Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Drepturile omului, libertatea de exprimare și egalitatea de gen ocupă primele locuri în topul valorilor fundamentale europene pentru cetățeni

Published

on

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen se află în topul listei valorilor fundamentale europene, 52% dintre cetățenii europeni considerând că schimbările climatice reprezintă cea mai presantă problemă legată de mediu, potrivit celul mai recent Eurobarometru publicat marți, 10 decembrie, de Parlamentul European.

În cadrul sondajului, cetățenii au fost întrebați care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului.

Astfel, în privința valorilor europene, 48% dintre cetățenii care au răspuns sondajului spun că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) și solidaritatea între statele membre ale UE (33%).

Deși poziționarea priorităților indică o variație semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între prioritățile cetățenilor. 32% dintre cetățenii participanți la sondaj menționează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum și lupta împotriva șomajului (24%) sunt următoarele priorități ale cetățenilor.

De-a lungul anului trecut, protestele dedicate mediului conduse în special de tineri au mobilizat milioane de cetățeni în UE și în întreaga lume.

Rezultatele Eurobarometrului realizat în octombrie 2019 reflectă preocuparea pentru urgența climatică, ținând cont că o majoritate absolută a celor care au răspuns (52%) consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu, urmată de poluarea atmosferică (35%), poluarea maritimă (31%), defrișările (28%) și creșterea cantității de deșeuri (28%). În plus, șase din zece cetățeni europeni cred că aceste proteste au contribuit la accentuarea măsurilor politice pentru combaterea schimbărilor climatice atât la nivel național cât și european.

Sprijinul pentru apartenența la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând și mai mulți europeni își doresc un Parlament mai puternic, conform sondajului publicat marți.

Susținerea cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform sondajului Eurobarometru realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. 55% dintre români consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun.

Rezultatele sondajului arată și o creștere a nivelului de satisfacție cu privire la modul în care funcționează democrația în cadrul Uniunii Europene: 52% (+3 puncte) dintre europeni împărtășesc acest sentiment, indicând contribuția pozitivă a alegerilor din mai 2019 și a creșterii participării la vot.

Cetățenii europeni și-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puternic, 58% dintre cei care au răspuns sondajului pledând pentru un Parlament mai influent în viitor. Este o creștere cu 7 puncte procentuale față de primăvara anului 2019 și reprezintă cel mai bun rezultat pentru acest indicator din 2007.

Parlemeterul 2019 oferă și indicii despre tipul de informații referitoare la UE de care ar fi interesați cetățenii europeni. 77% dintre europenii care au răspuns sondajului doresc să afle mai multe informații despre activitățile instituțiilor europene. Cele mai relevante subiecte sunt cele legate de impactul concret al legislației europene în plan local, regional și național, precum și activitatea Parlamentului și a membrilor acestuia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending