Liderii Uniunii Europene, reuniți pentru un summit extraordinar la Bruxelles, au adoptat miercuri seara o declaraţie prin care se afirmă dorinţa unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia şi un interes strategic pentru un mediu stabil în estul Mediteranei.

Consiliul European a desfășurat o dezbatere strategică privind relațiile UE-Turcia, luând act de comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei Europene referitoare la situația actuală privind relațiile politice, economice și comerciale dintre UE și Turcia.

“Existența unui mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și dezvoltarea unei relații bazate pe cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia reprezintă un interes strategic al Uniunii Europene”, se arată în concluziile adoptate.

Astfel, Consiliul European a încredințat ambasadorilor statelor membre ale UE sarcina ca, “respectând competențele instituțiilor relevante, să înregistreze progrese la nivelul recomandărilor privind comunicarea comună, în concordanță cu concluziile anterioare ale Consiliului European și într-un mod progresiv, proporțional și reversibil, sub rezerva unor orientări suplimentare din partea Consiliului European”.

“Implicarea constructivă a Turciei va juca un rol crucial pentru înregistrarea de progrese în diferitele domenii de cooperare”, au mai stabilit liderii.

Vorbind în cadrul unor declarații de presă înainte de reuniunea Consiliului European, și președintele Klaus Iohannis a precizat că Turcia este un factor relevant în zonă și un actor foarte important.

“Cred că ușor-ușor trebuie să înțeleagă toată lumea – relația cu Turcia este importantă pentru Uniunea Europeană și trebuie să găsim căi de a construi o relație solidă și funcțională, o relație care, sigur, începe să rezolve și problemele unora, și problemele altora. Eu cred că este bine că avem astăzi Turcia pe agendă. Am discutat și informal acum, la întâlnirea pe care am avut-o cu unii lideri, și constatarea mea este că se dorește construirea unei relații mai bune cu Turcia”, a spus președintele.

Uniunea Europeană a decis miercuri să impună noi sancţiuni împotriva Iranului, ce vizează producătorii de drone şi rachete după atacul asupra Israelului, liderii europeni condamnând cu ” fermitate și fără echivoc” acest atac lansat de regimul de la Teheran împotriva Israelului.

“Am decis să impunem sancţiuni împotriva Iranului, am vrut să transmitem un mesaj clar” după atacul asupra Israelului, a declarat președintele Consiliului European Charles Michel după prima zi a unui summit extraordinar la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

În concluziile adoptate, Consiliul European condamnă cu fermitate și fără echivoc atacul Iranului asupra Israelului și își reafirmă solidaritatea deplină cu poporul israelian și angajamentul față de securitatea Israelului și față de stabilitatea regiunii.

În acest sens, Consiliul European “solicită Iranului și interpușilor săi să înceteze toate atacurile și solicită ferm tuturor părților să dea dovadă de cea mai mare reținere și să se abțină de la orice acțiune care ar putea spori tensiunile în regiune”.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne au stabilit că “Uniunea Europeană va lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în ceea ce privește vehiculele aeriene fără pilot (UAV) și rachetele“.

“Ideea este de a viza companiile care au un rol în producţia de drone şi rachete”, a precizat președintele Consiliului European.

The EU condemns Iran’s attack against Israel.

All efforts must be made to help bring stability to the region and avoid escalation.

We call on all parties to exercise utmost restraint.#EUCO is committed to working with partners to end the crisis in Gaza, including through:…

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 17, 2024

Vorbind în cadrul unor declarații de presă înainte de reuniunea Consiliului European, și președintele Klaus Iohannis a precizat că va reitera și la nivelul Consiliului European condamnarea atacului recent al Iranului asupra Israelului. “România este pe deplin solidară cu Israelul și voi reafirma angajamentul nostru față de securitatea și suveranitatea sa”, a spus el.

Iranul a lansat drone şi rachete către teritoriul israelian în noaptea de sâmbătă spre duminică ca răspuns la o lovitură din 1 aprilie asupra anexei consulare a ambasadei Iranului din Damasc, atribuită Israelului.

Aproape toate rachetele şi dronele au fost distruse de către sistemele israeliene, cu sprijinul SUA, înainte de a lovi teritoriul israelian.

Acesta a fost primul atac direct al Iranului împotriva Israelului după înființarea acestui stat, în 1948.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

“Piața unică a Uniunii Europene nu este un proiect tehnic, ci unul politic“, a declarat Charles Michel, într-o conferință de presă susținută alături de Letta înainte de summitul special al liderilor europeni, consacrat competitivității și pieței unice.

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice.

În stilul tipic al UE, raportul lui Letta este unul dintre cele două studii importante scrise de foști prim-miniștri italieni pe teme similare în același timp. Mario Draghi – care și-a condus țara natală la șapte ani după Letta (2013-2014), înainte de a demisiona în 2022 – a fost rugat de Comisia Europeană să analizeze “competitivitatea” Europei.

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

LIVE press conference with @EnricoLetta ahead of #EUCO‘s discussion on the Future of the Single Market and the presentation of the findings and recommendations of the report. https://t.co/omvum9p6Na

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 17, 2024

Citând factori precum evoluția demografică, starea economiei, rămânerea în urmă față de piața americană sau contestarea ordinii internaționale de către regimurile autoritare, Letta argumentează că aceste realități reclamă actualizarea reperelor cardinale ale pieței unice.

Extinderea perimetrului pieței unice prin integrarea telecomunicațiilor, energiei și finanțelor: Piețele naționale sunt o frână majoră în calea creșterii și inovării

“Piața unică continuă să fie o piatră de temelie a integrării și a valorilor europene, servind drept un puternic catalizator pentru creștere, prosperitate și solidaritate. Cu toate acestea, scenariul internațional s-a schimbat profund, subliniind necesitatea de a dezvolta o nouă piață unică”, afirmă Enrico Letta.

În acest sens, o dimensiune crucială abordată de raportul fostului premier italian se referă la perimetrul pieței unice.

La început, trei sectoare au fost în mod deliberat ținute în afara procesului de integrare, fiind considerate prea strategice pentru ca funcționarea și reglementarea lor să se extindă dincolo de frontierele naționale: finanțele, telecomunicațiile și energia.

“Excluderea de la acea vreme a fost motivată de convingerea că prioritizarea controlului intern asupra acestor domenii ar servi mai bine intereselor strategice. Cu toate acestea, piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează Letta.

Chiar și în interiorul perimetrului inițial, subliniază președintele Institului Jacques Delors, piața unică are nevoie de o revizuire. El se referă, în special, furnizarea de servicii în interiorul UE continuă să se confrunte cu bariere semnificative care trebuie abordate și eliminate pentru a debloca întregul potențial al pieței unice.

“Pentru această lume mai mare, avem nevoie de un angajament politic puternic pentru a împuternici o nouă piață unică. Acest nou cadru trebuie să fie capabil să protejeze libertățile fundamentale, pe baza unor condiții de concurență echitabile, sprijinind în același timp obiectivul de a stabili o politică industrială europeană dinamică și eficientă”, spune Letta.

Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, raportul solicită rapiditateși amploare în acțiune și, mai presus de toate, de resurse financiare suficiente.

Cele patru libertăți ale pieței unice, de domeniul secolului al XX-lea. Este nevoie de cea de-a cincea libertate consacrată inovării

“Voi discuta cu prim-miniștrii și șefii de stat și vreau să adaug un punct foarte important, care este propunerea privind cea de-a cincea libertate”, a spus Letta, precizând că motivul unei diferențe atât de mari între UE și SUA nu este numai din cauza fragmentării pieței unice a UE, și din “din cauza faptului că suntem în urmă în materie de inovare”

Potrivit lui Letta, o parte a problemei este dată de faptul că piața unică se bazează pe patru libertăți, cea a liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor.

“Cele patru libertăți sunt cele patru libertăți din secolul XX, iar ideea este de a încerca să lansăm și să subliniem importanța celei de-a cincea libertăți, iar libertatea este cea legată de inovare, cercetare, cunoaștere și abilități care nu au existat la început pe piața unică”, a conchis Letta.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care are loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.