Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Românii identifică sănătatea și situația economică drept principale îngrijorări în contextul pandemiei COVID-19, dar mențin o atitudine majoritar pozitivă față de acțiunile UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

În timp ce pandemia de coronavirus impactează viața de zi cu zi a europenilor de mai bine de un an, atitudinile față de UE rămân pozitive, potrivit celui mai recent Eurobarometru standard realizat în februarie-martie 2021. Imaginea UE și încrederea în UE au crescut și au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii peste zece ani. Cetățenii europeni identifică sănătatea și situația economică drept cele două preocupări principale atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Sondajul indică, de asemenea, o creștere a îngrijorării cu privire la starea actuală a economiilor naționale: 69 % dintre europeni consideră că situația este în prezent “proastă”, iar 61 % dintre europeni se tem că economia țării lor își va reveni de pe urma impactului pandemiei “în 2023 sau mai târziu”.

Pandemia cu noul coronavirus a fost consemnată de către Organizația Mondială a Sănătății în data de 11 martie 2020. Ulterior, în data de 16 martie, România a intrat în starea de urgență, pentru prima oară după decembrie 1989, stare menținută pentru două luni.

Scopul stării de urgență a fost posibilitatea impunerii de măsuri pentru gestionarea situației generate de pandemie, precum: limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau persoanelor în anumite zone sau în anumite intervale orare, închiderea temporară a localurilor publice, interzicerea desfășurării de evenimente publice sau private care presupun prezența unor grupuri mai mari de persoane, sau suspendarea cursurilor școlare.

În același timp, s-a introdus obligativitatea purtării măștii și recomandarea distanțării sociale. Ulterior stării de urgență, a fost introdusă și menținută starea de alertă până la finalul anului, astfel încât treptat unele măsuri restrictive din perioada stării de urgență să fie relaxate.

În contextul descris anterior, românii au apreciat, în 2020, că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și Uniunea Europeană, este sănătatea, și abia apoi situația economică la nivel național (RO: 28%, UE27: 33%) și european (RO: 27%, UE27: 35%).

Pe plan național, românii consideră că măsurile luate de autoritățile române în lupta cu pandemia au fost justificate (60%), chiar dacă gradul lor de mulțumire față de acestea nu este majoritar (42%), și doar 26% dintre ei declară că au făcut față cu ușurință sau destulă ușurință unor măsuri precum limitarea deplasărilor.

Când se gândesc la vaccinuri, majoritatea românilor sunt de părere că acestea reprezintă singura modalitate de a pune capăt pandemiei, însă, în timp ce europenii s-ar vaccina cât mai curând posibil (42%), românii mai degrabă ar face acest pas mai târziu (36%).

Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, plan asupra căruia liderii europeni au căzut de acord la mijlocul lunii iulie 2020, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).

Luând în considerare cele exprimate anterior, majoritatea românilor (52%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună și își mențin această proiecție pozitivă și pentru următoarele 12 luni, spre deosebire de media UE27, care apreciază negativ traiectoria economiei europene (60%).

Cu toate acestea, majoritatea românilor este de părere că tinerii vor avea de înfruntat un viitor mai dificil decât generația actuală (RO: 47%, UE27: 56%), doar unul din cinci români manifestându-și optimistul pe această temă (RO: 21%, UE27: 17%).

Românii continuă să aibă încredere și sentimente mai degrabă pozitive față de politicile Uniunii Europene, precum și față de prioritățile noii Comisii Europene, chiar dacă unele concepte, cum ar fi energia regenerabilă, reducerea consumului de energie, ”economia circulară” sau amprenta de carbon, sunt încă la început de drum ca parte integrantă în viața de zi cu zi a românilor.

Având în vedere cele de mai sus referitoare la obiectivele Uniunii Europene, aproximativ jumătate dintre români (53%) cred în continuare că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă.

În noul context global, România a pierdut 9 puncte procentuale, comparativ cu 2019, în ce privește indicatorul referitor la numărul de români care sunt de părere că viața lor va fi mai bună în următoarea perioadă (RO: 28%; UE27: 32%). Procentajul României este același cu al Italiei și Slovaciei și le plasează în partea inferioară a clasamentului statelor membre UE.

La fel ca în 2019, circa șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce aproximativ șase din zece români apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii.

Sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat anul acesta, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii și, apoi, de educație, solidaritate, economie și statul de drept.

Românii continuă să se informeze, în primul rând, prin intermediul programelor TV, apoi de pe internet, rețele sociale sau de la radio. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în televiziune (56%) și consideră că informațiile prezentate la televizor despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepție asupra obiectivității informațiilor furnizate despre UE, atât în rândul românilor, cât și al europenilor, se referă la internet (site-uri în general – RO: 45%, UE27: 46% – și rețele sociale online – RO: 43%, UE27: 32%).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

Published

on

© MApN/ Facebook

Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă a participat joi, 23 septembrie, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cuvântul de deschidere, ministrul Ciucă a subliniat importanţa pe care o are România în regiunea Mării Negre ca pivot important pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii în zonă, alături de parteneri şi aliaţi.

În acest context, ministrul apărării naţionale a amintit că în luna iunie, la Summit-ul de la Bruxelles, NATO şi-a reafirmat hotărârea de a consolida în continuare poziţia de descurajare şi apărare a aliaţilor pe flancul său estic, iar relevanţa strategică specială a regiunii Mării Negre a fost confirmată la cel mai înalt nivel al Alianţei.

“Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanţă strategică atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul Ciucă, subliniind totodată că “prosperitatea în regiunea Mării Negre depinde în mare măsură de stabilitatea şi predictibilitatea regiunii, securitatea şi apărarea fiind strâns legate de economie”.

“Security and prosperity at the Black Sea” este cea a cincea conferinţă internaţională organizată de “Diplomacy 360”.

La deschiderea evenimentului au mai participat Dan Neculăescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, diplomaţi şi specialişti în domenii conectate la dezvoltarea durabilă a prosperităţii globale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

În cadrul unei vizite efectuate la Washington în luna octombrie a anului trecut,  ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Un astfel de memorandum a fost stabilit de țara noastră și cu Canada.

Prin Memorandumul semnat la 6 august se consolidează cooperarea dintre cele două țări în domeniul energiei nucleare deoarece industria canadiană are o experienţă de excepţie în proiectele CANDU şi deja a realizat cu succes lucrări de renovare şi proiecte noi de construcţie de unităţi CANDU.

Partenerii canadieni se vor implica astfel în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

”Mă bucur că în proiectul nostru de modernizare și construcție de noi reactoare nucleare, pe lângă partenerii din SUA și Franța, ni se alătură și partenerii canadieni, cu care avem o colaborare foarte bună și îndelungată în spate, în acest domeniu. Prin semnarea acestui memorandum ne exprimăm interesul comun în consolidarea și dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară. Și nu doar atât: vom încerca să colaborăm pentru a implementa noi tehnologii, care sunt viitorul energiei verzi. Vreau să le mulțumesc partenerilor canadieni, E.S. ambasadorul Canadei în România Annick Goulet și ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr. pentru suport și buna colaborare. Totodată, prezența prim – ministrului Florin Cîțu la acest eveniment demonstrează cât de important este acest proiect pentru ambele state”, a declarat la acel moment Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Memorandumul va întări, în egală măsură, colaborarea între companiile relevante pentru îndeplinirea cererii în creștere de forță de muncă foarte calificată, mobilă și adaptabilă, în rând cu nevoile actuale și viitoare din domeniul energiei și reducerea schimbărilor climatice. Acestea pot include instituții academice, producători, operatori și alte organizații din industrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO4 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO5 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE7 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU23 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending