Connect with us

U.E.

Eurobarometru: Peste 75% dintre europenii din zona euro spun că moneda unică le-a adus beneficii. Guvernatorul BNR îndeamnă, însă, la prudență privind adoptarea euro

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu recomandă prudență privind adoptarea euro, în contextul în care cel mai recent Eurobarometru arată că 75 la sută dintre europeni consideră că moneda unică le-a adus mari beneficii.

Potrivit rezultatelor celui mai recent Eurobarometru, mai mult de trei din patru cetățeni consideră că moneda unică este benefică pentru Uniunea Europeană. Acesta este cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru privind zona euro, 76 % din respondenți consideră că moneda unică este benefică pentru UE. Acesta este cel mai important sprijin de la introducerea monedelor și bancnotelor euro în 2002, în creștere cu 2 puncte procentuale față de nivelurile record înregistrate deja anul trecut. De asemenea, o majoritate de 65 % din cetățeni din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor țară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum. Moneda comună este susținută de majoritatea cetățenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Datorită monedei euro, ne este mai ușor

Deși este încă o monedă tânără, euro a împlinit 20 de ani anul acesta. Cu toate acestea, europenii sunt conștienți de beneficiile practice pe care le-a adus în viața lor de zi cu zi. Patru din cinci respondenți consideră că moneda euro a facilitat activitățile comerciale transfrontaliere, compararea prețurilor și cumpărăturile în alte țări, inclusiv online. De asemenea, o majoritate absolută consideră că moneda euro a facilitat călătoriile și a contribuit la scăderea prețurilor acestora.

Moneda euro înseamnă mai mult decât monedele și bancnotele din buzunarele noastre: ea este un simbol al unității Europei și al forței sale în lume. În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro. Ea ne-a adus beneficii tangibile tuturor: prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, economii protejate, piețe mai transparente și mai competitive, intensificarea comerțului, facilitarea călătoriilor și standarde de viață mai ridicate. Aproximativ 60 de țări din întreaga lume își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

Sprijin puternic pentru reforme, pentru coordonarea politicilor economice, dar și pentru retragerea monedelor de 1 și 2 cenți

În ceea ce privește coordonarea politicii economice, inclusiv a politicilor bugetare, 69 % din europeni consideră că este necesară o coordonare sporită în zona euro, în timp ce doar 7 % ar dori reducerea cooperării. De asemenea, 80 % din cetățeni continuă să sprijine reformele economice menite să îmbunătățească performanțele economiilor naționale. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în rezultatele naționale, cu o majoritate clară în toate țările din zona euro.

O majoritate de 65 % din respondenți s-a declarat în favoarea retragerii monedelor incomode de 1 și 2 cenți prin rotunjirea obligatorie la cei mai apropiați cinci cenți a prețului final al cumpărăturilor în magazine și supermarketuri. O majoritate absolută sprijină această idee în 16 dintre cele 19 țări din zona euro.

Guvernatorul BNR, recomandă prudență privind adoptarea euro

Deși peste trei sferturi din cetățenii europeni intervievați consideră că moneda euro le-a adus beneficii, în cazul României, guvernatorul Băncii Naționale (BNR), Mugur Isărescu, a precizat în repetate rânduri că nu este cazul să ne grăbim.

În urmă cu două săptămâni, șeful BNR declara că multe dintre rezultatele noastre economice bune au fost catalizate de calitatea noastră de membri ai UE.

,,De fapt, cam din 2000, catalizatorul nostru principal, în domeniul economic, a fost Uniunea Europeană. Eu sper că multe alte progrese necesare vor fi catalizate de efortul de a intra în zona euro, chiar dacă nu ne grăbim. Şi nici nu este cazul să ne grăbim. Uitaţi ce fac ungurii, ce fac polonezii care chiar contestă apartenenţa la zona euro deschis, şi spun că euro a fost eroare strategică şi că trebuie testat, refăcut, reluat jocul de la început”, spunea Isărescu cu ocazia participării la conferința ,,Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti”, organizată luni la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie.

Citiți și Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: Apartenența la UE a fost principalul catalizator economic al României, iar alte progrese necesare vor fi catalizate de efortul de a intra în zona euro, deși nu este cazul să ne grăbim

În schimb, trebuie să ne canalizăm toate eforturile pentru o creştere economică sustenabilă bazată pe competitivitate sporită.

,,Aici, categoric, avem multe lucruri de făcut. În primul rând, ar trebui să vedem ceea ce este o creştere economică sustenabilă. Termenul sustenabil trebuie să capete un conţinut adevărat. Ne batem toţi pentru convergenţă, să ne apropiem de zona euro, de Europa Occidentală. Când ne grăbim spre convergenţă nu trebuie să uităm, însă, divergenţa. Cam asta ar fi esenţa creşterii sustenabile. Este adevărat că ne-am dezvoltat cel mai rapid după anul 2000, dar avem o înclinaţie să apăsăm cam tare pe acceleraţie, să nu fim prudenţi, iar derapajul înseamnă divergenţă”, a atenționat oficialul BNR.

De altfel, Mugur Isărescu declara în iunie că BNR are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro menţionând că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în zona euro. 

Guvernatorul BNR spune că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”.

De asemenea, tot în noiembrie, guvernatorul BNR a vorbit din nou cu precauție despre viitorul monedei unice europene.

„Euro va avea probleme în viitor, că va sta pe un singur picior. Va sta pe politica monetară. Nicio masă nu stă pe un singur picior. Trebuie politică fiscală comună, bugetul federației europene, care nu există încă” a spus Isărescu la conferința „Modelul Economic Românesc in U.E. România- Orizont 2040”, organizată de BNR și de Academia Română, relatează B1.

Isărescu a mai spus că adoptarea Euro nu este neapărat un semn al prosperității. El a dat exemple chiar din vecinătatea apropiată României.

„Se întâmplă minuni în Europa și trebuie să fim atenți la ele. Cehia nu a intrat în zona Euro, a intrat Slovacia, partea mai săracă a Cehoslovaciei. Păi cum explicăm asta? Parcă văd că iar apar discuții prin România că o să intre bulgarii înaintea noastră în zona Euro. Și? Cehia nu a intrat în zona Euro și nu putem spune că o duc mai rău decât slovacii, care au intrat în zona Euro. Ăsta nu e un indicator neapărat de progres. Deoarece lumea a evoluat într-o manieră mai complicată.” a mai completat Mugur Isărescu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îi apără dreptul Ursulei von der Leyen de a emite opinii politice în nume propriu ca membru PPE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană recunoaște „greșeala regretabilă” că instituția și Ursula von der Leyen, în calitate de președinte, apar într-un clip electoral de susținere a partidului HDZ aflat la conducere în Croația, însă apără dreptul șefei de la Bruxelles de a emite opinii politice în nume propriu, în calitate de membru al familiei politice de centru-dreapta a Popularilor Europeni, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Într-un scurtmetraj electoral, filmat vinerea trecută la sediul Comisiei Europene din clădirea Berlaymont de la Bruxelles, von der Leyen a fost identificată ca președinte al Comisiei Europene și a fost filmată stând în fața unui steag european în timp ce rostea sloganul “Sigurna Hrvatska” (“O Croaţie sigură”) al partidului HDZ, câștigătorul alegerilor parlamentare din Croația, ceea ce a stârnit anumite controverse legate de independența politică a șefei Executivului European.

Von der Leyen este membru al Uniunii Democrat-Creștine (CDU), de centru-dreapta, din Germania și aparține familiei Partidului Popular European (PPE), precum formațiunea croată HDZ, iar apariția sa în respectivul videoclip de susținere a unui anumit partid politic ar trebui interpretată strict ca o manifestare de sprijin a unui membru PPE față de o formațiune din aceeași familie politică, a precizat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Preşedinta este membră a PPE. În această calitate ea poate exprima opinii politice”, a încercat să clarifice purtătorul de cuvânt Eric Mamer în timpul unui briefing de presă. „Ceea ce este clar, este că preşedinta crede că este un lucru bun pentru democraţia europeană ca membrii Colegiului să poată avea o viaţă politică activă”, a adăugat el. Cu toate acestea, criticii au acuzat-o de încălcarea codului de conduită pentru membrii Comisiei Europene, care implică abținerea acestora „de la a face declarații sau de la intervenții publice în numele oricărui partid politic sau organizație a partenerilor sociali din care fac parte”, relatează POLITICO.

Luni, cu peste 90 la sută din voturi numărate, HDZ obținuse 66 din cele 151 de locuri din parlamentul Croației, iar informațiile sugerează că va încerca formarea unui nou guvern de coaliție cu grupuri de dreapta mai mici.

Citiți și Alegeri în Croația: Partidul premierului Andrej Plenkovic câștigă scrutinul și este favorit să formeze un guvern de coaliție

Președintele Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, în context, că ceea ce s-a întâmplat este „regretabil”, neefind clar în clipul electoral că a vorbit în nume propriu.

De altfel, purtătorul de cuvânt-șef al Comisiei, Eric Mamer, s-a confruntat cu un val de întrebări legate de clip, pe care a dorit să le lămurească.

„Președintele a înregistrat un scurt mesaj audio pentru utilizare într-un videoclip în care apărea o serie de politicieni PPE. Acest lucru a fost menit să fie o contribuție personală, dar din păcate, nu a fost clar în versiunea finală a videoclipului când a fost prezentat”, declară acesta într-un mesaj pe Twitter.

 

Având în vedere că pe fundalul clipului apare clădirea Comisiei, impresia, a recunoscut Mamer, a fost că ar fi putut vorbi în calitate oficială deși „nu a fost cazul”. De altfel, oficialul a încercat să sublinieze transparența acțiunilor președintelui von der Leyen, precizând că aceasta a fost de acord să participe la filmarea videoclipului pe fondul unei cereri din partea cabinetului guvernului croat, vineri dimineață.

„A înregistrat un videoclip foarte scurt, care a durat câteva secunde, ca parte a campaniei electorale din Croația, împreună cu o mulțime de alte materiale video pe care le-a înregistrat vineri în studiourile de aici.”

Potrivit lui Mamer, clipul a fost apoi trimis contactelor Comisiei din Croația, dar versiunea finală difuzată în 24 de ore de la înregistrarea clipului nu ar fi trebuit să fie utilizată cu fundalul Berlaymont, acest lucru fiind realizat în faza de post-producție din Zagreb.

von der Leyen a acceptat că s-a făcut o greșeală în acest sens și că, în viitor, orice este de natură politică trebuie făcut în conformitate cu codul de conduită al Comisiei. Mai mult, aceasta a transmis că vor fi făcute eforturi pentru ca astfel de „erori neintenționate” să nu se mai repete.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European se reunește de miercuri până vineri la Bruxelles într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă miercuri în plenul Parlamentului European, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, pentru a prezenta prioritățile președinției germane. Ea se adresa eurodeputaților, iar discursul său va fi urmat de intervenții ale președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și ale liderilor grupurilor politice, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE. După ce liderii UE vor ajunge la un acord privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul vor putea începe. Parlamentul trebuie să își dea acordul prin vot cu majoritate absolută înainte de intrarea în vigoare a bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Ulterior dezbaterii cu Angela Merkel, eurodeputații vor discuta cu vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre rezultatele videoconferinței liderilor UE din 19 iunie și despre agenda summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statul de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

U.E.

Serbia și Kosovo reiau dialogul printr-un summitul virtual cu președintele Emmanuel Macron, cancelarul Angela Merkel și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, urmat de o întrevedere la Bruxelles

Published

on

©Aleksandar Vucic/ Facebook

Serbia și Kosovo vor reluat vineri dialogul printr-un summit organizat în format de videoconferință, urmat de o întrevedere între președintele sârb Alexandar Vucic și prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti, care va avea loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres.

Vineri, Aleksandar Vucic şi Avdullah Hoti – în contextul în care preşedintele kosovar Hashim Thaçi a fost acuzat de crime de război de un procuror special internațional de la Haga – vor participa la summitul realizat în format de videoconferință, la care vor participa președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Angela Merkel, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Înaltul Reprezentat al UE Josep Borrell și reprezentantul special al Uniunii pentru Balcanii Occidentali, Miroslav Lajcak.

Președinția franceză, care a subliniat că summitul are loc la inițiativa lui Macron, a informat că obiectivul este ”relansarea dialogului” spre ”a permite UE să faciliteze soluționarea diferendelor”.

Diferendul care opune Belgradul fostei sale provincii sudice este unul dintre conflictele teritoriale cele mai spinoase din Europa.

Serbia refuză să recunoască independenţa autoproclamată în 2008 de Kosovo după războiul sângeros de la sfârşitul anilor 1990, în care NATO a avut un rol determinant.

După acest summit, președintele sârb și premierul kosovar se vor deplasa duminică la Bruxelles, pentru prima lor întrevedere din noiembrie 2018, în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.

”Nu este întâmplător că vom continua dialogul duminică, după reuniunea de vineri. Sunt evenimente complementare”, a subliniat Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

”Această reuniune va relansa discuţiile şi munca pentru un acord global şi juridic constrângător privind normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, referitor la toate dosarele în suspensie”, a explicat acesta.

Inteția de a relua discuțiile apar în contextul în care președintele Kosovo, Hashim Thaci, a fost acuzat de un procuror special internațional de la Haga de crime de război în timpul conflictului cu Serbia , însă acesta a respins orice acuzație.

Thaci și alți demnitari kosovari ”sunt responsabili penal pentru aproape 100 de crime”, tortură și dispariții forțate, a spus procurorul.

Anunţul procurorilor a determinat amânarea unui alt summit Serbia-Kosovo, prevăzut să aibă loc pe 27 iunie la Casa Albă, care dorea să joace rolul de mediator.

Un prim summit a avut loc la Berlin în aprilie 2019, după ce Serbia şi Kosovo au acceptat, sub egida Franţei şi a Germaniei, să reia discuţiile, la 20 de ani după conflictul armat. O nouă întâlnire era prevăzută să se desfăşoare după câteva luni la Paris, însă între timp dialogul a intrat din nou în impas

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending