Președintele Partidului Popular European și al grupului cu același nume din Parlamentul European, Manfred Weber, și-a exprimat sprijinul pentru o Europă ”conștientă de sine”, care să colaboreze cu SUA în fața provocărilor internaționale precum cea reprezentantă de China, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, anunță EFE, citat de Agerpres.

Într-o aluzie la a doua economie a lumii, China, Weber a militat pentru Europă care vine ”cu propuneri” pentru a răspunde mai bine, împreună cu SUA, ”provocării chineze”.

”Dacă vrem să îngrădim eforturile Chinei de a domina și să îngrădim sistemul autocratic din spatele ei, atunci are sens ca Europa și SUA să acționeze împreună”, a subliniat liderul PPE, sosit în capitala Germaniei, în ajunul reuniunii pe care partidul condus de el o organizează vineri și sâmbătă la Berlin pentru a-și contura liniile politice pentru 2025.

El a reliefat nevoia ca Uniunea Europeană să devină mai conștientă de importanța sa pe scena globală, acționând în direcția intereselor sale.

”Dacă Donald Trump începe să impună tarife la produsele europene, așa cum a spus în campania electorală”, atunci ”Europa trebuie să demonstreze că nu este un partener care să se lase împins de colo-colo” pentru că ”suntem la fel de puternici din punct de vedere economic ca SUA”, a subliniat Manfred Weber, oferind și cifre pentru a-și susține afirmația: ”Uniunea Europeană reprezintă 21% din PIB-ul Terrrei, iar Statele Unite 22%, suntem egali”.

Printre cei care vor participa la reuniunea PPE se numără și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a trecut recent print-o pneumonie, mai mulți șefi de stat sau de guvern, precum premierii Suediei sau Greciei, sau lideri ai opoziției, ca cel al CDU, Friedrich Merz, al cărui partid urmează să se confrunte în alegerile parlamentare anticipate din Germania, din februarie, cu social-democratul Olaf Scholz.

Pentru președinte PPEE, cheia reuniunii este de a vedea cum anume poate UE să câștige cursa competitivității prin ”revigorarea economiei”, profitând de consolidarea pieței interne, a politicii comerciale, fără a lăsa în urmă securitatea europeană.

Uniunea Europeană se pregătește de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a amenințat deja  că există riscul unui război comercial cu SUA dacă UE nu va cumpăra mai mult petrol și gaze americane pentru a reduce fericitul balanței comerciale existent între cele două.

În campania electorală pentru alegerile americane din 2024, republicanul s-a angajat să impună tarife vamale de 10-20% asupra tuturor importurilor. El a amenințat, de asemenea, că va aplica o taxă de 60 % asupra tuturor bunurilor provenite din China.

În timpul primului său mandat, Trump a impus tarife de 25 % la importurile de oțel și de 10 % la cele de aluminiu, declanșând un război comercial cu UE, care a ripostat cu tarife la bunuri americane în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari.

UE a exportat bunuri în valoare de 576,3 miliarde de dolari – aproape 20% din totalul exporturilor sale – către SUA în 2023, conform datelor Biroului de Statistică al SUA, făcând din SUA al doilea partener comercial al blocului.

Parlamentul European se reunește în perioada 20-23 ianuarie, la Strasbourg, pentru prima sesiune plenară din 2025. Principalele subiecte pe agenda dezbaterilor sunt prioritățile președinției Poloniei la Consiliul UE, asigurarea normelor digitale europene pentru protejarea democrației online și combaterea dezinformării rusești cu privire la Ucraina.

Premierul Tusk va prezenta prioritățile președinției poloneze a Consiliului
Eurodeputații vor discuta miercuri cu prim-ministrul Donald Tusk programul de șase luni al președinției poloneze a Consiliului, care a început la 1 ianuarie.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va participa, de asemenea, la dezbatere.

Guvernul polonez a declarat că a doua sa președinție a UE vine „într-un moment de incertitudine și îngrijorare” în ceea ce privește consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea tensiunilor geopolitice, presiunea migrației și scăderea competitivității europene. Sloganul președinției „Securitate, Europa!” exprimă obiectivul Poloniei de a consolida securitatea europeană pe toate planurile: extern, intern, informațional, economic, energetic, alimentar și sanitar.

Cele șapte priorități-cheie ale președinției poloneze sunt:

1. Apărare și securitate
2. Protecția persoanelor și a frontierelor
3. Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
4. Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
5. Tranziția energetică
6. O agricultură competitivă și rezilientă
7. Securitatea sanitară

Asigurarea respectării normelor digitale ale UE pentru a proteja democrația online

Eurodeputații vor discuta despre necesitatea de a pune în aplicare legea privind serviciile digitale pentru a proteja democrația împotriva ingerințelor străine și a manipulării algoritmice.

Dezbaterea de marți cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei se va axa pe respectarea obligațiilor prevăzute în legea privind serviciile digitale de către marile companii care gestionează platforme de comunicare socială. Legea stabilește obligații clare pentru furnizorii de servicii digitale de a combate răspândirea conținutului ilegal, dezinformarea online și alte riscuri societale.

Se așteaptă ca eurodeputații să își exprime îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență și de responsabilitate a „sistemelor de recomandare” ale platformelor și la incapacitatea acestora de a aborda riscurile, cum ar fi dezinformarea și ingerințele străine. O altă dezbatere în plen din 17 decembrie 2024 a abordat problema dezinformării online la alegerile europene. În cursul acestei discuții, mulți deputați au îndemnat Comisia să pună în aplicare în mod activ legea privind serviciile digitale și să impună sancțiuni platformelor care încalcă normele UE.

Deputații vor aduce, de asemenea, în discuție viitorul parteneriatului transatlantic în domeniul tehnologiei, în special în contextul noului mandat al președintelui Donald Trump ce va începe pe 20 ianuarie, al implicării lui Elon Musk în guvernul SUA și al recentei decizii a Meta de a pune capăt programului său de verificare a veridicității informațiilor.

Parlamentul va solicita măsuri împotriva dezinformării rusești cu privire la Ucraina

Joi, deputații vor vota o rezoluție referitoare la manipularea istoriei și utilizarea de către Rusia a unor discursuri false pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Se așteaptă ca rezoluția să se axeze pe discursurile de dezinformare ale Rusiei menite să discrediteze și să slăbească sprijinul internațional pentru Ucraina, să submineze independența și suveranitatea Ucrainei.

Parlamentul a dezbătut această chestiune în cadrul sesiunii plenare din 17 decembrie 2024.

Alte subiecte pe ordinea de zi

• Consecințele președinției Trump asupra relațiilor UE-SUA; dezbatere marți
• Deputații vor discuta rezultatele Consiliului European din decembrie; dezbatere miercuri
• Marea Baltică: eurodeputații dezbat eforturile Rusiei de a distruge infrastructura; dezbatere marți
• Parlamentul condamnă represiunea din Belarus; dezbatere marți, vot miercuri
• Georgia: deputații vor denunța violența și vor solicita alegeri anticipate; dezbatere marți, vot în sesiunea din februarie
• Venezuela: Parlamentul condamnă domnia nelegitimă a lui Nicolás Maduro; dezbatere marți, vot joi
• Gaza- pregătiri pentru un viitor post-război; dezbatere luni
• PE va examina acuzațiile de spionaj din partea Ungariei asupra oficialilor UE; dezbatere marți
• Criptomonede: deputații vor afirma necesitatea unor standarde globale; dezbatere joi
• Schimbările climatice: temperaturile record din 2024; dezbatere luni
• Poluarea cu plastic: negocierile globale eșuate; dezbatere miercuri
• Rezultatul Conferinței ONU privind deșertificarea; dezbatere joi
• Rolul criminalității organizate în introducerea ilegală de migranți în UE; dezbatere miercuri
• Rezoluții privind drepturile omului și democrația (Republica Democrată Congo, Pakistan, Algeria); dezbateri miercuri, vot joi
• Unirea Europei împotriva actorilor ostili față de UE: este timpul să ne consolidăm securitatea și apărarea; dezbatere miercuri
• Criza umanitară din Sudan; dezbatere marți
• Consolidarea viitorului Europei; dezbatere luni
• Abordarea provocărilor demografice cu care se confruntă UE: către punerea în aplicare a setului de instrumente în domeniul demografiei; dezbatere miercuri
• Finanțarea UE prin programul LIFE a entităților care desfășoară activități de lobby pe lângă instituțiile UE și nevoia de transparență; dezbatere miercuri
• Intensificarea acțiunii internaționale de protejare a balenelor în urma deciziei Islandei de a prelungi vânătoarea comercială de balene până în 2029; dezbatere miercuri

Europarlamentarul Dan Motreanu a semnat, alături de alți europarlamentari, o scrisoare adresată Comisiei Europene pentru a atrage atenția asupra protejării agriculturii Uniunii Europene.

„Comisia Europeană trebuie să îi protejeze pe fermierii europeni, continuând, în același timp, să sprijine Ucraina. În calitate de europarlamentar, am susținut constant interesele fermierilor români. Amendamentele depuse împreună cu Daniel Buda și Iuliu Winkler la acordul privind prelungirea cu un an a liberalizării comerțului dintre UE și Ucraina au fost aprobate de Parlamentul European”, a scris Dan Motreanu, pe Facebook.

El a precizat că acordul extinde mecanismul automat de salvgardare la ovăz, porumb, crupe și miere, pe lângă produsele propuse de Comisia Europeană: păsări de curte, ouă și zahăr.

„În baza acestui acord, Uniunea Europeană a introdus taxe vamale pentru importurile de miere, ovăz, ouă, zahăr și crupe din Ucraina”, a explicat deputatul european.

Mai mult, Dan Motreanu a amintit că, de la introducerea măsurilor comerciale autonome în 2022, pe piața UE au intrat volume substanțiale de produse agroalimentare ucrainene, care destabilizează semnificativ prețurile și subminează oportunitățile de piață pentru numeroși fermieri europeni.

„Protecția intereselor agricultorilor europeni și stabilitatea pieței noastre interne trebuie să rămână nenegociabile. Pe de altă parte, garanțiile comerciale existente, cum ar fi mecanismul de frânare de urgență, sunt inadecvate”, a adăugat eurodeputatul. 

Acesta a menționat că pragurile sunt prea ridicate pentru sectoarele în cauză, în special pentru zahăr, păsări de curte și porumb, în timp ce alte sectoare profund afectate, cum ar fi grâul și orzul, sunt lăsate fără nicio protecție.

„Pentru a preveni noi perturbări, ar trebui să fim atenți să nu mergem prea departe în liberalizarea comerțului cu Ucraina”, a conchis Dan Motreanu.