Avem nevoie, cât mai repede cu putință, de o politică fiscală coerentă, o simplificare a legislației și de o colectare eficientă a banilor care trebuie să meargă în visteria statului, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).
Avertismentul acestuia vine în contextul în care Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută un raport privind colectarea de TVA din care reiese că România a înregistrat în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).
”Trebuie spus că TVA reprezintă și o resursă de bază pentru obligațiile de plată ale guvernului, astfel că se impune îmbunătățirea colectării acestor bani cu care, în mare măsură, se pot finanța investiții promise și asumate. Așa se asigură contribuția României la bugetul Uniunii Europene sau partea de cofinanțare din sectoare de investiții finanțate cu bani europeni. Indiscutabil, un procent scăzut de colectare a TVA poate duce în derivă sau amâna, chiar pierde, multe dintre proiectele de dezvoltare la nivelul administrațiilor publice locale sau județene. Vestitele cote defalcate din TVA, sau impozit, sunt, practic, banii cu care lucrează primăriile. O slabă colectare se resimte la toate capitolele de investiții, iar sensul dezvoltării se schimbă spre bătut pasul pe loc. Chiar dacă situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, e greu de sperat că într-o perioadă scurtă vom putea implementa măsuri care să reducă cu adevărat acest deficit”, și-a arătat scepticismul eurodeputatul.
Pentru a creștere gradul de colectare a TVA, Mircea Hava a propus întărirea mecanismului de prevenire a fraudelor prin sisteme informatice interconectate.
Citiți și:
Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA
Acesta a atras atenția, de asemnea, că ar fi o greșeală declanșarea unei vânători împotriva companiilor, inclusiv împotriva bunilor platnici, sau creșterea TVA-ului.
”Problema care se pune este cum acționăm. În opinia mea, cea mai mare greșeală ar fi aceea de a porni o prigoană asupra companiilor, inclusiv a bunilor platnici sau să creștem această taxă. Deși este clar că, azi, baza de impozitare și aplicare este mică – un exemplu ar fi decontarea multor cheltuieli iar prin asta reducerea TVA de plată, ar fi imposibil ca acest fenomen să fie corectat doar de inspectorii fiscali. Sunt prea puțini iar soluția nu este să se angajeze mai mulți. O abordare o reprezintă întărirea mecanismului de prevenire a fraudelor prin sisteme informatice interconectate. Pornind de la introducerea facturilor și până la butonul de alarmă ce s-ar aprinde în cazul unor tentative evidente de fraudă. Conectarea caselor de marcat, centralizat, la ANAF, e un prim exemplu. Să nu uităm că în economii dezvoltate, ca cea a Germaniei de exemplu, marii contribuabili au atașat un inspector fiscal care poate monitoriza în timp real fluxul tranzacțiilor financiare. La fel de bine s-ar putea corecta și o altă realitate economică ce creează o dublă măsură: achizițiile intracomunitare ce anulează o bună parte din TVA de colectat. De foarte multe ori marfa nu pleacă din țara de unde s-a declanșat achiziția. Lucru care nu e tocmai normal, la deducerea TVA”, a detaliat europarlamentarul.
Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.
Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.
În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.
