Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a avut miercuri o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tema principală a discuției vizând situația de securitate din Estul Europei prin “conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina”.

Potrivit lui Tomac, întâlnirea a reprezentat “un schimb de opinii” între von der Leyen și mai mulți europarlamentari PPE, o întrevedere care “s-a desfășurat într-un cadru restrâns și o atmosferă plăcută, prin urmare a fost o discuție deschisă, directă și foarte aplicată”.

“Am discutat, în inima cartierului european din Bruxelles, pe marginea temelor de mare actualitate de pe agenda Uniunii Europene. (…) Tema principală a discuției, așa cum este firesc, a fost conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina. Mă bucur să constat că Uniunea Europeană acționează unitar cu Statele Unite ale Americii și NATO pe temele cheie de politică externă și de securitate”, a afirmat el.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tomac a spus că șefa Comisiei Europene a împărtășit îngrijorarea cu privire la o posibilă agravare a situației, enumerând o serie de efecte directe pe care le poate avea asupra Europei o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina.

Efectele prezentate de von der Leyen încep cu “sectorul energetic, care deja este puternic afectat, până la atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare tot mai agresive”.

“Răspunsul UE va fi unul de o duritate fără precedent. Lista de sancțiuni la care a făcut referire Președinta Comisiei Europene este în mod cert suficient de aspră pentru a crea probleme serioase regimului Putin. Rămâne de văzut dacă în următoarea perioadă mesajele primite din partea SUA și NATO vor determina Moscova să renunțe la invazia Ucrainei. În mod evident, un atac al Rusiei ar schimba complet relația UE-Rusia și nu numai“, a spus Eugen Tomac.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european luni seară, după consultări care au avut loc între președintele american Joe Biden și mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Ursula von der Leyen

Șeful diplomației europene Josep Borrell a prezentat marți direcțiile de acțiune și instrumentele de care dispune UE pentru a reacționa la o eventuală agresiune a Rusiei.

“Ne coordonăm cu SUA în ceea ce privește răspunsul scris pe care îl va trimite săptămâna aceasta ca răspuns la propunerile Rusiei. Ca mijloc de descurajare, pregătim un set de sancțiuni puternice în cazul în care Rusia decide să întreprindă noi acțiuni militare împotriva Ucrainei. Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile. Natura răspunsului nostru trebuie să se potrivească cu natura alegerilor Rusiei. Decizia privind sancțiunile va fi probabil cea mai importantă pârghie pe care o are Occidentul – și vom face acest lucru în cooperare cu SUA și cu alții. Îmi revine mie, în calitate de Înalt Reprezentant, sarcina de a propune un pachet de sancțiuni Consiliului, unde statele membre vor trebui să decidă”, a spus el.

Și România se pregătește pentru gestionarea efectelor negative în domeniile economic, energetic și financiar-bancar ale situației de securitate create de Rusia în vecinătatea UE și NATO, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis, precizând că planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.