Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Drepturile omului, libertatea de exprimare și egalitatea de gen ocupă primele locuri în topul valorilor fundamentale europene pentru cetățeni

Published

on

Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen se află în topul listei valorilor fundamentale europene, 52% dintre cetățenii europeni considerând că schimbările climatice reprezintă cea mai presantă problemă legată de mediu, potrivit celul mai recent Eurobarometru publicat marți, 10 decembrie, de Parlamentul European.

În cadrul sondajului, cetățenii au fost întrebați care cred că ar trebui să fie temele politice pe agenda prioritară a Parlamentului.

Astfel, în privința valorilor europene, 48% dintre cetățenii care au răspuns sondajului spun că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează UE, urmată de libertatea de exprimare (38%), egalitatea de gen (38%) și solidaritatea între statele membre ale UE (33%).

Deși poziționarea priorităților indică o variație semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între prioritățile cetățenilor. 32% dintre cetățenii participanți la sondaj menționează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (31%), combaterea terorismului (24%) precum și lupta împotriva șomajului (24%) sunt următoarele priorități ale cetățenilor.

De-a lungul anului trecut, protestele dedicate mediului conduse în special de tineri au mobilizat milioane de cetățeni în UE și în întreaga lume.

Rezultatele Eurobarometrului realizat în octombrie 2019 reflectă preocuparea pentru urgența climatică, ținând cont că o majoritate absolută a celor care au răspuns (52%) consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu, urmată de poluarea atmosferică (35%), poluarea maritimă (31%), defrișările (28%) și creșterea cantității de deșeuri (28%). În plus, șase din zece cetățeni europeni cred că aceste proteste au contribuit la accentuarea măsurilor politice pentru combaterea schimbărilor climatice atât la nivel național cât și european.

Sprijinul pentru apartenența la UE rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an la rând și mai mulți europeni își doresc un Parlament mai puternic, conform sondajului publicat marți.

Susținerea cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, conform sondajului Eurobarometru realizat de Parlamentul European în octombrie 2019. 55% dintre români consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun.

Rezultatele sondajului arată și o creștere a nivelului de satisfacție cu privire la modul în care funcționează democrația în cadrul Uniunii Europene: 52% (+3 puncte) dintre europeni împărtășesc acest sentiment, indicând contribuția pozitivă a alegerilor din mai 2019 și a creșterii participării la vot.

Cetățenii europeni și-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puternic, 58% dintre cei care au răspuns sondajului pledând pentru un Parlament mai influent în viitor. Este o creștere cu 7 puncte procentuale față de primăvara anului 2019 și reprezintă cel mai bun rezultat pentru acest indicator din 2007.

Parlemeterul 2019 oferă și indicii despre tipul de informații referitoare la UE de care ar fi interesați cetățenii europeni. 77% dintre europenii care au răspuns sondajului doresc să afle mai multe informații despre activitățile instituțiilor europene. Cele mai relevante subiecte sunt cele legate de impactul concret al legislației europene în plan local, regional și național, precum și activitatea Parlamentului și a membrilor acestuia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel iese din carantină, după trei teste negative privind infecția cu noul coronavirus

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a ieşit vineri din carantina de 14 zile la domiciliul său din Berlin şi a revenit la birou, după trei teste negative la noul coronavirus, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, transmite AFP.

“Cancelarul se întoarce astăzi la locul de muncă”, dar va continua să conducă Germania prin audio şi videoconferinţă, a precizat Steffen Seibert în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

Şefa executivului german, care are 65 de ani, a decis singură la 22 martie să se autoizoleze, după ce a fost în contact, la 20 martie, cu un medic testat pozitiv.

Ulterior, Angela Merkel a făcut trei teste pentru detectarea noului virus, toate ieşind negative, dar a rămas izolată acasă până la sfârşitul perioadei de 14 zile.

Merkel se bucură de o creştere de popularitate după începutul epidemiei, germanii declarându-se mulţumiţi de modul în care a gestionat situaţia creată de virus în această ţară, unde rata mortalităţii este inferioară celei din alte state europene, notează AFP.

Vineri, institutul Robert Koch, responsabil cu monitorizarea epidemiilor, a anunţat că măsurile restrictive decise în Germania şi care vor dura cel puţin până pe 19 aprilie încep să-şi facă efectul, încetinind propagarea noului coronavirus.

În Germania numărul de infectări oficial confirmate este de 79.696, cu o creştere de 6.174 în 24 de ore, şi un total de 1.017 decese, conform institutului Koch. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, convinsă că UE va ieși întărită din criza COVID-19 : “S-a prevestit adesea moartea Europei, dar astăzi suntem încă aici. Am ieşit întotdeauna cu bine din crize”

Published

on

© European Union, 2020

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat convingerea că Uniunea Europeană va ieși întărită după pandemia cu noul coronavirus, în pofida îndoielilor care au apărut în privința solidarității celor 27 de state membre, îndeosebi în contextul ezitărilor și disputelor privind relansarea economică printr-un plan care să permită inclusiv punerea în comun a datoriilor.

Sunt convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză“, a declarat ea vineri postului francez de radio Europe E1, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Ea a afirmat că înţelege semnalul de alarmă tras de unul din predecesorii săi, francezul Jacques Delors, care considera că lipsa de solidaritate între europeni este un pericol mortal pentru UE.

“Pericolul este mare, dar un alt mare francez, Jean Monnet, a spus că “Europa se clădeşte în crize”. Îmi place fraza asta, cred că e un adevăr”, a spus von der Leyen, care a vorbit în franceză.

S-a prevestit adesea moartea Europei (…) Astăzi suntem încă aici (…) Am ieşit întotdeauna cu bine din crize“, a continuat șefa Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a recunoscut săptămâna trecută lipsa inițială de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, însă a arătat că tendința a fost înlocuită de gesturi de solidaritate și de sprijin între statele UE. “Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine” (…)  Să facem ceea ce trebuie împreună – cu o unică inimă mare, în loc de 27 de inimi mici”, a spus ea, în Parlamentul European, dezaprobând închiderea frontierelor interne din UE sau interdicţiile de export de echipamente medicale.

Între timp, Germania a manifestat cele mai multe gesturi de solidaritate cu celelalte țări membre, preluând peste 100 de pacienți italieni, francezi și olandezi infectați cu coronavirus în unitățile de terapie intensivă din spitalele germane. De asemenea, Berlinul a donat tone de echipamente medicale de protecție pentru Italia și a trimis milioane de măști pentru mai multe țări, între care și 100.000 de măși pentru România.

În aceeași zi în care von der Leyen a făcut apel la unitate în Parlamentul European, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”. Marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, subiectul fiind însă mărul discordiei, având în vedere că premierul italian a solicitat ca UE să intervină cu toată puterea de salvară cuprinsă în Mecanismul European de Stabilitate, iar Spania și Portugalia au cerut un plan de relansare economică de tipul planului Marshall. În același spirit,  președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, cerând practic Germaniei și Olandei să vină în sprijinul statelor mai afectate.

Ulterior, Comisia Europeană a anunțat că va schimba proiectul de buget multianual al UE, promițând “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”.

De altfel, în interviul acordat pentru presa franceză, Ursula von der Leyen a promis un nou “Plan Marshall” european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză.

Un plan de salvare a fost propus și de ministrul francez al finanțelor, care a susținut lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

O propunere pe masa statelor membre din partea miniștrilor de finanțe din zona euro este așteptată în curând, în timp ce avertismentele privind recesiunea economică profundă în care Uniunea Europeană va intra din cauza acestei pandemii.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se alătură apelului la solidaritate al primarilor europeni: Administrațiile locale trebuie să aibă acces rapid și direct la fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) s-a alăturat vineri apelului pentru solidaritate al organizației Eurocities – care reunește primarii a 140 de orașe europene – și care cere ca administrațiile locale să aibă un cuvânt mai important de spus în gestionarea acestei crize, prin acces rapid și direct la fondurile europene care sunt disponibile pentru înlăturarea efectelor răspândirii virusului.

“Cererile lor sunt, din punctul meu de vedere, legitime”, a spus Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională, am fost o susținătoare a ideii de sporire a responsabilității comunităților locale în privința fondurilor europene. Așa cum știți, am considerat că cel puțin 10% din fondurile alocate unei țări ar trebui să fie la dispoziția localităților, iar administrațiile locale să fie responsabile pentru realizarea și implementarea proiectelor. Aceasta a fost și logica Agendei Urbane, care a permis orașelor să devină mai inovatoare și să colaboreze mai strâns unele cu celelalte, angajându-se în schimburi de bune practici”, a adăugat ea.

Fiecare comunitate are propriile sale nevoi, cu atât mai mult în mijlocul unor astfel de crize, care afectează Europa asimetric. E necesar să existe o coordonare de la nivel național în astfel de situații, dar la fel de important este să existe un transfer de management al fondurilor către administrațiile locale, astfel încât efectele să fie resimțite mai rapid și mai eficient de fiecare cetățean în parte.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending