Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron: Franța va fi ”inflexibilă” în fața rasismului și ”nu va da jos nicio statuie”

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

În contextul valului de proteste declanşat după moartea afro-americanului George Floyd în cursul arestării sale, la sfârşitul lui mai, în SUA, preşedintele Emmanuel Macron a declarat duminică că Franţa va fi “inflexibilă” în faţa rasismului, dar “nu va şterge nicio urmă sau nume din istoria sa” şi “nu va da jos nicio statuie”, în cadrul discrusului său în fața națiunii, transmite AFP și Agerpres.

“Vom fi inflexibili în faţa rasismului, a antisemitismului şi a discriminării”, a declarat şeful statului francez, “dar această luptă nobilă este greşită atunci când se transformă în comunitarism, într-o rescriere odioasă sau falsă a trecutului” şi “o luptă inacceptabilă când este acaparată de separatisme”.

“Republica nu va da jos nicio statuie”, a insistat preşedintele Macron.

“Ar trebui mai degrabă să ne uităm la întreaga noastră istorie împreună” a spus preşedintele francez în timpul unei discurs solemn consacrat iniţial luptei împotriva epidemiei noului coronavirus. Şi “în niciun caz să negăm ceea ce suntem”, a adăugat el.

Protestele antirasism au luat amploare la scurt timp și în Europa, iar Franța nu a fost ocolită. 

Deşi a recunoscut că există discriminare rasială în societatea franceză, Emmanuel Macron a avertizat împotriva unei contaminări provenind din SUA , unde demonstraţiile sunt însoţite de distrugerea statuilor şi de punerea sub semnul întrebării a unor opere artistice vechi, pe care protestatarii le consideră ofensatoare şi rasiste.

Până duminică seară, Macron s-a adresat naţiunii în trei discursuri televizate în timpul crizei COVID-19, dar ultimul a fost la jumătatea lunii aprilie, când el a anunţat că izolarea legată de virus se va încheia pe 11 mai. Singurul său discurs public important de atunci a fost când a anunţat un pachet de ajutor de 8 miliarde de euro (9,1 miliarde dolari) pentru industria auto a ţării.

Discursul său către națiune de duminică seară vine cu câteva zile înainte ca președintele francez să dea startul negocierilor cu omologii săi europeni pentru agrearea unui plan gigantic de relansare economică a Europei, bazat pe propunerea Comisiei Europene și care cuprinde un fond de redresare de 750 de miliarde de euro și un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat de 1 milion de euro pentru compensarea Aeroportului Timișoara

Published

on

© Aeroportul Internațional Timișoara/Facebook

Comisia Europeană aprobă ajutorul de stat în valoare de 1 milion de euro pentru a compensa Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara  pentru daunele cauzate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a decis că subvenția directă românească de aproximativ 4,8 milioane RON (aproximativ 1 milion EUR) către Aeroportul Timișoara este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Măsura are drept scop compensarea aeroportului pentru pagubele suferite din cauza focarului de coronavirus.

Datorită măsurilor pe care România le-a implementat pentru a limita răspândirea coronavirusului începând cu 16 martie 2020, companiile aeriene care operează pe Aeroportul Timișoara au trebuit să-și reducă treptat zborurile programate, până la încetarea operațiunilor de zbor din 25 martie 2020, ceea ce a cauzat pierderi operaționale pentru aeroport. Măsurile restrictive au fost ridicate, iar operațiunile de trafic aerian au fost reluate abia la 17 iunie 2020.

Scopul sprijinului public notificat de România, care ia forma unei subvenții directe, este de a compensa Aeroportul Timișoara pentru pierderile suferite ca urmare a suspendării zborurilor din cauza focarului de coronavirus în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 16 iunie 2020.

Comisia a evaluat măsura prevăzută la articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru daunele cauzate direct de situații excepționale, cum ar fi focarul de coronavirus.

Comisia a constatat, astfel, că măsura va compensa daunele legate direct de focarul de coronavirus. De asemenea, a constatat că măsura este proporțională, întrucât compensația prevăzută nu depășește ceea ce este necesar pentru a compensa prejudiciul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării: 33 milioane de euro, mobilizate pentru nevoi de urgență

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană oferă Libanului sprijinul pe termen lung al UE în procesul de reconstrucție a țării și mobilizează 33 milioane de euro pentru nevoi urgente de asistență medicală și echipamente și pentru protecția infrastructurii critice după explozia devastatoare din portul Beirut, potrivit unui comunicat referitor la discuția telefonică de joi dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Hassan Diab, prim-ministrul Libanului.

Potrivit sursei citate, liderul european a exprimat condoleanțele și sprijinul acordat de UE Libanului în fața catastrofei devastatoare care a lovit orașul Beirut și țara în ansamblu. 

 În acest sens, a fost trecută în revistă asistența acordată deja de UE, care include în special:

  • desfășurarea a peste 100 de pompieri specializați în operațiuni de căutare și salvare, cu vehicule, câini și echipamente medicale de urgență, inclusiv prin Crucea Roșie Libană;
  • oferta de echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare;
  • o navă militară dotată cu port-elicopter pentru evacuare medicală și echipament medical și de protecție
  • activarea sistemului de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea daunelor.

Pe lângă aceste eforturi, Comisia mobilizează peste 33 de milioane de euro pentru primele nevoi de urgență, asistență medicală și echipamente, precum și pentru protecția infrastructurii critice. Comisia va avea în vedere sprijin suplimentar în funcție de evaluarea nevoilor umanitare în curs de desfășurare.

De asemenea, cele două părți au discutat despre sprijinul pe termen lung pe care UE îl poate oferi pentru a ajuta în procesul de reconstrucție a țării.

În acest sens, președintele Comisiei a subliniat posibila mobilizare a experților și a echipamentelor pentru a contribui la evaluarea gradului de deteriorare a infrastructurii și la gestionarea substanțelor periculoase precum azbestul și alte substanțe chimice. Acest lucru poate fi important pentru structurile civile, dar și pentru reabilitarea Portului Beirut.

Mai mult, von der Leyen a subliniat că Executivul Europen este pregătit să exploreze modul în care UE poate să stimuleze relațiile comerciale cu Libanul în acest moment dificil, în special sub forma facilitării comerciale și vamale preferențiale.

Președintele a oferit, de asemenea, sprijinul UE pentru a realiza o evaluare completă a nevoilor pentru reconstrucția orașului și recuperarea țării, precum și sprijin în discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, care ar putea ajuta la deblocarea unui sprijin economic suplimentar.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță unității și stabilității Libanului, care sunt cu atât mai importante astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru regiune. Ea a subliniat că acest moment tragic pentru Liban ar trebui să fie prilejul de a uni toate forțele politice în jurul unui efort național pentru a răspunde multor provocări cu care se confruntă țara. De altfel, Uniunea Europeană va susține Libanul în acest demers, a asigurat aceasta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România se poate inspira din modelul Germaniei privind funcționarea sistemului de sănătate în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending