Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D) atrage atenția asupra folosirii incorecte a termenului Brexit ,,dezorganizat”

Published

on

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D) atrage atenția asupra folosirii incorecte a termenului Brexit ,,dezorganizat”, extrem de vehiculat în ultima perioadă, într-un comunicat remis Calea Europeană.

,,Nu va exista în niciun caz un Brexit ”dezorganizat”. Urmăresc cu atenție presa internațională și românească și constat că se folosește intens, dar într-un context cât se poate de greșit, o anumită sintagmă: ”Brexit dezorganizat”. Așa ceva nu va exista în niciun caz.”, scrie aceasta 

Gabriela Zoană amintește că există scenariul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord, însă instituțiile europene au luat deja măsurile necesare pentru a gestiona cu eficacitate orice fel de scenariu. 

,,Putem discuta despre un Brexit în lipsa unui acord al Marii Britanii cu Uniunea Europeană, însă în niciun caz această procedură nu va fi dezorganizată. Toate instituțiile europene, așa cum este Consiliul Uniunii Europene, prezidat în această perioadă de România, dar și Parlamentul European și Comisia Europeană, sunt pregătite pentru orice variantă de Brexit.”, comentează politicianul

Aceasta a adăugat că sintagma ,,Brexit dezorganizat” este greșită chiar și în urma respingerii Acordului de retragere din UE de către parlamentarii britanici, mai cu seamă că încă există mai multe variante privind progresul acestei situații și nu se cunoaște care dintre ele va reprezenta calea de urmat.

,,Din acest punct de vedere, sintagma ”Brexit dezorganizat” nu poate fi folosită nici măcar în contextul în care Parlamentul Marii Britanii nu a aprobat acordul negociat de Theresa May cu Uniunea Europeană. În acest moment nimic nu este sigur și există scenarii pentru toate variantele: Brexit în urma acordului, Brexit fără acord, dar și amânarea Brexit-ului.”

Deputatul european, Gabriela Zoană, atenționează asupra faptului că ieșirea unui stat membru din UE pentru prima oară este nu numai un lucru nedorit, dar care poate crea și impresia că instituțiile europene nu sunt pe deplin pregătite să gestioneze un astfel de precedent. 

,,Pentru toate acestea instituțiile Uniunii Europene au pregătite variante de răspuns imediat. Cu siguranță ieșirea unei țări din Uniunea Europeană este un precedent pe care nu ni-l doream, dar care este destul de probabil să se întâmple. Aceasta nu înseamnă însă că Uniunea Europeană nu are resursele necesare pentru a se adapta oricărei situații de acest tip și de a contracara orice potențiale efecte negative asupra economiei și asupra cetățenilor europeni.”, asigură politicianul socialist.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemie

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține că măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemia cu coronavirus. 

În mesajul postat pe pagina oficială de Facebook, deputatul european menționează că, într-adevăr, planul de redresare post-pandemie al economiei Uniunii Europene s-ar putea ridica la 500 de miliarde de euro, ”sumă care pare să fi fost acceptată de Franța și Germania.”

Reamintim că Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Referitor la planul de redresare economică pe care Comisia Europeană îl pregătește fără consultarea Parlamentului European, Marian-Jean Marinescu subliniază incertitudinea asupra nerambursării viitorilor bani: ”Deși nu a consultat Parlamentul cu privire la Planul de redresare, Comisia Eurpeană îl va face public la finalul acestei luni. Problema este că nu se știe încă ce parte a acestor fonduri vor fi bani neramburisabili și cat reprezintă credite.”

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE în dosarul care definește termenii colaborării dintre Procurorul Eurpean și OLAF, anunță definitivarea acestuia până la sfârșitul președinției croate

Published

on

© European Parliament

Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de raportor al Parlamentului European în dosarul care definește termenii colaborării dintre Procurorul Eurpean și OLAF, anunță reluarea activității și definitivarea acestuia în perioada următoare, în contextul în care Parchetul European trebuie să își înceapă activitatea în luna noiembrie a acestui an.

”Am avut întrevederi cu Consilium și cu OLAF și lucrurile merg în direcția bună. Am speranța să avansăm în această perioadă și că il vom definitiva până la sfârșitul președinției croate, care cunoaște foarte bine acest dosar. Am convingerea că vom încheia în Parlament în iunie acest dosar, pentru ca in noiembrie Procurorul European să intre în pâine”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

OLAF investighează frauda împotriva bugetului UE, corupția și comportamentele incorecte grave în cadrul instituțiilor europene și dezvoltă politica antifraudă pentru Comisia Europeană.

OLAF intenționează să devină un partener de încredere și privilegiat pentru EPPO imediat ce începe să funcționeze.

În cadrul acestui parteneriat interinstituțional, EPPO va fi  pentru cercetările penale, în timp ce OLAF va continua investigațiile administrative privind neregulile și fraudele care afectează interesele financiare ale UE, în toate țările UE. În acest sens, se va consulta și coordona strâns cu Parchetul European.

Această împărțire a responsabilităților va asigura cea mai extinsă protecție posibilă a bugetului UE.


Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac cere retragerea cetățeniei române deținută de premierul R. Moldova după ce acesta a acuzat că România este cea mai coruptă țară din Europa

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a cerut vineri retragerea cetățeniei române deținute de prim-ministrul Republicii Moldova Ion Chicu după ce acesta a acuzat România că este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană și a utilizat un limbaj dur la adresa eurodeputatului Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE și președinte al delegației parlamentare pentru relația UE – Republica Moldova.

“După atacurile de astăzi ale premierului moldovean Chicu la adresa României și a Uniunii Europene, cred că răspunsul nostru prompt trebuie să fie retragerea cetățeniei române. Nu poți fi și cetățean UE, și propagandist în stil sovietic la Chișinău. Limbajul folosit la adresa unui lider PPE arată cât de mult le place unor politicieni din R. Moldova statutul de slugă. Aici nu este vorba doar de un atac la adresa lui Siegfried Mureșan, ci despre modul absolut abject în care un exponent al Federației Ruse atacă România și Uniunea Europeană”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Premierul Republicii Moldova, Ioan Chicu, a avut vineri o ieşire fără precedent la adresa României, pe care a acuzat-o că e cea mai coruptă ţară din Europa. El a continuat cu critici legate de modul în care România a gestionat pandemia de coronavirus şi a scris pe Facebook că doar judeţul Suceava are un număr de infectaţi cu COVID 19 cât jumate din numărul de bolnavi înregistraţi în toată Republica Moldova. Atacul lui Chicu a venit ca replică la criticile europarlamentarului român Siegfried Mureşan, care acuzase regimul pro-rus de la Chişinău că nu implementează reformele pe care şi le-a asumat pentru a primi banii pe care i-a cerut Uniunii Europene şi României.

“Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu “patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de “adus mingi” buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numarul de bolnavi COVID19 integistrati in toată țara mea. Si medici, cam tot atîți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de 2 ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, desi numarul populației este egal. Pentru noi este foarte importantă opinia cetățenilor noștri despre activitatea guvernului. Și doar critica moldovenilor pentru noi contează. Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenții de avocați ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”, a scris Chicu.

 

 

Atacul din partea prim-ministrului Republicii Moldova a venit și în contextul în care România a ajutat Republica Moldova să gestioneze pandemia de COVID-19, țara noastră trimițând la Chișinău o echipă de 52 de cadre medicale și echipamente medicale de protecție și medicamente în tratarea COVID-19 în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending