Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), membru în Comisia pentru Muncă și Afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul Eurooean, vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE, în contextul în care și-a propus încă de la începutul mandatului să întrețină dialogul social european, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Dragoș Pîslaru mai spune că aceste poziții, dacă ajung la noi, se pot transforma în linii de dialog dar și în formulări sau reformulări ale textelor și propunerilor de pe agenda Comisiei EMPL din Parlamentul European și nu numai.

Astfel, politicianul ar dori să afle părerea persoanelor interesate asupra celor mai importante dosare din Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale:

1. Raport din proprie initiațivă al Parlamentului European pentru condiții adecvate de muncă, drepturi și protecție socială pentru lucrătorii din platformele digitale – noile forme de muncă legate de dezvoltarea digitală (2019/2186 (INI)), textul raportului îl gășiți aici https://bit.ly/3qmUp70

2. Propunerea pentru o Directivă a UE privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, textul propunerii îl gășiți aici https://bit.ly/38dA7H0

3. Propunerea pentru o Directivă pentru a asigura salarii egale pentru o muncă egală (2021/050(COD), textul propunerii îl gășiți aici https://bit.ly/3uYkeh9

„Am căutat soluții pentru o identitate digitală, portabilă, a securității sociale europene încă din 2019, de la preluarea mandatului. Am aprins discuții despre numărul european de securitate socială (ESSN), despre sistemul EESSI, despre Single Digital Gateway și nu numai și mereu ni s-a zis că e complicat, că nu se poate. Ba chiar că ESSN nici nu poate fi digital la început. Acum toată lumea vorbește despre soluțiile (noastre) digitale pentru dosarul nr. 883 de coordonare a sistemelor de securitate socială și Comisia Europeană vine chiar cu un pass de securitate socială, la care se va începe munca din 2021 și va fi propus în 2023”, spune Dragoș Pîslaru.

Amintim că eurodeputatul a participat la 1 martie, în calitate de raportor din partea Renew Europe, la primul trilog, de când Președinția Consiliului UE a revenit Portugaliei, pe regulamentul 883 – Coordonarea Sistemelor de Securitate Socială, un dosar  important pentru cetățenii europeni, mai ales pentru muncitorii transfrontalieri și cu beneficii serioase inclusiv pentru românii care lucrează în afara granițelor.

Citiți și Dragoș Pîslaru luptă în negocierile de la Bruxelles pentru dreptul românilor care muncesc în străinătate pe contracte de scurtă durată de a se califica la șomaj

Potrivit acestuia, pentru România acest lucru înseamnă că toți cei 2,5 milioane de români care traversează anual frontierele ca să muncească, să studieze sau pur și simplu să locuiască în alte țări din UE vor putea accesa rapid asistența socială dobândită corect în alt stat, fie el România și exportat în afară sau, dacă vor, drepturile de șomaj, pensie sau celelalte drepturi câștigate în afară și repatriate, odată cu ei, acasă în România.

Grupul Renew Europe, prin vocea eurodeputatului Dragoș Pîslaru, a salutat joi lansarea de către Comisia Europeană a propunerii privind “Consolidarea principiului salarizării egale pentru muncă egală sau muncă de valoare egală între bărbați și femei prin transparență salarială”.

“Când vine vorba de lucrători și drepturile acestora, transparența salarială este o necesitate pentru Renew Europe. Astăzi, bărbații din UE câștigă, în medie, cu 16% mai mult decât femeile pentru exact aceeași muncă. Salutăm propunerea Comisiei Europene așa cum este ea, căci înseamnă a merge mai departe în direcția corectă, în direcția semnalată de tratatele noastre și de valorile pe care le reprezintă UE; înseamnă lupta pentru egalitatea dintre bărbați și femei“, a afirmat Pîslaru, coordonatorul Renew Europe în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a prezentat joi o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală, informează executivul european într-un comunicat.

Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Noile măsuri, care țin seama de impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât și asupra femeilor, care au fost afectate deosebit de grav, vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condițiile de remunerare din cadrul întreprinderilor și le vor oferi angajatorilor și lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă. Măsurile vor aborda o serie de factori importanți care contribuie la diferența de remunerare existentă și sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care accentuează inegalitățile de gen și expune femeile la un risc mai mare de sărăcie.