Connect with us

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, a îndemnat Guvernul României să înceapă pregătirea dosarului de candidatură pentru găzduirea noii agenții a Uniunii Europene pentru cercetări biomedicale, anunțată astăzi de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul primului său discurs său privind Starea Uniunii Europene. 

Într-o intervenție prin videoconferință pentru caleaeuropeana.ro, Dragoș Pîslaru a vorbit despre noua abordarea a Comisiei Europene privind politica de sănătate și despre înființarea unei agenții a UE. 

„Uniunea Sănătății este unul dintre punctele cele mai relevante pe care le-a pus pe masă președintele Comisiei Europene în ceea ce privește modul în care domnia sa vede viitorul. UE nu are competențe prea mari în domeniul sănătății; are câteva lucruri legate de Agenția Europeană a Medicamentului, lucrurile care țin de reacția pe timp de criză sau dezastre, are Centrul European pentru Controlul Bolilor, însă ceea ce a pus pe masă astăzi este ambiția de a crește competențele comune pe sănătate. Cadrul pe care l-a sugerat este să existe o dezbatere cu privire la acest lucru în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, care ar urma să înceapă anul viitor. În această Conferință, în care s-ar discuta atât aspecte instituționale, cât și de conținut, este prima oară când auzim că s-ar dori niște schimbări de competențe care ar antrena și schimbarea Tratatelor. Evident, în acest caz, nu ar fi vorba doar despre politica de sănătate, ci și despre alte domenii. Ar fi un moment definitoriu pentru direcția în care mergea Uniunea”, a spus Dragoș Pîslaru.

 

Citiți și Ursula von der Leyen pledează în discursul său anual pentru o Uniune Europeană a sănătății: Programul de sănătate EU4Health trebuie să devină mai puternic

Acesta a subliniat că trebuie înțeles, totuși, că mai multe competențe în domeniul sănătății pentru UE nu înseamnă ca aceasta va decide în legătură cu sănătatea românilor, de exemplu, ci că ne-am putea coordona mai bine. De pildă, „primul exemplu de solidaritate ar fi cheltuirea banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru proiecte pan-europene, din care România ar fi bine să facă parte, pentru a putea construi această agendă de competențe cot la cot cu alte state”. „Aș vrea să văd atitudinea de a fi în prima linie a negocierilor, cum a fost în cazul construirii rezervei RescEU, și în ceea ce privește noua abordare legată de politica europeană de sănătate”, a adăugat Pîslaru.

Întrebat cum putem arăta solidaritate în acest moment de criză, Dragoș Pîslaru a menționat că este nevoie de „un nou suflu pe partea de cercetare și inovare, precum și de tehnologizare, în general pe partea de racordare a industriei europene farmaceutice la ceea ce avem noi nevoie acum”. „Vedem AstraZeneca cum se chinuie cu partea de vaccin și competiție la nivel global, iar zona aceasta de farma și medical figurează și în ecosistemele pe care Thierry Breton, comisarul european pentru industrie, vrea să le vizeze prin noua politică industrială a UE”, a adăugat acesta. 

Însă, eurodeputatul Renew Europe a amintit de un alt punct foarte important din discursul președintei Comisiei Europene referitor la înființarea unei agenții pentru partea de cercetări biomedicale, care ar putea fi găzduită de România dacă Guvernul va face toate demersurile necesare după alegeri. 

În acest sens, Dragoș Pîslaru a atenționat că nu mai putem rata o nouă ocazie, România și Bulgaria fiind singurele state membre ale UE care nu găzduiesc nicio agenție europeană. 

„Lansez această provocare pentru elaborarea dosarului de candidatură privind găzduirea în România a acestei agenții de cercetări biomedicale. Este foarte important că este o agenție pe un domeniu inovator, legat direct de viitorul industriei medicale”, a subliniat acesta. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, vrea să convingă guvernele din UE să sprijine financiar generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență, în contextul în care statele membre vor avea la dispoziție 47 miliarde de euro pentru investiții în viitorul copiilor și al tinerilor lor. 

„Vorbim despre 672,5 miliarde de euro menite să ne ajute să trecem peste criza COVID. Jumătate din acești bani vor fi împrumuturi pe care le vor acoperi generațiile viitoare. De aceea am insistat ca această finanțare să includă un pilon dedicat generațiilor viitoare”, transmite, într-un mesaj video, Dragoș Pîslaru, co-raportor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Dragoș Pîslaru a mai menționat că, în calitate de tată a patru băieți, dorește ca „viitorul să le aparțină” și să nu plătească „datoriile pe care le generăm acum”, pentru că „nota de plată le va reveni lor”, iar copiii și tinerii Europei „au nevoie de toate șansele de dezvoltare educațională și profesională astfel încât să ducă vieți pline, sănătoase și fericite”.

De aceea, spune el, „am insistat ca cel puțin 47 miliarde de euro să fie cheltuite pentru nevoile copiilor și tinerilor noștri”, acesta fiind lucrul pentru care luptă și pentru care a a obținut sprijinul Parlamentului European”.  „Iar acum vreau să conving guvernele statelor membre să facă același lucru”, adăugă Pîslaru, avertizând că „alternativa ar fi un insult pentru copiii noștri, pentru viitorul Europei”.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Alianța USR PLUS a solicitat luni Guvernului să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene pentru a putea beneficia de cele 30,5 miliarde de euro din cadrul fondului de redresare Next Generation EU.

Ministerul Fondurilor Europene ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare în Planul Național de Redresare și Reziliență, avertizează USR PLUS într-un comunicat în care anunță va renegocia acest plan în discuțiile de intrare la guvernare. 

Citat în comunicat, eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a precizat că acest plan nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European) și trebuie revizuit înainte de a fi trimis la Bruxelles.

 

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore, iar experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă, informează sursa citată.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 mld de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență este disponibilă aici.

“Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?” spune Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. “Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”. spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos doar câteva dintre problemele documentului, conform USR PLUS:

I Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

II Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 mil euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 mld Euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS ”Împădurim România”: https://www.usrplus.ro/impadurim_romania_si_combatem_taierile_ilegale_prin_dna_ul_padurilor

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă ?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

III Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 mld, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru a insistat în Parlamentul European pentru introducerea unui pilon dedicat copiilor și tinerilor în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș, co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a insistat pentru introducerea unui pilon dedicat copiilor și tinerilor în cadrul acestuia, care va fi finanțat cu peste 47 mld. de euro, potrivit unei declarații pe Facebook, cu prilejul Zilei Mondiale a Drepturilor Copilului. 

„Copiii resimt puternic efectele pandemiei. Din păcate, astăzi, când celebrăm 60 de ani de la adoptarea Declarației Drepturilor Copilului, copiii reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale”, atenționează Dragoș Pîslaru, precizând că a insistat în Parlamentul European pentru introducerea unui pilon dedicat copiilor și tinerilor în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, căruia îi vor fi alocați peste 47 miliarde de Euro.

În paralel, mai spune el, Comisia Europeană lucrează în acest moment la o strategie privind drepturile copiilor, care va fi prezentată în 2021, an în care speră eurodeputatul ca și strategia privind Garanția pentru Copii să devină o realitate.

„La mulți ani tuturor copiilor și părinților cu prilejul celebrării de astăzi! Împreună construim un viitor mai bun!”, mai transmite Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE9 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.16 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu18 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL1 day ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.6 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending