şi-a exprimat regretul pentru faptul că acesta a deviat de la traiectorie, pătrunzând în spaţiul aerian american, transmite Reuters.

Într-un comunicat emis vineri seară, Ministerul de Externe chinez a mai afirmat că va continua să menţină comunicarea cu Statele Unite pentru a gestiona în mod corespunzător situaţia ivită pe neaşteptate, potrivit Agerpres.

“Dirijabilul este din China şi este de natură civilă, utilizat pentru cercetări meteorologice şi alte cercetări ştiinţifice. Din cauza influenţei curenţilor de aer vestici şi a capabilităţii sale de control limitate, dirijabilul a deviat de la cursul intenţionat”, a transmis ministerul chinez.

“China regretă că dirijabilul a deviat spre Statele Unite din greşeală din cauze de forţă majoră. China va continua să menţină comunicarea cu partea americană pentru a gestiona în mod corespunzător acest accident”, afirmă comunicatul de la Beijing.

Norvegia a anunțat vineri că va cumpăra 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație pentru a înlocui versiunile mai vechi, în contextul în care se confruntă cu „una dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

Planificată pentru mai mulți ani, comanda va permite Norvegiei să își reînnoiască flota de 36 de tancuri Leopard 2A4 învechite, dintre care unele vor fi donate Ucrainei. Doar 36 din cele 52 de tancuri Leopard cumpărate de Norvegia de la Olanda în 2001 sunt încă în serviciu.

Comanda Leopard 2A7 către producătorul german de apărare Krauss-Maffei Wegmann face parte dintr-o alocare de 1,96 miliarde de dolari pentru apărare, deja adoptată de parlament.

Costul exact al tancurilor nu a fost precizat. Există o opțiune pentru achiziționarea a altor 18 tancuri Leopard 2A7 noi.

„Ne aflăm … într-una dintre cele mai dificile situații de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat premierul Jonas Gahr Store reporterilor de la baza militară Rena. „Avem o situație gravă din cauza invaziei rusești (din Ucraina). Eu numesc acest lucru o nouă ‘Cortină de Fier'”, a adăugat acesta.

Norvegia a ezitat între tancurile de ultimă generație Leopard și cele sud-coreene K2 Black Panther.

Alegerea modelului Leopard va permite țării scandinave să se alinieze cu vecinii săi nordici – inclusiv Suedia și Finlanda, care încearcă să se alăture Norvegiei în NATO – și cu Germania, a declarat guvernul.

Primele livrări sunt așteptate începând cu 2026 și vor dura până în 2031.

Oslo a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie că va dona o parte din aceste tancuri Ucrainei, dar nu a precizat exact câte și nici când vor fi livrate.

Șeful forțelor armate norvegiene, Eirik Kristoffersen, și-a exprimat anterior opoziția față de achiziționarea de noi tancuri, spunând că ar prefera să cheltuiască banii pentru achiziționarea altor arme, cum ar fi rachete și obuze cu rază lungă de acțiune.

Cele 30 de state aliate NATO și-au exprimat vineri îngrijorarea, într-o declarație comună semnată și de Finlanda și Suedia, ca state invitate să adere la Alianță, față de faptul că Rusia nu își îndeplinește obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare.

“Aliații NATO sunt de acord că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internațională prin limitarea forțelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA. Prin urmare, observăm cu îngrijorare că Rusia nu a reușit să respecte obligațiile obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul noului Tratat START”, se arată într-o declarație emisă vineri de Consiliul Nord-Atlantic.

#NATO Allies agree the #NewSTART Treaty contributes to international stability. We note with concern that #Russia has failed to comply with legally-binding obligations, including on inspection, & call on Russia to fulfil its obligations under the Treaty.https://t.co/TgHp5ZYFaZ

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 3, 2023

Aliații arată că refuzul Rusiei de a convoca o sesiune a Comisiei consultative bilaterale în termenul stabilit prin tratat și de a facilita activitățile de inspecție ale SUA pe teritoriul său începând cu august 2022 împiedică Statele Unite să își exercite drepturi importante în temeiul tratatului și subminează capacitatea Statelor Unite de a verifica în mod adecvat respectarea de către Rusia a limitelor centrale ale tratatului.

“Statele Unite respectă noul Tratat START”, mai subliniază statele aliate.

Aliații NATO continuă să considere că un control eficient al armelor reprezintă o contribuție esențială la obiectivele noastre de securitate.

Consiliul Nord-Atlantic precizează că noul Tratat START rămâne în interesul securității naționale al tuturor statelor, inclusiv al aliaților NATO.

“Aliații NATO au salutat acordul din februarie 2021 dintre Statele Unite și Federația Rusă privind prelungirea cu cinci ani a Noului Tratat START. Cu toate acestea, nerespectarea de către Rusia subminează viabilitatea Noului Tratat START. Facem apel la Rusia să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul tratatului prin facilitarea inspecțiilor New START pe teritoriul rus și prin revenirea la participarea la organismul de punere în aplicare a tratatului”, a mai transmis Alianța.

Statele Unite au acuzat marți Rusia că a încălcat Noul Tratat START, ultimul pilon major al controlului armelor nucleare după Războiul Rece între cele două țări. Washingtonul spune că Moscova refuză să permită activități de inspecție pe teritoriul său.

Tratatul a intrat în vigoare în 2011 și a fost prelungit în 2021 pentru încă cinci ani, fiind una dintre primele și singurele acțiuni comune ale președintelui american Joe Biden și ale omologului său rus, Vladimir Putin.

Prelungirea noului Tratat START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al noului Tratat START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

Noul Tratat START, semnat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

Cele două țări dețin împreună aproximativ 90% din focoasele nucleare ale lumii.