Connect with us

EDITORIALE

Vulnerabilitățile Uniunii Europene

Published

on

De Răzvan Buzatu

razvan buzatuUniunea Europeana ar trebui sa se trateze mai repede de dependente, pana nu va fi prea tarziu pentru ea si pana nu va intra pe mainile altor actori globali care, la randul lor, ii vor crea, alimenta si intretine alte dependente. Inteleg ca procesul de a construi o Uniune este lung, spre foarte lung. Inteleg ca identitatile popoarelor de pe continentul european sunt inradacinate puternic in istorie si ca ne este foarte greu sa le unim intr-un singur tot unitar. Inteleg ca solutia pe care am gasit-o in ultimii 65 de ani este sa cream structuri institutionale si de drept care sa ne ajute in a construi acest tot unitar si a estompa, pe cat posibil, orgoliile politice ereditare ale fiecarui stat. Cu toate acestea, cred ca ar trebui sa tinem cont de faptul ca lumea se misca foarte repede si creste exponential din punct de vedere al interconectarii si al tehnologiei avansate, ceea ce ne face foarte vizibili, cu toate greselilor si lucrurile bune pe care le facem. In ultimii 10 ani ne-am miscat foarte incet. Am intrat in crize multiple si am devenit din ce in ce mai dependenti de partenerii nostri, fara a avea o plasa de siguranta a noastra.

Cand cea mai mare nevoie actuala a Uniunii Europene este de a vorbi cu o singura voce si a transmite mesaje clare si de stabilitate catre partenerii sai, pe plan european, eurasiatic si global, aceasta ce face? Transmite mesaje care, in substrat, conduc la pastrarea unui hibrid, respectiv a Europei federale de state natiune, care prefera sa negocieze bilateral cu partenerii sai din intreaga lume, decat comunitar si unitar prin intermediul unei structuri federale de tipul Statelor Unite ale Europei. O astfel de abordare slabeste structura politica si asa subreda a Uniunii Europene si arata ca suntem la mila partenerilor nostri, care ne joaca cum vor ei, cu instrumentele noastre. Dar, noi, ma refer la Uniunea Europeana, suntem verticali, nu acceptam aceasta situatie si amenintam cu sanctiuni, in loc sa construim. Suntem pe cale sa pierdem si ultimul tren care ne poate pune in pozitia de actor global si sa ramanem doar un bloc economic, cu instrumente financiare de sustinere a actiunilor umanitare si de asistenta tehnica la nivel global, dar, folosit politic de ceilalti actori globali emergenti. Spun aceste chestiuni deoarece loviturile la temelia Uniunii Europene vin chiar din interior.

Herman van Rompuy este Presedintele Consiliului European, adica institutia unde se intalnesc presedintii de state si de guverne din statele membre ale Uniunii Europene. Stiam ca in cadrul Consiliului European se discuta directia strategica comuna, liniile directoare integrate si posibilitatile de dezvoltare ale Uniunii Europene, din perspectiva statelor membre. Functia de Presedinte al Consiliului European este de o importanta strategica pentru Uniunea Europeana si ma asteptam ca un om care conduce aceasta institutie pe o perioada de 5 ani sa fie convins de importanta integrarii din ce in ce mai profunde a statelor membre in edificiului european si de viitorul constructiei europene intr-o lume globala ce se afla in schimbare rapida si continua. Greseala mea a fost ca am avut asteptari. Stiti cum se spune, ca diavolul se gaseste in detalii. Hai sa vedem de ce?

Am citit discursurile lui van Rompuy de la Universitatea Europeana din Sankt Petersburg din septembrie 2013, despre Rusia si Europa astazi, precum si de la deschiderea conferintei din 2014 a Harvard World Model United Nations. Sunt trei afirmatii care cred ca merita mentionate si care imi ridica semne de intrebare asupra directiei in care merge Uniunea Europeana in prezent. Prima este cea referitoare la faptul ca ”jumatate din comertul Rusiei este cu tarile Uniunii Europene” – nu cu Uniunea Europeana, ”ca toate economiile Uniunii Europene se concentreaza pentru a deveni mai competitive” – nu economia Uniunii Europene si ca ”desigur, Uniunea nu este o singura tara si nu va fi niciodata”. Toate aceste afirmatii sunt corecte, dar nu din functia de Presedinte al Consiliului European si tinand cont de contextul in care isi desfasoara activitatea Uniunea Europeana in prezent. Si asa prapastia cu cetatenii europeni si Uniunea Europeana este foarte mare. Cu astfel de mesaje, dam un semnal subliminal delicat intregii lumi, dar mai ales vecinilor nostri parteneri.

Partea interesanta este ca, daca ne uitam la cum evolueaza lumea in prezent si care sunt actorii globali care se contureaza din ce in ce mai mult, ne vom da seama ca acestia au structuri fedelale (SUA, China, Rusia, India, Brazilia, Africa de Sud). Ca este o lume apolara, asa cum mentiona van Rompuy, sau multipolara, vom putea determina in urmatorii ani de dezvoltare a lumii. Ce stim, este ca procesul de constructie europeana este observat constant de catre toata lumea. Orice criza, orice obstacol, orice dependenta, orice afirmatie, orice pozitie oficiala, orice negociere bilaterala si multilaterala, sunt atent studiate si analilzate de catre partenerii nostri. Actiunile lor sunt in consecinta. Actiunile lor tin cont inclusiv de tot ceea ce se intalmpla in lume.

In tot acest timp, in paralel cu procesul de constructie europeana, Federatia Rusa, incepand cu anul 2000, dar mai vizibil in 2004 si 2005 a inceput sa isi creioneze un proiect de constructie a unui spatiu de liber schimb intre Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana, oricare ar fi ea in viitor, si spatiul eur-asiatic. In anul 2007, Serghei Lavrov, Ministrul de Externe al Federatiei Ruse, a facut publica intentia de a institutionaliza un astfel de spatiu de liber schimb. Dar, pentru a-i asigura securitatea trebuia intocmita o strategie europeana de securitate. Cum Uniunea Europeana avea propria Strategie Europeana de Securitate inca din anul 2003, care inca nu era complet functionala si care se baza pe sprijinul dat de NATO, Federatia Rusa a propus partenerilor sai din spatiul euro-atlantic, in iunie 2008, un Tratat pentru Securitate Europeana, care sa acopere spatiu strategic de la Vancouver la Vladivostok si care sa puna capat odata si pentru totdeauna reminiscentelor si mostenirii Razboiului Rece. In decembrie 2009, Presedintele Federatiei Ruse, Dimitri Medvedev, a dat spre consultare publica acest Tratat catre partenerii sai euro-atlantici. In afara de prezentarea Tratatului in cadrul OSCE, ceea ce a reprezentat pasul cel mai bun din punct de vedere al dreptului international, Medvedev a intorodus acest subiect pe agenda de discutii in vizitele sale in statele membre ale UE, incepand din anul 2010 cu Finlanda. Marea Britanie si SUA s-au pronuntat impotriva acestui Tratat, Germania, Franta, Italia si Finlanda au avut pozitii precaute, iar Elvetia a reactionat tot precaut, dar pozitiv la posibilitate. Problema este ca Uniunea Europeana vede acest Tratat ca subminarea securitatii europene. Federatia Rusa il vede ca un pas natural de a-si extinde influenta si domina un spatiu care este strategic din punct de vedere politic, economic, social si cultural si care are o cultura a consumatorismului foarte avansata. De aici si dependentele multiple ale Uniunii Europene si ale Europei. China vede tot in aceeasi directie, iar India sustine aceste demersuri.

In afara de comunicare continua cu partenerii nostri, de intarirea parteneriatelor strategice cu actorii globali emergenti, de folosirea la nivel comunitar integrat a bunelor practici ale fiecarui state membru al Uniunii Europene, de transferarea de mai multa suveranitate catre Uniunea Europeana in materie de politica externa, de politica de aparare, de politica fiscala, de politica sociala, cred ca Uniunea Europeana ar trebui ca in perioada 2014-2020 sa tripeleze bugetul de 4,5 miliarde de euro pentru cercetarea, inovarea si dezvoltarea unor produse in domeniul energetic care sa o aduca mai aproape de posibila realitate de a deveni furnizor de energie si de securitate, decat consumator al acestora.

 

 

.

EDITORIALE

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

Published

on

Editorial semnat de Dan Cărbunaru 

Rămași la coada Europei, încă de când au intrat în Uniune, românii au ieșit la vot sperand să iasă din ultimul vagon al garniturii. Înapoi nu e loc, așa că singura șansă pentru a avansa a devenit schimbarea liderilor care blochează culoarul. Cei rămași acasă, singurii care pot vota la alegerile locale, au transmis răspicat acest mesaj, în multe județe, mai ales în orașele mari. Cei care nu doar că au blocat culoarul, dar au și grăbit avansul, cum e cazul primarului Emil Boc, și-au primit relaxat dar responsabil revalidarea.

Noul mod de a face politică cere, în zonele care nu au beneficiat încă de această viziune, oameni noi. Prin mandat democratic încredințat de un electorat care și-a pierdut răbdarea cu politicienii vechi dar nu și speranța în politicieni.

Noua politică, noua administrație, are nevoie de Omul Nou. Care este ales fără discriminare de gen, etnie sau partid. Care se bazează pe dorința schimbării, dar și pe propriile resurse intelectuale și politice pentru a furniza soluțiile pe care comunitatea le așteaptă. A treia cale în România politică de mâine se simte deja de azi. USR-PLUS își fixează rădăcini locale, după ce le-a prins deja în Parlamentul național și cel european.

În timp ce unele țări occidentale cochetează cu populismele și extremismele ca alternativă la politicienii mainstream, în România se consolidează un nou mod responsabil de a face politică locală, națională și europeană. Împărțirea puterii, până de curând o mai mult sau mai puțin tensionată afacere electorală între dreapta și stânga, între PSD și PNL, devine mai complexă și mai dinamică.

Politicienii care vor crede și vor acționa în consecință vor fi cei care vor duce România în secolul XXI cu adevărat, într-o Uniune dominată, în oglindă, de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending