Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost aleasă joi în funcţia de secretar general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), pentru următorii patru ani, învingându-l pe contracandidatul din Rusia, Rashid Ismailov, în ceea ce reprezintă o victorie diplomatică a SUA în fața Federației Ruse pentru o poziție internațională care în ultimii opt ani a fost deținută de un chinez.

Scrutinul a fost scrutinul organizat la cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor ITU (PP-22), eveniment ce are loc la Bucureşti în această perioadă., informează Agerpres.

Anunţul a fost făcut de Sabin Sărmaş, preşedintele conferinţei de la Palatul Parlamentului.

Astfel, în urma opţiunilor de vot acordate de toate statele-membre ITU, Doreen Bogdan-Martin a obţinut 139 dintre sufragii, în timp ce candidatul din Federaţia Rusă, Rashid Ismailov, un număr de 25 de voturi.

Este prima femeie care ajunge în această funcție, pe care americanii nu au mai deținut-o din 1965. În ultimii opt ani, şefia Uniunii Internaţionale a Comunicaţiilor a aparţinut Chinei, prin Houlin Zhao.

Portofoliul de realizări al candidatei din SUA include, printre altele: lansarea design-ului Centrului Internaţional pentru Inovaţie Digitală, conceperea unei strategii pentru tineri la nivelul ITU, a unui grup de lucru inter-sectorial pentru tineret, lansarea Programului “Generation Connect Board”- pentru a stimula implicarea tinerilor şi conceptualizarea “Global Youth Summit” şi îmbunătăţirea coerenţei între programe pentru ca acestea să fie orientate către viitor.

Doreen Bogdan-Martin are 30 de ani de experienţă în domeniul informaţiei şi comunicării, în sectorul tehnologiilor (TIC), al relaţiilor guvernamentale şi în organizaţii multilaterale. Este căsătorită, are patru copii şi vorbeşte fluent franceză şi spaniolă.

Pe plan educaţional, este masterandă a Universităţii Americane – Şcoala de Servicii Internaţionale, în Politici de comunicaţii internaţionale, şi licenţiată a Universităţii din Delaware. Din anul 2019, Bogdan-Martin ocupă funcţia de director al Biroului de Dezvoltare în Telecomunicaţii al ITU.

România organizează, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, la Palatul Parlamentului, cea de-a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (PP-22), la care participă peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări.

Alături de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), parteneri în organizarea conferinţei sunt: Senatul României, Camera Deputaţilor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Societatea Română de Televiziune.

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este organizaţia internaţională din sistemul Naţiunilor Unite specializată pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care promovează inovaţia în acest domeniu, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.

Înfiinţată în urmă cu peste 150 de ani, ITU este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv principal este coordonarea utilizării în bune condiţii a spectrului radio la nivel global, promovarea cooperării internaţionale în asignarea orbitelor satelitare, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în ţările în curs de dezvoltare şi stabilirea de standarde la nivel mondial care să încurajeze interconectarea fără întrerupere a unei game largi de sisteme de comunicaţii. 

Președintele chinez Xi Jinping şi premierul japonez Fumio Kishida au susţinut joi că este important ca relaţiile dintre Tokyo şi Beijing să fie menţinute într-o direcţie pozitivă, în contextul în care cei doi lideri au marcat 50 de ani de la normalizarea relaţiilor diplomatice dintre ţările lor, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Într-o discuţie telefonică, şeful statului chinez i-a transmis lui Fumio Kishida că acordă o „mare importanţă” dezvoltării relaţiilor între China şi Japonia şi că doreşte să lucreze cu şeful executivului japonez pentru a consolida aceste relaţii.

De asemenea, într-un mesaj citit la o recepţie organizată la Tokyo, Kishida a spus că relaţiile sino-japoneze întâmpină „multe probleme şi provocări acum”.

„Japonia şi China împart o mare responsabilitate pentru a realiza pacea şi prosperitatea în regiune şi în lume”, a declarat premierul japonez în mesajul adresat liderului chinez.

Relaţiile dintre Beijing şi Tokyo au fost mult timp tensionate din cauza unor insule disputate, a influenţei regionale şi a ocupării unor părţi din China de către Japonia în timpul războiului în secolul trecut.

Tensiunile au sporit în luna august după o vizită a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, când China a efectuat manevre militare în care a lansat rachete în apropierea insulei Taiwan şi în zona economică exclusivă a Japoniei.

La recepţia de la Tokyo, fostul premier japonez Yasuo Fukuda a apreciat că este timpul să fie reamintit spiritul din spatele normalizării relaţiilor bilaterale, din urmă cu jumătate de secol.

„Cred că ceea ce am decis în urmă cu 50 de ani este că Japonia şi China nu luptă una contra celeilalte şi că noi cooperăm unii cu alţii pentru a construi relaţii de pace şi stabilitate”, a spus Fukuda în faţa celor aproximativ 850 de oameni de afaceri şi politicieni prezenţi la recepţie. 

Cele 30 de state membre ale NATO s-au declarat joi “foarte îngrijorate” de deteriorarea conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică, denunțând acte de sabotaj deliberate pe faza informațiilor disponibile și cerând determinarea originii daunelor.

“Deteriorarea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apele internaționale din Marea Baltică este foarte îngrijorătoare. Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acestea sunt rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nechibzuite și iresponsabile. Aceste scurgeri provoacă riscuri pentru transportul maritim și daune substanțiale pentru mediu. Susținem investigațiile în curs de desfășurare pentru a determina originea daunelor”, se arată într-o declarație adoptată de Consiliul Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii statelor aliate.

“Noi, ca aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actori statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât“, mai arată sursa citată.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri actelor de sabotaj scurgerile de gaz din conductele Nord Stream şi a menţionat că a discutat cu ministrul apărării danez despre protejarea infrastructurii esenţiale în ţările membre ale Alianţei.

Separat, Uniunea Europeană a anunțat că va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat.

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.