ICI București, în parteneriat cu Wallachia eHUB, organizează joi, 15 ianuarie 2026, un webinar dedicat inițiativei BSC AI Factory, proiect care vizează democratizarea accesului la resurse de inteligență artificială (AI) și calcul de înaltă performanță (HPC) pentru start-up-uri, IMM-uri, instituții publice și cercetători, cu scopul de a accelera inovația și transformarea digitală în Europa.

Evenimentul va include prezentări despre:

• Ce este și ce își propune BSC AI Factory – infrastructură integrată pentru AI și HPC în Europa;
• Acces egal și echitabil la resurse de calcul și servicii pentru IMM-uri, instituții publice și cercetători;
• Domenii de impact pentru soluțiile AI, precum administrație, sănătate, energie, agricultură sau media;
• Oportunități de colaborare, formare și schimb de cunoștințe în cadrul ecosistemului AI european.

Persoanele interesate se pot înscrie prin completarea formularului disponibil aici.

Webinarul face parte din eforturile comune ale ICI București și Wallachia eHUB de susținere a transformării digitale și a integrării României în inițiativele europene de inteligență artificială.

România începe să își alinieze infrastructura digitală la modelele economice ale statelor avansate, printr-un nou parteneriat strategic între sectorul public și mediul privat prin memorandumul semnat recent între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și Codata Software Solutions și care indică o schimbare de paradigmă. Această schimbare de paradigmă presupune că România nu mai tratează cercetarea și inovația ca pe domenii izolate, ci ca pe piloni ai unei economii moderne, capabili să genereze tehnologie proprie, infrastructură digitală și valoare economică pe termen lung.

Memorandumul semnat recent în scopul consolidării cooperării dintre sectorul public și mediul privat în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, prin dezvoltarea de proiecte comune în domeniul cercetării și inovării digitale, schimb de expertiză și bune practici reprezintă, deopotrivă, un acord instituțional și un indicator al modului în care România începe să își construiască o economie digitală matură.

ICI București este principalul institut public de cercetare în domeniul informaticii din România, cu rol strategic în dezvoltarea de soluții digitale pentru stat, industrie și educație, în timp ce Codata Software Solutions s-a impus în ultimii ani ca un integrator tehnologic relevant pe piața locală și regională, implicat în dezvoltarea de soluții complexe de infrastructură IT și sisteme software critice pentru organizații publice și private.

Parteneriatul dintre cele două entități trebuie privit dincolo de dimensiunea strict românească. În economiile avansate, cooperarea dintre centrele de cercetare și companiile tehnologice puternice este mecanismul prin care inovația iese din laborator și intră în piață. Acordul semnat de Adrian-Victor Vevera și Horia Sabo aliniază România cu un model economic deja validat în Germania, Franța, Olanda sau Statele Unite, în care cercetarea publică nu rămâne izolată, iar companiile nu evoluează singure, ci împreună creează produse, infrastructuri și capabilități tehnologice care susțin competitivitatea economică pe termen lung.

„Acest memorandum marchează o nouă etapă în eforturile ICI București de a consolida parteneriatele cu mediul privat și de a susține dezvoltarea digitală a României. Prin colaborări de acest tip, ne propunem să valorificăm potențialul tehnologic și să contribuim activ la modernizarea ecosistemului digital național”, afirmă Adrian-Victor Vevera.

Lecțiile din Europa: cum a devenit cercetarea infrastructură economică

Germania este adesea citată ca referință în integrarea cercetării cu industria, iar rolul jucat de Fraunhofer-Gesellschaft este emblematic. Cu peste 70 de institute și mii de proiecte anuale realizate împreună cu sectorul privat, modelul Fraunhofer a devenit o verigă esențială pentru companii precum BMW sau Siemens, transformând idei din laborator în produse industriale. Nu este întâmplător că Germania reușește să rămână una dintre principalele economii manufacturiere ale lumii în epoca digitalizării.

Franța și-a construit propriul model în jurul puternicului ecosistem INRIA–industrie, iar Olanda a creat un campion global în jurul companiei ASML, producătorul de echipamente fără de care industria globală de semiconductori pur și simplu nu poate funcționa. ASML nu este doar o companie, ci un rezultat direct al cooperării dintre cercetare academică, investiții publice și capital privat.

La nivelul Uniunii Europene, această abordare este susținută financiar fără precedent prin programul Horizon Europe, cu un buget total de aproximativ 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Scopul nu este finanțarea cercetării ca exercițiu academic, ci transformarea ei în avantaj economic și tehnologic. Tot în aceeași logică se înscrie și European Chips Act, care urmărește mobilizarea a peste 43 de miliarde de euro pentru industria semiconductorilor, un sector considerat astăzi infrastructură economică strategică.

SUA: unde universitățile produc companii, nu doar absolvenți

În Statele Unite, conceptul de „ecosistem de inovare” s-a transformat în realitate economică de decenii. Universități precum MIT și Stanford University nu sunt doar centre academice, ci adevărate fabrici de industrie, antreprenoriat și proprietate intelectuală. Silicon Valley este produsul direct al interacțiunii dintre cercetare, capital de risc și companii tehnologice, iar rezultatele se văd în giganți precum Google, Apple și Intel.

Mai mult, guvernul american tratează astăzi tehnologia ca pe o chestiune de politică industrială. Legea cunoscută sub numele de CHIPS and Science Act prevede aproximativ 52,7 miliarde de dolari pentru revitalizarea producției de semiconductori și stimularea cercetării avansate, tocmai pentru a reduce dependențele externe și a consolida lanțurile interne de valoare.

Mesajul transmis de economiile mature este limpede: cine nu dezvoltă tehnologie proprie nu economisește bani, ci transferă putere economică în afara granițelor.

Unde se poziționează parteneriatul ICI–Codata Software Solutions în această hartă globală

În acest context, colaborarea dintre ICI și Codata Software Solutions nu reprezintă un exercițiu de imagine, ci un pas logistic într-o direcție deja confirmată de realitatea economică globală. România începe să înțeleagă că rolul său nu este doar de furnizor de forță de muncă, ci de constructor de tehnologie.

Rolul Codata Software Solutions, în această ecuație, devine strategic. Compania operează într-o zonă în care miza nu este volumul, ci controlul asupra infrastructurilor digitale și al proprietății intelectuale. În economiile dezvoltate, aceste companii sunt tratate ca active naționale, pentru că ele generează stabilitate, creează locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată și susțin exporturi non-materiale, dar extrem de profitabile.

„Colaborarea cu ICI înseamnă mai mult decât transfer de cunoștințe; este construcție de capacitate. Suveranitatea tehnologică nu este un slogan, ci condiția pentru competitivitate în următorul deceniu. Economiile care vor domina nu vor fi cele cu cele mai ieftine servicii, ci cele cu cele mai puternice produse”, subliniază Horia Sabo, CEO Codata Software Solutions.

Economic vorbind: de ce produsul bate serviciul

Când o companie dezvoltă software propriu, nu produce doar venit, ci creează active. Aceste active, licențe, soluții, platforme, pot fi replicate și scalate fără ca structura de cost să crească proporțional, ceea ce explică de ce marile corporații tehnologice au productivități pe angajat incomparabil mai mari decât industriile tradiționale.

În plus, companiile de produs generează lanțuri de valoare locale: cer furnizori, dezvoltă competențe, stimulează educația tehnică și atrag investiții. O industrie de produs stabilizează piața muncii, creează roluri de leadership tehnic și reduce dependența de ciclurile volatile ale contractelor de outsourcing.

Din perspectivă macroeconomică, dezvoltarea internă a tehnologiei înseamnă importuri mai mici, exporturi cu margini mai mari și un control mai bun asupra fluxurilor de capital. Este diferența dintre a vinde timp și a vinde valoare.

De ce contează acest moment pentru România

România se află într-o fereastră de oportunitate rară. Generațiile de specialiști formate în ultimele două decenii pot fi baza unei economii de produs, iar parteneriate precum cel dintre ICI și Codata sunt infrastructura instituțională necesară ca această tranziție să se producă.

Parteneriatul nu promite miracole peste noapte, dar oferă ceea ce economiile solide construiesc în timp: o punte între cercetare și piață, între idei și produse, între capital intelectual și capital economic.

Președintele Nicușor Dan a deschis marți, la Palatul Cotroceni, summitul dedicat guvernanței digitale cu un mesaj centrat pe transformarea digitală, securitatea hibridă, apărarea democrației și rolul comunicării publice într-o eră marcată de tehnologie accelerată.

În cadrul evenimentului organizat de Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan a subliniat că digitalizarea, inteligența artificială și noile forme de comunicare nu mai reprezintă simple instrumente administrative, ci factori strategici care pot întări statul și pot proteja societatea în fața presiunilor interne și externe.

Șeful statului a reafirmat că „digitalizarea nu este un scop în sine”, ci o soluție pentru eficientizarea interacțiunii dintre oameni, economie și administrație. „Este despre a da timp oamenilor, a da timp economiei, a da timp românilor din diaspora, și a da un instrument statului într-o competiție care devine tot mai dură”, a adăugat el.

Referindu-se la raportul Edge Institute, președintele a observat că „avem voință, avem strategii, avem legislație, dar ele nu sunt puse împreună. Pe scurt, ăsta este rezultatul”.

Fragmentarea actuală, a spus el, împiedică progresul: „din această fragmentare, evident că nu putem să ajungem prea departe, și discuția de azi este un prim pas pentru a vedea cum putem să punem împreună și cum putem să structurăm aceste eforturi comune.”

Președintele a enumerat apoi beneficiile directe ale transformării digitale, referindu-se „o administrație, cum am spus, care dă timp oamenilor și economiei, o administrație care dă timp oamenilor din diaspora, care nu mai trebuie să se ducă să caute consulatul cel mai apropiat”.

În privința efectelor asupra corupției, acesta a afirmat că „corupția vine în mare parte din posibilitatea funcționarului de a lua o plajă largă de decizii. În momentul în care, prin digitalizare, ajungem să structurăm procesul, această acțiune a funcționarilor devine mai restrânsă și fenomenul de corupție se restrânge și el. Evaziunea fiscală, același lucru”.

Vorbind despre inteligența artificială, președintele a avertizat că „pe măsură ce viteza crește… timpul pe care tu îl pierzi în a nu te moderniza produce un decalaj mai mare decât îl producea acum 20 de ani sau acum 100 de ani. Inteligența artificială o să devină esențială în anii care urmează”.

România are însă atuuri, a spus , care pot fi valorificate „dacă vom reuși să colaborăm, o să reușim să le fructificăm.”

În segmentele dedicate securității, șeful statului a subliniat că „securitatea s-a schimbat la nivel global, și partea hibridă a devenit esențială. Războaiele se desfășoară și în spațiul cibernetic, și atunci un stat care trebuie să-și apere suveranitatea trebuie să o facă în spațiul cibernetic.”

El a atras atenția și asupra creșterii fenomenului dezinformării.

„Avem o campanie chiar zilele astea, și o vedem și acum și, din nou, nu mai este o problemă electorală de cine câștigă dintre niște competitori, e o chestiune care ține chiar de democrație însăși, de încrederea în mecanisme democratice”, a declarat Nicușor Dan.

În acest context, „statul trebuie să-și dezvolte acele instrumente care să garanteze o democrație în comunicarea sa, în comunicarea online a oamenilor și a actorilor.”

În privința capacității administrative, președintele a afirmat că „avem o necesitate, avem voință pe mai multe paliere, avem competențe pe mai multe paliere. Din nou, ce lipsește este colaborarea dintre toate aceste structuri”.

El a încurajat mediul privat să accelereze procesul „până când statul acesta o să fie în stare să asimileze idei și să le transforme în proiecte – estimez doi ani din momentul acesta – vă încurajez pe cei din privat să veniți cu procese deja elaborate, analize deja elaborate, proiecte de acte normative deja scrise pentru a câștiga timp”.

În opinia sa, „voință există la toate nivelurile, încă lipsește partea de guvernanță în statul român, dar, ca să câștigăm timp, putem să compensăm”.