Connect with us

EDITORIALE

Revolutia incepe cu Rosia Montana si cu gazele de sist!

Published

on

Gratian Mihailescu

Autor: Gratian Mihailescu

Scriam intr-un post anterior ca romanii incep treptat-treptat sa simta gustul democratiei participative, gustul subsidiaritatii, prin actiunile de care dau dovada in ultimele zile: mai multi activisti printre care au scris politicienilor in legatura cu proiectul de la Rosia Montana, argumentat si politcos, ceea ce a dus la un raspuns din partea alesilor: unii dintre ei vor vota impotriva proiectului Rosia Montana. Mi-a placut  textul Ralucai  care l-am shareuit si pe Facebook:

Este prima data cand va scriu, asa ca doresc in primul rand sa ma prezint. Ma numesc Raluca Ana-Maria Pop, am 30 de ani si sunt cetatean al Romaniei cu domiciliul in judetul Timis. Sunt interesata de viata politica si publica, nu am incercat niciodata sa intru in politica, dar am activat si inca sunt implicata in diverse actiuni care incearca sa determine un comportament mai responsabil al administratiei publice din Romania si al mediului politic fata de cetateni, fata de resursele publice si destinul generatiilor urmatoare.

Subiectul Rosia Montana ma intereseaza nu pentru ca sunt un locuitor al zonei care va fi direct afectata de proiectul minier propus de Rosia Montana Gold Corporation, ci din mai multe motive, pe care doresc sa vi le prezint pe scurt mai jos.

In primul rand, vreau sa va spun ca empatizez cu viata oamenilor de acolo. Fara slujba, fara o administratie care sa le fi propus solutii demne si viabile de trai, au imbratisat proiectul RMGC din disperare, insa cu sufletul greu. A fi practic obligat de circumstante sa accepti un proiect care este sigur ca va afecta in timp sanatatea ta si a copiilor tai, ca va consuma cele mai importante resurse ale zonei – aur, dar si resurse de mediu – fara a da inapoi catre comunitate decat niste faramituri este o alternativa de viata nedemna, dar, pentru acei oameni, singura, asa cum le-au fost aratate lucrurile. Lor trebuie sa li se ofere si alte alternative de trai si dezvoltare. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe solutii. Sunt convinsa ca exista alternative, doar vointa sa existe si mai putina coruptie in randul celor

 care iau decizia.

In al doilea rand, ma preocupa subiectul Rosia Montana ca subiect civic. Proiectul de minerit al RMGC la Rosia Montana sufera de niste vicii de procedura majore, care intr-un stat de drept nu ar trebui sa existe sau, oricum, sa fie aspru pedepsite odata ce au fost descoperite. De la conflicte clare de interese la simulacre de licitatii, tot procesul avizarilor pare sa fi fost viciat.

In al treilea rand, consider proiectul minier al RMGC pentru Rosia Montana un proiect foarte prost pentru Romania. RMGC primeste mai multe atributii si beneficii decat ne-am fi putut imagina vreodata ca o corporatie va primi vreodata in Romania. Nu corporatia face legislatia! Ele au fost bine formulate de catre jurnalistii de la TOTB.ro, o platforma de stiri, si va invit sa le cititi: http://totb.ro/romania-in-genunchi-acum-ori-niciodata/. Sau, daca doriti sa cititi si sa va formati o opinie pe cont propriu, documentele au fost la dispozitia publicului de jurnalistii de la RISE Project, http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/.

In al patrulea rand, proiectul minier de la Rosia Montana este pentru mine un subiect ecologic. Am citit mai multe rapoarte privitoare la impactul de mediu preconizat de RMGC la Rosia Montana si am retinut faptul ca studiul pe care s-a bazat compania miniera pentru a estima prejudiciile asupra mediului are niste hibe importante: informatiile prezentate sunt prea generale, nespecifice, fara referire directa la zona supusa impactului, sunt informatii irelevante pentru zona Rosia Montana, este minimalizat efectulu impactului, se bazeaza si emite speculatii nefundamentate stiintific, iar acolo unde au existat unele date (avifauna, bentos) interpretariile si concluziile sunt irelevante. Pe scurt, spune domnul Conf. Dr. Laszlo Rakosy de la Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Biologie si Geologie Catedra de Taxonomie si Ecologie: “intregul raport da dovada unui studiu, realizat de amatori si nu de specialisti.” Ca specialist in politici publice, va pot spune ca aceste observatii sunt foarte importante si discrediteaza practic studiul RMGC. De asemenea, desi cianura este substanta cu care in general se realizeaza minerit pentru aur, opiniile specialistilor arata de ce in cazul Rosia Montana demersul poate avea consecinte devastatoare: „Problema cianurilor din proiectul Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este ca bazinul de acumulare a deseurilor cu cianuri este proiectat intr-o arie necorespunzatoare si mai ales ca barajul de 180 de metri al acestui bazin este un «baraj de greutate» situat intr-un mediu geologic-structural nefavorabil, ceea ce ar putea duce la o catastrofa internationala“, spune Mircea Sandulescu, presedintele Sectiei de Stiinte Geonomice a Academiei Romane, profesor consultant la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica citat de Ziarul Financiar. De asemenea, Justin Andrei, fostul presedinte al Institutului de Geologie al Romaniei, considera ca “structura solului pe care ar urma sa fie construit iazul de decantare are un continut cu o porozitate ridicata, lucru care ar duce la infiltrarea substantelor chimice folosite.” Domnul Andrei a declarat pentru Ziarul Financiar: „Daca proiectul Rosia Montana devine operational, acest lucru va fi un dezastru. Riscurile sunt uriase si imposibil de evitat. A da avizul de mediu pentru acest proiect echivaleaza cu uciderea intregii zone a Vaii Ariesului. Ar fi o catastrofa ireparabila“.

Nu in ultimul rand, sunt impotriva proiectului minier propus de RMGC la Rosia Montana deoarece locatia gazduieste un patrimoniu cultural si natural valoros. De altfel, Rosia Montana a fost inclusa in iunie 2013 pe lista “7 Most Endangered”. Aceasta lista, pusa la punct de Europa Nostra, principala organizatie europeana care se ocupa cu protejarea patrimoniului, impreuna cu Institutul Bancii Europene de Investitii, se refera la situri care se afla in pericol iminent. Placido Domingo, de care sutn convinsa ca ati auzit, presedintele Europa Nostra a declarat despre siturile incluse – deci si despre Rosia Montana – : “Aceste monumente si situri au fost selectionate nu doar fiindca ne spun o poveste fascinanta despre trecutul nostru comun, intarind sentimentul apartenentei la o familie europeana, dar si pentru faptul ca sunt foarte pretioase pentru comunitatile locale, profund angajate in salvarea lor. Salvarea acestor situri va actiona ca un catalizator pentru revitalizarea economica si sociala a localitatilor si zonelor invecinate. De aceea Europa Nostra adreseaza un apel unui mare numar de parteneri publici si privati, la nivel local, regional, national si european, pentru a-si uni fortele si a asigura un viitor pe masura siturilor selectionate” (citat in revista Igloo).

Pentru toate aceste motive, va trimit un apel de a vota negativ pentru proiectul minier al RMGC la Rosia Montana. Dupa ce veti lua in considerare argumentele expuse si veti cugeta la decizia dumneavoastra, am rugamintea sa imi raspundeti la acest email spunandu-mi care este decizia dumneavoastra.

Cu stima,

Raluca Pop

Protestul nu mai este un protest de mediu: e vorba de patrimoniu Unesco, e vorba de expropieri ciudate, e vorba de beneficii inexistente sau foarte mici pt statul roman, e vb de contracte babane ale unor politicieni care au inceput acest demers, e vb de 180 de grade ale USL-ului, toate coroborate au dus la aceste miscari de strada…nu e un protest de mediu, e un protest pentru clasa politica!

In urma protestelor actiunile la Bursa ale companiei Gabriel Resources au scazut semnificativ:

http://www.google.ca/finance?cid=665985

Presa internationala relateaza despre eveniment chiar daca o parte din media romaneasca ignora protestele din tara. Proteste, care dupa cum spuneam inca inainte de a incepe, au devenit miscari impotriva clasei politice. Textul Victoriei Socaciu explica acest lucru:

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/de-ce-a-a-devenit-rosia-montana-problema-tuturor/

Nu ma credeti pe mine sau pe Victoria…vedeti ce zic ei..protestatarii:

http://casajurnalistului.ro/de-ce-protesteaza-oamenii-pentru-rosia-montana/

In general, sunt oameni tineri, care se informeaza de pe social media sau net si cand sunt pusi in fata unui astfel de filmulet, au toate motivele sa iasa in strada, o parte din ei, probabil simtindu-se mintiti si tradati:

http://www.youtube.com/watch?v=IPcOnjVv7Yg

 

Articolul integral poate fi CITIT AICI.

Sursa: http://gratianmihailescu.blogspot.ro/ 

 

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

EDITORIALE

SUA se pregătesc să mute militari americani din Germania în Polonia. Urmează România?

Published

on

© NATO/ Flickr

Vizita la Washington a președintelui polonez a fost prezentată drept un moment strategic definitoriu pentru viitorul relației transatlantice și pentru intențiile Statelor Unite față de securitatea și apărarea Europei. Oportunitatea suplimentării numărului de forțe militare americane pe teritoriul Poloniei, în urma dislocării lor din Germania, a fost tema centrală a unei deplasări oficiale îmbrăcată în fast politic și în logica electorală a proximelor alegeri prezidențiale din Polonia, care se desfășoară duminică și în cadrul cărora Andrzej Duda candidează pentru un al doilea mandat.

Cooperarea dintre SUA și Polonia este cât se poate de solidă, intensificată mult în mandatul actual al administrațiilor americană și polonă. Donald Trump și Andrzej Duda s-au întâlnit de cinci ori în ultimii trei ani, președintele polonez a fost primit de trei ori la Casa Albă, iar una dintre puținele capitale europene vizitate de președintele american a fost Varșovia. La nivel de discurs, amabilitățile la nivel înalt ale acestei sunt de necontestat: Polonia este un aliat transatlantic major în Europa, care a intrat de curând în programul Visa Waiver, care cumpără armament american, Varșovia fiind privită drept lider al Inițiativei celor Trei Mări și un stâlp politic în cooperarea energetică pe care Washington-ul și-o dorește în regiune pentru a slăbi influența Rusiei. Cu toate acestea, substanța acestei vizite nu s-a manifestat pe loc. Nu a fost anunțat niciun plan concret de relocare a unei părți din contingentul militar american aflat în Germania, altul decât că SUA vor transfera soldați în Polonia și că Varșovia va suporta costurile acestor reașezări.

Intenția manifestată de președintele american Donald Trump de a retrage 9.500 de soldați din contingentul militar american amplasat în Germania, generând o reducere la 25.000 a totalului de efective militare SUA de pe teritoriul acestui aliat, a suscitat o nouă dezbatere transatlantică. Vorbim, în primul rând, despre o dorință a președintelui american de a continua să sancționeze faptul că Germania nu își respectă angajamentele financiare în privința bugetului apărării, bugetul militar al Berlinului fiind în continuare sub cota 2% din PIB. Avem, în al doilea rând, o abordare din partea SUA de a disloca prezența sa militară în alte zone, îndeosebi Asia. În al treilea rând, și poate cel mai important pentru noi, avem premisele ca o parte însemnată din acest contingent să fie redistribuit în partea estică a Alianței Nord-Atlantice.

O frază dintre cele rostite de Donald Trump la conferința comună de presă cu Andrzej Duda este importantă în acest sens: “Ne vom reduce forţele din Germania. Unele vor reveni acasă, altele vor merge în alte locuri, iar Polonia va fi unul din locurile acestea din Europa”.

Aici intervine oportunitatea României. Principalii aliați în regiune ai Statelor Unite sunt Polonia și România, ca poli regionali în dimensiunile nordică, respectivă sudică ale flancului estic. Ambele țări au deja o tradiție în a găzdui forțe militare americane și fac parte din clubul ad hoc creat de SUA la summitul NATO de la Londra – “The two percenters/ Cei care alocă 2%” – sub forma unei reuniuni între președintele SUA și liderii țărilor care alocă minim 2% din PIB pentru apărare. De asemenea, România găzduiește prezență militară americană la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza Aeriană Câmpia Turzii, precum și la structurile NATO de pe teritoriul țării noastre, iar o parte însemnată din achizițiile de modernizare a arsenalului militar al țării – rachete Patriot sau HIMARS – sunt cumpărate de la SUA.

Decuplându-ne de cheia electorală a întâlnirii dintre Trump și Duda, reuniune care a urmat anunțului președintelui SUA de a reduce cu aproximativ 30% efectivele militare americane din Germania, România trebuie să continue să pregătească cu minuțiozitate strategică o relocare a unui număr semnificativ de militari SUA din Germania în țara noastră și, implicit, în regiunea Mării Negre.

România a făcut deja pași concreți în această direcție, iar cel puțin cinci aspecte sunt importante în această ecuație.

1. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 concepută de președintele Klaus Iohannis și care își urmează cursul aprobărilor în Parlament, afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, definește Rusia ca principală amenințare și statuează drept obiectiv important creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre.

2. Ministerul Apărării Naţionale a cerut luna trecută încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est. Anterior, detaliile extinderii acestei baze importante pentru poziția geostrategică a României au fost discutate de ministrul apărării naționale cu omologul său american și cu locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA. De asemenea, anul trecut, Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre planurile de extindere a bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. În același context, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, argumenta zilele trecute într-o videoconferință cu jurnaliști români că baza de la Kogălniceanu este ideal plasată geografic şi strategic pentru elemente expediționale și pentru proiecția militară a SUA în Orientul Mijlociu și în alte zone.

3. România se află în curs de înființare a Corpului Multinațional de Divizie Sud-Est de la Sibiu, o nouă structură de comandă NATO ce va funcționa în țara noastră și care a fost aprobată ca propunere din partea României în anul 2018, atunci când NATO a adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective “Readiness Initiative”, prin intermediul căruia 30 de escadrile aeriene, 30 de nave de lupte și 30 de brigăzi mecanizate pot fi desfășurate în maxim 30 de zile oriunde este nevoie pe teritoriul Alianței.

4. Un raport recent al think tank-ului american CEPA arată că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

5. Declarația adoptată de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis în cadrul întâlnirii lor din august 2019 evocă palierul cooperării militare, în vreme ce două rezoluții adoptate recent de Senatul SUA și de Camera Reprezentanților pentru a marca 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice încurajează Guvernul Statelor Unite să facă în continuare demersuri pentru a determina o prezență crescută a NATO în România, adaptată la evoluția amenințărilor din regiunea Mării Negre.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ19 mins ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE2 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.3 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE5 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending