În timp ce pandemia de coronavirus impactează viața de zi cu zi a europenilor de mai bine de un an, atitudinile față de UE rămân pozitive, potrivit celui mai recent Eurobarometru standard realizat în februarie-martie 2021. Imaginea UE și încrederea în UE au crescut și au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii peste zece ani. Cetățenii europeni identifică sănătatea și situația economică drept cele două preocupări principale atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Sondajul indică, de asemenea, o creștere a îngrijorării cu privire la starea actuală a economiilor naționale: 69 % dintre europeni consideră că situația este în prezent “proastă”, iar 61 % dintre europeni se tem că economia țării lor își va reveni de pe urma impactului pandemiei “în 2023 sau mai târziu”.
Pandemia cu noul coronavirus a fost consemnată de către Organizația Mondială a Sănătății în data de 11 martie 2020. Ulterior, în data de 16 martie, România a intrat în starea de urgență, pentru prima oară după decembrie 1989, stare menținută pentru două luni.
Scopul stării de urgență a fost posibilitatea impunerii de măsuri pentru gestionarea situației generate de pandemie, precum: limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau persoanelor în anumite zone sau în anumite intervale orare, închiderea temporară a localurilor publice, interzicerea desfășurării de evenimente publice sau private care presupun prezența unor grupuri mai mari de persoane, sau suspendarea cursurilor școlare.
În același timp, s-a introdus obligativitatea purtării măștii și recomandarea distanțării sociale. Ulterior stării de urgență, a fost introdusă și menținută starea de alertă până la finalul anului, astfel încât treptat unele măsuri restrictive din perioada stării de urgență să fie relaxate.
În contextul descris anterior, românii au apreciat, în 2020, că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și Uniunea Europeană, este sănătatea, și abia apoi situația economică la nivel național (RO: 28%, UE27: 33%) și european (RO: 27%, UE27: 35%).
Pe plan național, românii consideră că măsurile luate de autoritățile române în lupta cu pandemia au fost justificate (60%), chiar dacă gradul lor de mulțumire față de acestea nu este majoritar (42%), și doar 26% dintre ei declară că au făcut față cu ușurință sau destulă ușurință unor măsuri precum limitarea deplasărilor.
Când se gândesc la vaccinuri, majoritatea românilor sunt de părere că acestea reprezintă singura modalitate de a pune capăt pandemiei, însă, în timp ce europenii s-ar vaccina cât mai curând posibil (42%), românii mai degrabă ar face acest pas mai târziu (36%).
Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, plan asupra căruia liderii europeni au căzut de acord la mijlocul lunii iulie 2020, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).
Luând în considerare cele exprimate anterior, majoritatea românilor (52%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună și își mențin această proiecție pozitivă și pentru următoarele 12 luni, spre deosebire de media UE27, care apreciază negativ traiectoria economiei europene (60%).
Cu toate acestea, majoritatea românilor este de părere că tinerii vor avea de înfruntat un viitor mai dificil decât generația actuală (RO: 47%, UE27: 56%), doar unul din cinci români manifestându-și optimistul pe această temă (RO: 21%, UE27: 17%).
Românii continuă să aibă încredere și sentimente mai degrabă pozitive față de politicile Uniunii Europene, precum și față de prioritățile noii Comisii Europene, chiar dacă unele concepte, cum ar fi energia regenerabilă, reducerea consumului de energie, ”economia circulară” sau amprenta de carbon, sunt încă la început de drum ca parte integrantă în viața de zi cu zi a românilor.
Având în vedere cele de mai sus referitoare la obiectivele Uniunii Europene, aproximativ jumătate dintre români (53%) cred în continuare că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă.
În noul context global, România a pierdut 9 puncte procentuale, comparativ cu 2019, în ce privește indicatorul referitor la numărul de români care sunt de părere că viața lor va fi mai bună în următoarea perioadă (RO: 28%; UE27: 32%). Procentajul României este același cu al Italiei și Slovaciei și le plasează în partea inferioară a clasamentului statelor membre UE.
La fel ca în 2019, circa șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce aproximativ șase din zece români apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii.
Sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat anul acesta, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii și, apoi, de educație, solidaritate, economie și statul de drept.
Românii continuă să se informeze, în primul rând, prin intermediul programelor TV, apoi de pe internet, rețele sociale sau de la radio. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în televiziune (56%) și consideră că informațiile prezentate la televizor despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepție asupra obiectivității informațiilor furnizate despre UE, atât în rândul românilor, cât și al europenilor, se referă la internet (site-uri în general – RO: 45%, UE27: 46% – și rețele sociale online – RO: 43%, UE27: 32%).
