Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, miercuri, 27 octombrie 2021, o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, vizita înscriindu-se în cadrul dialogului bilateral fructuos din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Egipt, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Programul vizitei  a cuprins întrevederi cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, precum și convorbiri oficiale cu Președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu Președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq.

Discuțiile președintelui României cu înalții oficiali egipteni au evidențiat stadiul excelent al relațiilor bilaterale, bazate pe o prietenie solidă, caracterizată prin încredere, o istorie apropiată îndelungată și respect reciproc.

Totodată, discuțiile oficiale au prilejuit un schimb de opinii cu privire la posibilitățile concrete de a aprofunda cooperarea în cadrul dialogului politico-diplomatic la toate nivelurile, precum și susținerea și stimularea progreselor recent înregistrate în dialogul economic și sectorial dintre România și Egipt.

Citiți și: Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

În cadrul întrevederilor bilaterale s-a discutat și despre stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, Klaus Iohannis exprimând speranța unor evoluții pozitive și sprijinul țării noastre, pe baza pozițiilor cunoscute, pentru avansarea acestui proces, cu accent pe necesitatea detensionării situației de securitate din zonă și continuarea cooperării în domeniul combaterii terorismului, precum și teme de actualitate aflate pe agenda regională și internațională, de interes pentru ambele părți.

Cu prilejul întrevederii cu președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, președintele Klaus Iohannis a evocat nivelul excelent al relațiilor bilaterale, subliniind potențialul important de extindere și diversificare a cooperării economice și sectoriale între România și Egipt, pe fondul interesului politic crescut, dar și al pozițiilor geostrategice ale celor două țări ce ar putea facilita accesarea de terțe piețe prin parteneriate și întreprinderi comune în domenii de interes reciproc.

Președintele României a evidențiat faptul că Egiptul este cel mai important partener comercial al țării noastre în regiunea Orientului Mijlociu extins și a exprimat dorința diversificării și aprofundării cooperării cu Republica Arabă Egipt în domenii strategice precum industria de apărare, transporturi, energie, agricultură, securitate cibernetică, IT&C, educație, turism, sănătate.

În acest context, Klaus Iohannis a salutat organizarea, în marja vizitei, a unui forum de afaceri, care reflectă interesul deosebit pe care companiile românești și egiptene îl acordă oportunităților comerciale și investiționale.

Cu prilejul discuțiilor, cei doi șefi de stat au convenit asupra necesității de a fi reluate lucrările Comisiei Mixte Economice, prin organizarea în acest an a unei noi sesiuni, la București. Au fost abordate, totodată, perspectivele cooperării bilaterale în domeniul energiei.

Klaus Iohannis  și-a exprimat aprecierea pentru eforturile întreprinse de Egipt și de către președintele El-Sisi în vederea consolidării securității la nivel regional, salutând rolul esențial al Egiptului în promovarea păcii și în consolidarea stabilizării în Africa și în regiunea Orientului Mijlociu.

Președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah EL-Sisi, a transmis mulțumiri României pentru donația de vaccinuri oferită Egiptului și a subliniat trendul ascendent al dialogului politico-diplomatic româno-egiptean. Totodată, El-Sisi a exprimat apreciere pentru susținerea României în procesul consolidării relațiilor între Uniunea Europeană și Egipt.

În cadrul întrevederilor bilaterale cu președintele Camerei Reprezentanților, Hanafy Ali El-Gebaly, respectiv cu președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq, președintele României a trecut în revistă stadiul foarte bun al dialogului politico-diplomatic și a abordat, alături de înalții oficiali egipteni, perspectivele relației bilaterale, inclusiv din perspectiva stimulării și consolidării la toate nivelurile a dialogului politic, diplomatic, parlamentar, sectorial și economic.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, de asemenea, recenta înființare a grupului parlamentar de prietenie cu România.

Mai mult, șeful statului a reiterat sprijinul țării noastre pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Egipt, subliniind oportunitățile de extindere a cooperării UE-Egipt oferite de formate precum Consiliul de Asociere UE-Egipt.

În cadrul discuțiilor cu președinții celor două Camere ale Parlamentului egiptean,  Klaus Iohannis a reconfirmat, totodată, importanța pe care România o acordă regiunii Orientului Mijlociu și Africa și necesității stabilității și securității acesteia.

În acest context, înalții oficiali au realizat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile de actualitate din cadrul dosarelor regionale.

Atât pentru România, cât și pentru Europa, Egiptul ocupă un rol privilegiat, deoarece prin poziționarea sa la joncțiunea dintre Africa, Orientul Mijlociu și Europa, Egiptul are un rol crucial pentru menținerea securității la nivel regional, dar și global, a transmis miercuri președintele Klaus Iohannis, în cadrul o vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi în vizită de stat în Republica Arabă Egipt, unul dintre prietenii tradiționali ai României în regiunea Orientului Mijlociu și Africa și un partener economic și sectorial foarte important. Anul acesta celebrăm aniversarea a 115 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Egipt, o relație îndelungată, caracterizată prin respect și încredere reciprocă”, a declarat Klaus Iohannis. 

Președintele a subliniat faptul că există, în continuare, un potențial foarte mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale pe toate planurile, iar vizita reconfirmă dorința României de a consolida dialogul politic la nivel înalt, dar și de a reafirma angajamentul reciproc în favoarea diversificării contactelor și proiectelor, prin orientarea acestui parteneriat tradițional spre viitor.

„Sunt ferm convins că viitoarea rundă a Comitetului mixt de cooperare economică, științifică și tehnică va avea un rol important în extinderea cooperării noastre și în stimularea cât mai multor proiecte economice comune, permițând totodată și modernizarea cadrului juridic actual”, a punctat șeful statului. 

 Mai mult, în cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis și omologul său, Abdel Fattah El-Sisi, au convenit că în perioada următoare trebuie să identifice noi modalități de a valorifica importantul potențial de dezvoltare a cooperării în domenii cu rol crucial atât pentru România, cât și pentru Egipt: industria de apărare, energie, agricultură, transporturi, IT&C, securitate cibernetică, educație, cercetare și inovare.

„Forumul de afaceri care are loc în marja acestei vizite va juca, fără îndoială, un rol important. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună pentru a încuraja oamenii de afaceri din Egipt și România să demareze proiecte comune atât în plan bilateral, cât și pe terțe piețe, plecând inclusiv de la faptul că și România, și Egiptul reprezintă porți de intrare spre cele mai importante piețe economice integrate: Uniunea Europeană, respectiv Zona continentală africană de liber schimb”, a mai spus președintele. 

Citiți și: Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

De asemenea, în cadrul discuțiilor de miercuri, cei doi președinți au avut un schimb de opinii cuprinzător cu privire la evoluțiile înregistrate într-o serie de dosare regionale prioritare. Klaus Iohannis a transmis că România, ca și Egiptul, este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine, de gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, de promovarea păcii, stabilității, a creșterii economice sustenabile și a dezvoltării durabile.

„Susținem eforturile depuse de Egipt în cooperare cu partenerii internaționali în vederea identificării celor mai bune soluții la dosarele de criză din Africa și Orientul Mijlociu. România și-a păstrat, de-a lungul timpului, o poziție echilibrată, în perfect acord cu dreptul internațional, în raport cu toate crizele care au afectat Orientul Mijlociu și care reprezintă și în prezent o preocupare majoră. România susține în continuare necesitatea implementării de măsuri de creștere a încrederii în relațiile israeliano-palestiniene”, a mai arătat şeful statului în mesajul său.

Președintele României și președintele Republicii Arabe Egipt susțin crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe în vederea avansării soluției celor două state, singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților și să asigure o pace durabilă în regiune. Totodată, România consideră drept o prioritate soluționarea durabilă a crizei siriene care, de mai bine de 10 ani, a provocat drame uriașe poporului sirian și a generat un val mare de migrație care a afectat stabilitatea și prosperitatea statelor-gazdă.

În plus, Klaus Iohannis a menționat că țara noastră sprijină procesele de stabilizare, consolidare instituțională și tranziție democratică din Libia și Irak, fiind, totodată, profund implicată în combaterea terorismului, atât în cadrul alianței anti-Daesh, cât și în Sahel, o regiune de care depinde securitatea nordului Africii și a Europei.

„Sunt convins că, în continuare, prin abordarea noastră echilibrată și responsabilă față de provocările complexe din zonă, vom reuși, prin eforturi conjugate, să generăm contexte favorabile avansării unor soluții de pace durabile. Îi mulțumesc Președintelui El-Sisi pentru discuțiile noastre foarte bune și sunt convins că relațiile româno-egiptene se vor consolida, cu beneficii reciproce pentru statele și pentru cetățenii noștri”, a conchis președintele României. 

Natalia Gavrilița și Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027, potrivit unui comunicat.

În rezultatul asocierii, Republica Moldova va obține drepturi de participare similare statelor membre ale UE, ceea ce îi va permite să coopereze şi concureze în calitate de partener egal în toate concursurile anunțate în cadrul Programului „Orizont Europa”. Programul oferă oportunități pentru schimbul de bune practici europene și internaționale, atragerea cercetătorilor, accesul la infrastructură de cercetare și de soluționare a provocărilor cu care se confruntă societatea contemporană.

Natalia Gavrilița și-a exprimat încrederea că programul Orizont Europa  va contribui substanțial la dezvoltarea cercetării și inovării în Republica Moldova, dar și la integrarea țării în Spațiul European de Cercetare. Menționând că deja, la momentul actual 10 universități din Republica Moldova folosesc instrumentul de autoevaluare HEInnovate. 

Șefa Cabinetului de miniștri a menționat că Republica Moldova este interesată să participe în continuare la proiectele europene ce vizează educația digitală, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și valorificarea potențialului tinerilor antreprenori- Alianța Europeană pentru Ucenicie, dar și  programele Youth4Youth, Erasmus+ și Corpul european de  solidaritate  care va permite studenților să lucreze și să obțină noi abilități profesionale în timp ce studiază.

În context, Natalia Gavrilița a vorbit și despre acțiunile noii guvernări de la Chișinău pentru reformarea sistemului educațional, organizarea procesului de învățământ în perioada pandemiei, sprijinirea domeniului cercetării și culturii. În acest sens, oficialii au subliniat importanța asocierii Republicii Moldova la noul Program „Europa Creativă” și participarea la proiectul EU4Culture, care urmărește elaborarea unor strategii de dezvoltare culturală.

Programul vine să continue eforturile Programului Cadru de cercetare și inovare Orizont 2020. Din 2014 și până în prezent Republica Moldova a beneficiat de 7,4 milioane de Euro în cadrul programului Orizont 2020. Rata de succes a proiectelor eligibile în cadrul programului este de 14 procente fiind superioară mediei statelor asociate din regiune.

Obiectivele programului semnat sunt promovarea cercetării și inovării, consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici. Totodată, programul are scopul să asigure complementaritatea cu politicile și activitățile de cercetare și inovare la nivel național, regional și la nivelul Uniunii Europene.

Republica Moldova participă în calitate de țară asociată și contribuie la toate părțile Programului „Orizont Europa”. De menționat că participarea Republicii Moldova la programele-cadru ale Uniunii Europene reprezintă o cale de internaționalizare a sistemului național de cercetare și inovare, precum și de asigurare a procesului de integrare în Spațiul European de Cercetare.

Amintim că alte două state non-UE, Islanda și Norvegia, s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE.

De asemenea, Comisia Europeană și partenerii săi din Balcanii de Vest și Turcia au încheiat, la 28 septembrie, negocierile pentru asocierea acestora la programul Orizont Europa.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați. Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării. Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale. Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.