Emmanuel Macron a declarat că stabilitatea pe termen lung în Orientul Mijlociu depinde de crearea unei noi arhitecturi politice și de securitate regională, în contextul escaladării tensiunilor dintre Iran și statele occidentale, potrivit Euronews.
Președintele francez a făcut aceste declarații după o convorbire telefonică cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, în care i-a cerut să pună capăt atacurilor din regiune și să permită repatrierea a doi cetățeni francezi reținuți în Iran.
Potrivit lui Macron, „doar o nouă arhitectură politică și de securitate va garanta pacea și securitatea pentru toți”, un astfel de cadru trebuind să asigure că Iranul nu va dobândi niciodată arme nucleare și să abordeze în același timp amenințările generate de programul său de rachete balistice și de activitățile destabilizatoare din regiune.
Liderul francez a avertizat că „escaladarea necontrolată” a conflictului riscă să arunce întregul Orient Mijlociu într-o criză de lungă durată.
În cadrul convorbirii, Macron a cerut Iranului „să pună capăt imediat atacurilor inacceptabile” pe care le desfășoară direct sau prin intermediul unor grupări aliate în regiune, inclusiv în Liban și Irak.
„Am făcut apel la (Pezeshkian) să pună capăt imediat atacurilor inacceptabile pe care Iranul le desfășoară împotriva țărilor din regiune, fie direct, fie prin intermediul unor proxy, inclusiv în Liban și Irak”, a declarat președintele francez.
Convorbirea dintre cei doi lideri a avut loc la trei zile după ce o dronă de fabricație iraniană a lovit o bază militară franceză din apropierea orașului Erbil, în regiunea Kurdistanului irakian. În urma atacului, un ofițer francez a fost ucis, iar alți șase militari au fost răniți.
Macron a subliniat că Franța acționează într-un cadru „strict defensiv”, menit să protejeze interesele sale, partenerii regionali și libertatea de navigație.
Președintele francez a insistat, totodată, asupra necesității restabilirii libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, un coridor energetic esențial prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel global și care a fost închis de Iran de la începutul conflictului, pe 28 februarie.
În timpul convorbirii, Macron a ridicat și problema celor doi cetățeni francezi reținuți în Iran, profesorii Cécile Kohler și Jacques Paris, arestați în mai 2022 sub acuzații de spionaj pe care Parisul le consideră fabricate.
Cei doi au fost eliberați din închisoarea Evin în noiembrie 2025, după mai bine de trei ani de detenție, însă rămân în continuare la ambasada Franței din Teheran, fără permisiunea de a părăsi teritoriul iranian.
„I-am cerut lui (Pezeshkian) să le permită lui Kohler și Paris să revină în siguranță în Franța cât mai curând posibil”, a declarat Macron.
În contextul tensiunilor regionale, Franța a desfășurat o prezență militară navală amplă în estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu, inclusiv opt nave de război, două portelicoptere și portavionul nuclear Charles de Gaulle, însoțit de 20 de avioane Rafale.
Aproximativ 800 de militari francezi sunt desfășurați în Irak și Siria în cadrul Operațiunii Chammal, contribuția Franței la coaliția internațională împotriva grupării Statul Islamic.
