Connect with us

Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan: Cerem Parlamentului R. Moldova să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot! Maia Sandu va avea tot sprijinul PE pentru implementarea agendei europene

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cerem Parlamentului Republicii Moldova să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot, a transmis europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, după întâlnirea cu președinta aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unei declarații remise caleaeuropeana.ro.

„Noi, Parlamentul European, avem datoria să acționăm ori de câte ori există evoluții îngrijorătoare în Republica Moldova. Este inacceptabil votul majorității Parlamentului Republicii Moldova – controlată de președintele socialist încă în funcție, Igor Dodon – prin care a fost transferat Serviciul de Informații și Securitate din subordinea președintelui Republicii Moldova, în subordinea Parlamentului. Igor Dodon a pierdut alegerile, dar nu vrea să piardă prerogativele prezidențiale, așa că încearcă să le ia împreună cu el. Într-o democrație, odată ce ai pierdut alegerile prezidențiale, trebuie să accepți transferul transparent de putere către succesorul tău”, a explicat Siegfried Mureșan. 

Eurodeputatul a punctat că o astfel de decizie duce inevitabil la o scădere a încrederii instituțiilor europene în Parlamentul Republicii Moldova și, odată pierdută credibilitatea pe plan internațional ca instituție democratică, o vei câștiga înapoi foarte greu”. Astfel, Parlamentul European cere membrilor Parlamentului Republicii Moldova „să respecte legea și voința oamenilor exprimată la vot”.

În cadrul ședinței Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, la care a participat și președinta aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu, eurodeputatul Siegfried Mureșan a felicitat-o pe aceasta pentru victoria la alegerile prezidențiale de luna trecută și i-a transmis că va avea tot sprijinul Parlamentului European pentru implementarea reformelor de care Republica Moldova are nevoie.

„Avem acum posibilitatea unei colaborări strânse cu președintele Republicii Moldova, un președinte care are o agendă europeană și care își dorește o relație strânsă cu partenerii internaționali. Rezultatul alegerilor prezidențiale este foarte important pentru Republica Moldova, dar este foarte important și pentru Uniunea Europeană. Republica Moldova este un vecin la granițele Uniunii Europene. O Republică Moldova stabilă la granițele noastre contribuie inclusiv la stabilitatea din interiorul Uniunii. Suntem pregătiți să ajutăm Republica Moldova în combaterea pandemiei de coronavirus, pentru întărirea sistemului medical, în economie, dar și în combaterea dezinformării și a știrilor false”, a precizat Siegfried Mureșan în cadrul reuniunii. 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Alin Mituța

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

Published

on

© Alin Mituța/arhivă personală

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

  • competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
  • competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
  • crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
  • crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

PPE

Siegfried Mureșan: Parlamentul European a aprobat alocările de 30,5 miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Raportul legislativ privind Mecanismul European de Reziliență și Redresare – coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL / PPE) din poziția de coraportor – a fost adoptat aseară cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. Raportul a primit 84 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” și 4 abțineri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
 
Mecanismul de Reziliență și Redresare are o alocare de 672,5 miliarde de euro și este primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.
 
Prin votul pe acest raport, Parlamentul European aprobă alocările din mecanism pentru statele membre la nivelul negociat în Consiliul European din luna iulie, inclusiv cele 30,5 miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România.
 
„Parlamentul European a aprobat prin acest vot alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele, cât și criteriile. Astfel, la negocierile finale ale Parlamentului European cu Consiliul Uniunii Europene pe raportul legislativ nu se vor mai lua în discuție alocările pe țară. Deși grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România, ne-am opus cu succes. Criteriile rămân aceleași, iar suma pe care președintele Klaus Iohannis a obținut-o pentru România din acest mecanism este susținută de Parlamentul European. La fel este susținută și suma obținută pentru România din bugetul clasic, multianual, al Uniunii Europene. Putem spune acum cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

Citiți și Comisiile Parlamentului European au aprobat mandatul de negociere al lui Dragoș Pîslaru cu statele membre pentru mecanismul de 672,5 miliarde de euro de salvare a economiei UE

În plus, în urma negocierilor pe care le-a desfășurat în ultimele 3 luni, Siegfried Mureșan a inclus în proiectul de raport legislativ mai multe prevederi care vor ajuta România să atragă mai ușor aceste fonduri europene în vederea realizării priorităților naționale de redresare economică.
 
Una dintre cele mai importante prevederi o reprezintă creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la 4 ani.
 
„Prin această prevedere, vrem să acordăm țărilor membre un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Raportul legislativ include și propunerea de creștere a prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
 
„Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile naționale de redresare. Cu cât vor ajunge mai multe fonduri europene mai repede în țările membre, cu atât oamenii vor simți mai mult și mai repede beneficiile acestui ajutor pentru depășirea crizei”, a mai spus eurodeputatul român.
 
După votul de luni, cei trei coraportori, Siegfried Mureșan de la Grupul PPE, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW și Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor, vor primi săptămâna aceasta mandatul din partea plenului Parlamentului European pentru a începe negocierile finale pe raportul legislativ cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene. Obiectivul este ca Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord cât mai rapid, în următoarele săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan anunță un acord în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare: Putem spune cu certitudine că României îi vor reveni 79,9 miliarde euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a anunțat luni un acord politic în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare, prin care România ar urma să beneficieze de o finanțare europeană de peste 30 de miliarde de euro în următorii patru ani, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Am ajuns la un acord politic în Parlamentul European asupra raportului legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Mecanismul de Reziliență și Redresare este cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene. Mecanismul va gestiona 672,5 miliarde de euro din cele 750 de miliarde de euro alocate Planului de Redresare. Prin acest mecanism, România va primi peste 30 de miliarde de euro în următorii 4 ani”, a scris pe site-ul său Siegfried Mureșan, care este coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare alături de Dragoș Pîslaru (Grupul RENEW) și Eider Gardiazabal Rubial (Grupul Socialiștilor).

Potrivit sursei citate, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile, în ciuda faptului că “grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România”.

În actualele condiții, “putem spune astăzi cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, subliniază Mureșan.

Ce elemente mai conține acordul politic obținut în Parlamentul European:

  • creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. În acest fel, România va nemeficia de un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.
  • creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
  • evitarea adoptării unei unei liste de proiecte neeligibile, în condițiile în care, spre exemplu, alte grupuri politice doreau, spre exemplu, interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz.
  • fiecare stat va putea transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că va putea transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune spre proiecte finanțate prin mecanism.
  • fondurile din acest mecanism VOR FI alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (includem aici sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri.

Acordul politic se bucură de susținere din partea celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – ceea ce înseamnă o susținere din partea a peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.

În continuare, raportul urmează să fie votat lunea viitoare în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care coraportorii vor merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei, mai precizează Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending