Cetățenii Uniunii Europene continuă să își demonstreze solidaritatea de neclintit cu Ucraina, 91% dintre aceștia fiind în favoarea furnizării de sprijin umanitar, în vreme ce 88% sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, relevă cel mai recent Eurobarometru.
Potrivit sondajului dat publicității în ajunul împlinirii unui an de când Rusia a invadat Ucraina, oferirea de ajutor umanitar Ucrainei se bucură de un sprijin aproape complet în Țările de Jos (99%), Luxemburg și Lituania (98%), precum și în Finlanda și Grecia (97%). Acestea sunt urmate de Suedia (96%), Danemarca (94%) și România (71%).
În nouă țări, primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului reprezintă acțiunea cea mai agreată, cu cele mai ridicate niveluri de acord în Danemarca, Finlanda (partajate cu acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război) și Suedia (toate cu 97%). În celelalte 18 țări, această acțiune se situează pe locul al doilea, cu cele mai ridicate niveluri înregistrate în Țările de Jos (98%), Luxemburg (96%) și Grecia (95%), dar și în România (72%).
Acordarea de sprijin financiar Ucrainei este aprobată cu 77%, în timp ce impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia beneficiază de sprijinul a 74 % dintre persoanele intervievate.
Irlanda (90%) este singura țară în care furnizarea de asistență financiară Ucrainei se află pe primul loc (alături de furnizarea de sprijin umanitar pentru persoanele afectate de război).
Impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, companii și persoane fizice se situează pe locul al doilea în Polonia (90%) și Portugalia (89%) și pe locul trei în opt țări, inclusiv în Suedia (95%), Irlanda (86%) și Croația (82%).
De asemenea, europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67 %) și a finanțării de către UE a achiziționării și furnizării de echipamente militare către Ucraina (65 %). Finanțarea achiziționării și furnizării de echipamente militare pentru Ucraina ocupă locul al treilea în Polonia (89%, alături de interzicerea difuzării mass-media de stat ruse, precum Sputnik și Russia Today, în UE), Finlanda (88%) și Estonia (72%).
Uitându-ne la țara noastră, 67% dintre cetățeni sunt de acord că trebuie impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, în vreme ce 61% dintre români sunt în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat în UE.
În general, majoritatea cetățenilor europeni (56 %) rămân mulțumiți de răspunsul Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia, 58% dintre români împărtășind această opinie.
77 % dintre respondenții din UE sunt în favoarea unei politici de securitate și apărare comune la nivelul statelor membre ale UE, același procentaj ca vara trecută, în timp ce 16 % sunt împotrivă. În plus, 80 % consideră că achiziționarea de echipamente militare de către statele membre ar trebui să fie mai bine coordonată, iar 69 % consideră că UE trebuie să își consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.
Un sprijin covârșitor pentru tranziția energetică
Marea majoritate a cetățenilor UE (84 %) sunt de acord că UE trebuie să își reducă dependența de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil, 71% dintre români fiind de aceeași părere. De asemenea, ei sunt în mare măsură de acord că UE ar trebui să sprijine tranziția verde prin investiții masive în energia din surse regenerabile (86 %), în vreme ce aproape 7 din 10 români sunt de acord cu această asumpție.
85 % dintre europeni sunt convinși că creșterea eficienței energetice a clădirilor, a transporturilor și a bunurilor ne va face să fim mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE. 82 % sunt de acord că statele membre ale UE ar trebuie să cumpere energie în comun din alte țări pentru a obține un preț mai bun. În plus, 81 % afirmă că au luat măsuri pentru a-și reduce propriul consum de energie.
Îngrijorare cu privire la inflație și la economie, dar un sprijin puternic pentru moneda euro
Cetățenii UE consideră că creșterea prețurilor/inflația/costul vieții reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32 %, -2 puncte procentuale), urmată de situația internațională (28 %, procentaj stabil) și de aprovizionarea cu energie (26 %, -2 puncte procentuale).
Percepția asupra situației economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40 % considerând-o „bună” și 51 % „proastă”. Percepția asupra situației economiei naționale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35 % considerând-o în prezent „bună” și 63 % „proastă”.
În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71 %, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) și chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79 %).
În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți (54 %) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63 % consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investițiile sectorului privat la nivelul UE.
Românii pun pe primul loc între preocupările lor creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, atât în ce privește situația personală (51%), cât și opinia cu privire la situația națională (53%) și cea de la nivel european (30%).
Pe plan personal și național, situația financiară proprie (22%) și cea economică a țării (29%) se clasează pe locul doi, urmate de sănătate (17%, atât la nivel personal, cât și național), relevă Eurobarometrul.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, românii clasează situația internațională pe locul doi ca preocupare (28%), urmată de resursele de energie (19%).
Majoritatea românilor consideră că propria situație financiară/economică va stagna (40%) sau chiar se va înrăutăți (36%) în următorul an, percepție ce se extinde și la nivel național (31 și, respectiv, 41%) și european (32 și, respectiv, 34%).
Europenii rămân optimiști cu privire la viitorul UE
47 % dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naționale. 45 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36 % au o imagine neutră și 18 % o imagine negativă. În cele din urmă, 62 % dintre respondenți declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (-3 puncte procentuale față de vara anului 2022, dar similar cu nivelul înregistrat în februarie 2022, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei).
Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană (52%, comparativ cu 47% în UE27), 42% dintre ei (50% în UE27) apreciind ca principal rezultat pozitiv al acesteia libertatea de circulație, adică posibilitatea de a călători, studia sau lucra fără restricții în oricare dintre statele membre UE.
În ce privește comportamentul media al românilor, aceștia folosesc cu precădere televizorul (75%) sau rețelele sociale (32%) pentru a se informa pe teme europene, precum și discuțiile cu rudele, prietenii sau colegii de serviciu (51%).
Românii declară că sunt conștienți de existența fenomenului de dezinformare și al știrilor false (63%), însă doar jumătate dintre ei apreciază că le pot identifica (54%).
Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023” (EB 98) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26 468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.
