Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns joi la un acord politic provizoriu cu privire la Actul legislativ privind piețele digitale (DMA), ce își propune să facă sectorul digital mai echitabil și mai competitiv. Lucrările tehnice finale vor face posibilă finalizarea textului în zilele următoare, informează comunicatul oficial.
DMA definește reguli clare pentru marile platforme online. Scopul Actului legislativ este de a se asigura că nicio platformă online mare care acționează ca un „gatekeeper” (”controlor al fluxului de informație”) pentru un număr mare de utilizatori nu abuzează de poziția sa în detrimentul companiilor care doresc să aibă acces la acești utilizatori.
Ce platforme sunt considerate „gatekeepers”?
Consiliul UE și Parlamentul European au convenit că, pentru ca o platformă să se califice drept “gatekeeper”, trebuie, în primul rând, fie să fi avut o cifră de afaceri anuală de cel puțin 7,5 miliarde EUR în Uniunea Europeană în ultimii trei ani, fie să aibă o evaluare de piață de cel puțin 75 de miliarde EUR, iar în al doilea rând, trebuie să aibă cel puțin 45 de milioane de utilizatori finali lunari și cel puțin 10.000 de utilizatori de afaceri stabiliți în UE.
De asemenea, platforma trebuie să controleze unul sau mai multe servicii de bază ale platformei în cel puțin trei state membre. Aceste servicii de platformă de bază includ piețe și magazine de aplicații, motoare de căutare, rețele sociale, servicii de cloud, servicii de publicitate, asistenți vocali și browsere web.
Pentru a se asigura că normele stabilite în regulament sunt proporționale, IMM-urile sunt scutite de obligația de a fi identificate ca “gatekeepers”, cu excepția unor cazuri excepționale. Pentru a asigura caracterul progresiv al obligațiilor, se prevede, de asemenea, categoria de “gatekeeper emergent”; aceasta va permite Comisiei Europene să impună anumite obligații întreprinderilor a căror poziție concurențială este dovedită, dar nu este încă durabilă.
„Gatekeepers” vor trebui să:
- să se asigure că utilizatorii au dreptul de a se dezabona de la serviciile de bază ale platformei în condiții similare cu cele de abonare;
- pentru cel mai important software (de exemplu, browsere web), să nu solicite acest software în mod implicit la instalarea sistemului de operare;
- să asigure interoperabilitatea funcționalităților de bază ale serviciilor lor de mesagerie instantanee;
- să permită dezvoltatorilor de aplicații un acces echitabil la funcționalitățile suplimentare ale smartphone-urilor (de exemplu, cipul NFC);
- să ofere vânzătorilor acces la datele lor de marketing sau de performanță publicitară pe platformă
- să informeze Comisia Europeană cu privire la achizițiile și fuziunile lor
Însă aceștia nu vor mai putea să:
- își clasifice propriile produse sau servicii mai bine decât cele ale altora (auto-preferențiere);
- reutilizeze datele private colectate în timpul unui serviciu în scopul unui alt serviciu;
- să stabilească condiții inechitabile pentru utilizatorii de afaceri;
- să preinstaleze anumite aplicații software;
- să ceară dezvoltatorilor de aplicații să utilizeze anumite servicii (de exemplu, sisteme de plată sau furnizori de identitate) pentru a fi listate în magazinele de aplicații
Ce se întâmplă dacă un „gatekeeper” nu respectă regulile?
În cazul în care un „gatekeeper” încalcă normele stabilite în legislație, acesta riscă o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri totală la nivel mondial. În caz de recidivă, se poate aplica o amendă de până la 20% din cifra sa de afaceri mondială.
În cazul în care un “gatekeeper” nu respectă în mod sistematic DMA, adică încalcă regulile de cel puțin trei ori în opt ani, Comisia Europeană poate deschide o investigație de piață și, dacă este necesar, poate impune măsuri corective comportamentale sau structurale.
Ce se întâmplă dacă platforma nu este de acord că este un gatekeeper?
În cazul în care o platformă are argumente întemeiate împotriva desemnării sale ca gatekeeper, aceasta poate contesta desemnarea prin intermediul unei proceduri specifice care permite Comisiei Europene să verifice validitatea acestor argumente.
Cine se asigură că „gatekeepers” respectă regulile?
Pentru a asigura un grad ridicat de armonizare pe piața internă, Comisia Europeană va fi singurul organism de aplicare a regulamentului. Comisia poate decide să se angajeze în dialogul de reglementare pentru a se asigura că cei care asigură controlul accesului înțeleg clar regulile pe care trebuie să le respecte și pentru a preciza aplicarea acestora, dacă este necesar.
Va fi înființat un comitet consultativ și un grup la nivel înalt pentru a asista și facilita activitatea Comisiei Europene. Statele membre vor putea împuternici autoritățile naționale din domeniul concurenței să demareze anchete privind posibilele încălcări și să transmită Comisiei concluziile acestora.
Pentru a se asigura că „gatekeepers” nu subminează normele stabilite în DMA, regulamentul aplică, de asemenea, dispoziții împotriva eludării.
Colegislatorii au convenit că, în timp ce preocupările economice care decurg din colectarea de date de către un „gatekeeper” vor fi abordate în cadrul DMA, preocupările societale mai largi ar trebui abordate în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). De asemenea, se așteaptă în curând un acord privind DSA.
Comisia Europeană salută acordul politic la care au ajuns joi Parlamentul European și statele membre ale UE cu privire la Actul privind piețele digitale (DMA). Acest regulament, asupra căruia s-a ajuns la un acord la puțin mai mult de un an după ce a fost propus, se numără printre primele inițiative de acest gen care reglementează în mod cuprinzător puterea de control a celor mai mari companii digitale, se arată într-un comunicat de presă.
DSA și DMA vor fi cei doi piloni ai unei reglementări digitale care respectă valorile europene și modelul european și vor defini un cadru adaptat privind amprenta economică și democratică a giganților digitali.
Reamintim că Executivul european a propus în decembrie 2020 o reformă ambițioasă a spațiului digital și un set cuprinzător de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale, printre care platformele de comunicare socială, piețele online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană: Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale.
Ulterior, pe 16 decembrie 2021, Parlamentul European a dat undă verde începerii negocierilor cu statele membre despre normele care stabilesc ce vor putea și ce nu vor putea face marile platforme online în UE.
Acordul provizoriu la care s-a ajuns joi face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European. Regulamentul trebuie să fie pus în aplicare în termen de șase luni de la intrarea sa în vigoare.
În ceea ce privește Consiliul, Președinția își propune să prezinte în scurt timp acordul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) în vederea aprobării.
