România se află printre statele europene care înregistrează cele mai mari diferențe în ceea ce privește rata de angajare a femeilor, care sunt încă ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii, consideră eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-un mesaj transmis în contextul unei statistici publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
”Cred că e vital să existe o preocupare reală pentru politici privind femeile și nevoile lor fundamentale – care încă sunt ignorate sau insuficient tratate de cei care pot lua decizii. Sigur, au existat progrese în ultimii ani, cu precădere după integrarea europeană a României și dezvoltarea care a decurs de aici. Dar este clar pentru toată lumea că femeile încă se confruntă cu dificultăți enorme în România, cu dificultăți ce decurg din inegalități de gen, din sărăcie, din fenomene barbare încă foarte des întâlnite precum violența domestică, acces dificil la oportunități, lipsă de sprijin pentru susținerea în paralel a carierei și vieții de familie”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.
Rata de angajare a femeilor în Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost în 2018 cu 12 puncte procentuale (pp) mai scăzută decât cea a bărbaţilor din aceeaşi categorie de vârstă, arată datele publicate vineri de Eurostat. Cel mai redus decalaj la angajare între femei şi bărbaţi se înregistra în 2018 în Lituania (două puncte procentuale), iar cel mai ridicat în Malta (22 pp), Grecia (21 pp), Italia (19,8 pp) şi România (18,3 pp).
În mesajul său, Corina Crețu a făcut referire că și în ce privește drepturile femeilor și politicile pentru femei există oportunitatea uriașă a fondurilor europene.
”Da, avem în jurul nostru numeroase exemple de femei de succes din mediul de afaceri, din politică, din sport sau cercetare. Dar pentru fiecare exemplu de succes, avem sute sau mii de femei care se luptă cu sărăcia, cu abuzurile, cu lipsa de șanse. Salariile și veniturile, sănătatea, accesul la educație, participarea pe piața muncii, concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului, timpul de lucru și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie sunt doar câteva dintre problemele ridicate de decalajele de gen. Sunt, deci, încă multe lucruri de făcut pentru consolidarea drepturilor femeilor din România. Și când vine vorba despre drepturile femeilor și politicile pentru femei, spun din nou un lucru pe care l-am tot afirmat în acești ani: avem oportunitatea uriașă a fondurilor europene, pe care trebuie să le folosim cât mai mult. Sunt bani europeni care pot fi utilizaţi pentru proiecte care să consolideze direct şi indirect drepturile femeilor, dar şi care să le asigure un trai mai bun. Sunt bani mulţi, sunt bani nerambursabili. Iar pentru ca aceşti bani să fie folosiţi este nevoie doar de muncă şi bună credinţă din partea autorităţilor, a mediului privat şi a organizaţiilor civice”, a conchis eurodeputatul român.
