Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-o intervenție în Parlamentul European că locul ”Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, astfel că este nevoie de ”accelerarea procesului” privind candidatura acestui stat pentru a ”reface un act de dreptate pe care cetățenii Republicii Moldova îl merită”.

”O să pun accent pe o chestiune ce ține de decizia politică pe care trebuie să o ia Uniunea Europeană pentru că, să nu uităm un lucru extrem de important: Republica Moldova este victima pactului Ribbentrop-Molotov.  Este o fostă republică sovietică care, la fel ca țările baltice, a fost o victimă a unor înțelegeri criminale. Tocmai de aceea, astăzi, prin discursul pe care l-a transmis doamna președintă Maia Sandu, a subliniat o chestiune extrem de importantă și anume că poporul Republicii Moldova este european. Românii din Republica Moldova vorbesc o limbă oficială a UE. O bună parte din cetățenii Republicii Moldova sunt deja cetățeni ai Uniunii Europene și tocmai de aceea este esențial să accelerăm acest proces și să refacem un act de dreptate pe care cetățenii Republicii Moldova îl merită”, a fost pledoaria europarlamentarului în cadrul dezbaterii raportului anul de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova.

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura Republicii Moldova la UE,  fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”, dar care reprezintă singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Citiți și:

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Maia Sandu s-a aflat într-o vizită oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, cu premierul Belgiei, Alexandar De Croo, dar și cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European.

De aici, liderul moldovean urmează să poposească joi la Paris, unde va avea o întrevedere cu omologul francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. 

De altfel, avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului chestionarul de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

El cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020:  1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.

De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.

Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.

Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.

Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

„În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a solicitat din Parlamentul European o perpectivă europeană clară pentru Republica Moldova. 

„În anul 2000, când Putin a ajuns la Kremlin pentru prima dată, în Republica Moldova doar 5% dintre cetățenii ei își doreau o perspectivă europeană. Rusia era extrem de implicată și avea o influență totală asupra societății moldovenești. Am fost implicat direct în procesul de scoatere a Republicii Moldova de sub influența Rusiei, chiar în prima linie. Drept răspuns, Federația Rusă m-a declarat persoană non grata. Astăzi, însă, avem o altă realitate. Dincolo de Prut, în Republica Moldova, peste 50% dintre cetățenii ei sunt acum cetățeni ai Uniunii Europene și trebuie să le dăm o perspectivă clară europeană pentru că cetățenii din Republica Moldova au demonstrat prin vot, prin mijloace democratice, că locul lor este aici, împreună cu noi”, a precizat președintele PMP în intervenția sa din plenul Parlamentului European. 

Astăzi, 5 mai, deputații europeni, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, au dezbătut Situația actuală a cooperării UE-Moldova. 

De asemenea, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deputații europeni solicită UE să ofere mai mult sprijin strategic Republicii Moldova în urma cererii de aderare la UE. Joi, Comisia pentru afaceri externe a adoptat raportul anual de punere în aplicare a acordului de asociere a UE cu Republica Moldova, cu 65 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, potrivit comunicatului oficial. 

Tot astăzi, Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza o sumă suplimentară de 52 de milioane de eurp pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova, se arată în comunicatul oficial.