Connect with us

ROMÂNIA

Eurobarometru: Românii identifică sănătatea și situația economică drept principale îngrijorări în contextul pandemiei COVID-19, dar mențin o atitudine majoritar pozitivă față de acțiunile UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

În timp ce pandemia de coronavirus impactează viața de zi cu zi a europenilor de mai bine de un an, atitudinile față de UE rămân pozitive, potrivit celui mai recent Eurobarometru standard realizat în februarie-martie 2021. Imaginea UE și încrederea în UE au crescut și au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii peste zece ani. Cetățenii europeni identifică sănătatea și situația economică drept cele două preocupări principale atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Sondajul indică, de asemenea, o creștere a îngrijorării cu privire la starea actuală a economiilor naționale: 69 % dintre europeni consideră că situația este în prezent “proastă”, iar 61 % dintre europeni se tem că economia țării lor își va reveni de pe urma impactului pandemiei “în 2023 sau mai târziu”.

Pandemia cu noul coronavirus a fost consemnată de către Organizația Mondială a Sănătății în data de 11 martie 2020. Ulterior, în data de 16 martie, România a intrat în starea de urgență, pentru prima oară după decembrie 1989, stare menținută pentru două luni.

Scopul stării de urgență a fost posibilitatea impunerii de măsuri pentru gestionarea situației generate de pandemie, precum: limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau persoanelor în anumite zone sau în anumite intervale orare, închiderea temporară a localurilor publice, interzicerea desfășurării de evenimente publice sau private care presupun prezența unor grupuri mai mari de persoane, sau suspendarea cursurilor școlare.

În același timp, s-a introdus obligativitatea purtării măștii și recomandarea distanțării sociale. Ulterior stării de urgență, a fost introdusă și menținută starea de alertă până la finalul anului, astfel încât treptat unele măsuri restrictive din perioada stării de urgență să fie relaxate.

În contextul descris anterior, românii au apreciat, în 2020, că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și Uniunea Europeană, este sănătatea, și abia apoi situația economică la nivel național (RO: 28%, UE27: 33%) și european (RO: 27%, UE27: 35%).

Pe plan național, românii consideră că măsurile luate de autoritățile române în lupta cu pandemia au fost justificate (60%), chiar dacă gradul lor de mulțumire față de acestea nu este majoritar (42%), și doar 26% dintre ei declară că au făcut față cu ușurință sau destulă ușurință unor măsuri precum limitarea deplasărilor.

Când se gândesc la vaccinuri, majoritatea românilor sunt de părere că acestea reprezintă singura modalitate de a pune capăt pandemiei, însă, în timp ce europenii s-ar vaccina cât mai curând posibil (42%), românii mai degrabă ar face acest pas mai târziu (36%).

Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, plan asupra căruia liderii europeni au căzut de acord la mijlocul lunii iulie 2020, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).

Luând în considerare cele exprimate anterior, majoritatea românilor (52%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună și își mențin această proiecție pozitivă și pentru următoarele 12 luni, spre deosebire de media UE27, care apreciază negativ traiectoria economiei europene (60%).

Cu toate acestea, majoritatea românilor este de părere că tinerii vor avea de înfruntat un viitor mai dificil decât generația actuală (RO: 47%, UE27: 56%), doar unul din cinci români manifestându-și optimistul pe această temă (RO: 21%, UE27: 17%).

Românii continuă să aibă încredere și sentimente mai degrabă pozitive față de politicile Uniunii Europene, precum și față de prioritățile noii Comisii Europene, chiar dacă unele concepte, cum ar fi energia regenerabilă, reducerea consumului de energie, ”economia circulară” sau amprenta de carbon, sunt încă la început de drum ca parte integrantă în viața de zi cu zi a românilor.

Având în vedere cele de mai sus referitoare la obiectivele Uniunii Europene, aproximativ jumătate dintre români (53%) cred în continuare că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă.

În noul context global, România a pierdut 9 puncte procentuale, comparativ cu 2019, în ce privește indicatorul referitor la numărul de români care sunt de părere că viața lor va fi mai bună în următoarea perioadă (RO: 28%; UE27: 32%). Procentajul României este același cu al Italiei și Slovaciei și le plasează în partea inferioară a clasamentului statelor membre UE.

La fel ca în 2019, circa șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce aproximativ șase din zece români apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii.

Sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat anul acesta, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii și, apoi, de educație, solidaritate, economie și statul de drept.

Românii continuă să se informeze, în primul rând, prin intermediul programelor TV, apoi de pe internet, rețele sociale sau de la radio. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în televiziune (56%) și consideră că informațiile prezentate la televizor despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepție asupra obiectivității informațiilor furnizate despre UE, atât în rândul românilor, cât și al europenilor, se referă la internet (site-uri în general – RO: 45%, UE27: 46% – și rețele sociale online – RO: 43%, UE27: 32%).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă seară, printr-un mesaj difuzat pe Facebook, că Austria, țara care s-a opus aderării României la spațiul Schengen, este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România, ceea ce ar semnifica o intrare etapizată a țării noastre în spațiul de liberă circulație, mai întâi cu frontierele aeriene.

“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a scris Ciolacu.

Prim-ministrul a precizat că ministrul de interne Cătălin Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit.

“După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a adăugat el.

Mesajul lui Ciolacu vine după ce presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.

România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.

În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.

Continue Reading

ROMÂNIA

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a avut vineri consultări politico-diplomatice cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, în contextul vizitei la București a oficialului ucrainean, tematica discuțiilor s-a concentrat, în principal, pe agenda europeană a Ucrainei, în contextul pregătirii reuniunii Consiliului European, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra perspectivelor privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la următoarea reuniune a Consiliului European, ca rezultat firesc al eforturilor autorităților din cele două țări de implementare a reformelor necesare aderării.

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a reconfirmat sprijinul politic și practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova. Astfel, a apreciat eforturile depuse de autoritățile ucrainene în implementarea reformelor, în contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

 

Ministrul român de externe a subliniat că se depun eforturi susținute pentru ca la finalul Consiliului European de săptămâna viitoare să avem deciziile pe care Ucraina, Republica Moldova, cât și România le așteaptă.

De asemenea, ministrul Odobescu a precizat că este importantă continuarea implementării tuturor reformelor solicitate de Comisia Europeană, inclusiv a legislației privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

În acest context, ministrul  român de externe a evidențiat că legea propusă de autoritățile de la Kiev pentru amendarea legislației relevante constituie un pas pozitiv înainte și un demers salutar. A asigurat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă și constructivă pe această temă, subliniind că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean inclusiv, democratic și european, salutând eforturile Guvernului ucrainean în acest sens.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat aprecieri pentru decizia Guvernului de la Kiev privind așa-numita „limbă moldovenească”, subliniind că, pe mai departe, este importantă implementarea integrală a acestei decizii la toate nivelele – central, regional și local și în toate regiunile din Ucraina.

A fost salutată, în context, şi reacția promptă a autorităților de la Kiev în reglarea aspectelor privind editarea manualelor de limba română în zonele cu comunitate română din Ucraina.

Cei doi demnitari au agreat accelerarea procesului de implementare a deciziilor asumate ca urmare a vizitei președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski la București (10 octombrie 2023) și a primei ședințe comune a guvernelor României și Ucrainei (Kiev, 18 octombrie 2023), în vederea demarării procesului de ridicare a relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, a prezentat propunerile legislative aflate în dezbatere în Rada Supremă a Ucrainei, în vederea implementării reformelor. De asemenea, a prezentat amendamentele la legislația privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

Viceprim-ministrul ucrainean a exprimat încredere că Ucraina va deschide negocierile de aderare la UE în acest an, apreciind procesul de integrare europeană ca având un caracter profund transformator, în sensul asigurării unui stat ucrainean democratic, dezvoltat economic și incluziv.

Demnitarul ucrainean a transmis mulțumiri României pentru sprijinul constant pentru Ucraina atât în plan bilateral, cât și în ceea ce privește aderarea la UE.

Continue Reading

ROMÂNIA

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 2023

Vineri, 8 decembrie, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o nouă decizie de punere în aplicare, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.

 „PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

POLITICĂ11 hours ago

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

U.E.21 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

ROMÂNIA24 hours ago

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

CONSILIUL UE24 hours ago

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

U.E.2 days ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA5 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA6 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending