Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii interzic folosirea bateriilor cu mercur în jucării, ceasuri şi telecomenzi

Published

on

parlamentul europeanParlamentul European a adoptat, joi, o revizuire a Directivei din 2006 prin care se interzice folosirea bateriilor tip pastilă cu conţinut redus de mercur în jucării, ceasuri şi telecomenzi, măsură ce ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Directiva 2006/66/CE interzice introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor, încorporaţi sau nu în aparate, care conţin mai mult de 0,0005% mercur. În schimb, bateriile tip pastilă cu un conţinut de mercur de maxim 2% beneficiază de o derogare de la această interdicţie. Cum ele sunt folosite mai ales pentru diverse jucării, ceasuri şi telecomenzi, europarlamentarii au decis că această derogare se va încheia la 31 decembrie 2015. Totodată, ei au atras atenţia că, de cele mai multe ori, europenii nu conştientizează faptul că trebuie să recicleze şi acest tip de baterii.

Eurodeputaţii au decis ca măsura să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016 pentru a nu fi aduse prea multe prejudicii producătorilor şi întreprinderilor din domeniul reciclării.

Sursa: Mediafax.ro
Foto: wikipedia

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Conferința privind Viitorul Europei este prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților Uniunii Europene, iar tinerii pot susține acest proces, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) marți, în cadrul Școlii de vară Europuls – Viitorul Europei pentru TINE(ri)!.

Evenimentul a fost organizat pe 3 august de Europuls – Centrul de Expertiza Europeană, cu susținerea Ambasadei Franței în România și a Institutului Francez.

„Tinerii pot susține setarea priorităților UE! Puteți face asta în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, în următorul an, dar nu numai. Conferința privind Viitorul Europei reprezintă pentru România și pentru cetățenii români prima șansă de a contribui în mod direct la definirea direcțiilor de viitor ale Uniunii Europene. Născută la propunerea familiei noastre politice, Renew Europe, Conferința are în centrul său cetățeanul și presupune organizarea, în următorii doi ani, a mii de dezbateri. Fiecare cetățean român va avea șansa reală de a-și face vocea auzită, fie prin platforma digitală pusă la dispoziție de Conferință, fie prin organizarea sau participarea la evenimente care să contribuie în mod constructiv la dezbaterea privind viitorul Europei, precum Școala de Vară de astăzi”, a subliniat Dragoș Pîslaru. 

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

Președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas, la plenara inaugurală a CoFoE: Cetățenii trebuie să înțeleagă că Bruxelles și UE nu sunt departe de ei. Europa e pretutindeni

MAE, reprezentat la plenara inaugurală a CoFoE de secretarul de stat Iulia Matei: Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică pentru cetățeni

Sâmbătă, 19 iunie, a avut loc prima sesiune a Plenarei Conferinței privind viitorul Europei. Aceasta este compusă din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului UE/ statelor membre și ai Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale și din cetățeni europeni. În cadrul Plenarei, participă, de asemenea, reprezentați ai Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social, partenerii sociali și societatea civilă.

Plenara este forul principal pentru examinarea și sintetizarea contribuțiilor la dezbaterea asupra viitorului Europei. Această dezbatere se concentrează pe 9 teme de interes prioritar pentru cetățenii europeni, respectiv: Schimbările climatice și mediu; Sănătate; O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă; UE în lume; Valori și drepturi, statul de drept, securitate; Transformarea digitală; Democrație europeană; Migrație; Educație, cultură, tineret și sport.

Cetățenii pot participa la Conferință prin intermediul unei platforme digitale care este disponibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română.

Cetățenii pot utiliza această platformă ca vizitatori, pentru a urmări diferitele evenimente dedicate, sau în calitate de contributori prin includerea de idei pe oricare dintre temele de dezbatere, funcție de interes. Toate contribuțiile și sugestiile făcute de cetățeni sunt vizibile pe platformă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Toți cetățenii europeni, indiferent de locația lor (în UE sau în orice altă parte de pe glob), au acces la această platformă și la dezbateri.

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu semnalează că pachetul legislativ ”Fit for 55”, lansat de Comisia Europeană, va pune o presiune foarte mare pe domeniul transporturilor și că va genera ”un conflict între Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ENVI) și cea pentru transport și turism (TRAN)” din Parlamentul European.

Acesta a reiterat că dorește să fie adoptate măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, dar ”trebuie să luăm măsurile care să ne permită să păstrăm locurile de muncă și competitivitatea economiei europene pe piața mondială”.

”Presiunea este foarte mare pe transporturi. În transportul rutier, de exemplu, se propune introducerea unei scheme de comerț și emisii, ceea ce se va traduce printr-o tață la producătorii de combustibili, taxă care va genera o creștere a prețului la pompă. În același timp, se introduce condiția ca în 2035 mașinile noi să producă zero emisii la țeava de eșapament, lucru care, după opinia mea, este complet ilogic, pentru că există combustibili alternativi, care au emisii mult mai mici”, a explicat Marinescu.

Eurodeputatul român a detalitat că pachetul ”Fit for 55” vine cu propuneri pentru domeniul transporturilor, precum cele privind ”combustibilii alternativi” și cele referitoare la ”introducerea comerțului cu emisii pentru clădiri și pentru sistemele de încălzire”.

”Propuneri controversate, căci la prima întâlnire cu Consiliul, Comisia nu a avut parte de o primire foarte prietenoasă. Toate statele au spus că propunerile sunt foarte complicate, în special propunerile pentru clădiri și pentru sistemele de încălzire”, a mai spus Marinescu.

Acesta a apreciat că a atras atenția că ”nu putem să ne bazăm doar pe motoare electrice. Nu putem merge doar pe o singură sursă de energie, mai ales că se spune că trebuie să avem neutralitate tehnologică. În felul acesta nu va exista această neutralitate. Eu am avut deja multe intervenții în grupul PPE pe acest pachet, adresând întrebări mai ales colegului meu german (Peter Liese) care este coordonatorul PPE în Comisia de mediu (ENVI). (…) Să nu uităm că Europa este responsabilă pentru doar 7% din totalul emisiilor. Dacă celelalte state nu fac nimic, atunci nici emisiile nu scad, dar prin acest tip de măsuri Europa pierde competitivitatea economică”, a completat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul a apreciat că ”va fi foarte greu să ajungem la un acord”.

”Degeaba propunem în paralel un program social. Nu poți pune în spatele oamenilor această tranziție. În același timp, toate aceste propuneri se fac neacceptând gazul ca tranziție, deocamdată ( sper să îl accepte până la urmă), și fără alte alternative în afara energiei electrice (pe care trebuie să o producem tot curat, adică tot pe baza de combustibili regenerabili, nu hidrocarburi). Deci ne aflăm într-o situație complicată care nu este gestionată foarte bine. Încă nu știm cum ne vom acoperi necesarul de energie în 2030, mai ales în condițiile în care și energia nucleară este sub semnul întrebării. Există colegi care ar dori de ieri, dacă se poate, să interzicem combustibilii fosili (benzină, motorină, gaze naturale, etc.), să interzicem și energia nucleară și apoi să mergem acasă, să apăsăm comutatorul din perete și să nu se aprindă nici un bec. Pentru mine este clar: nu putem trăi numai cu soare și cu vânt”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

Dan Nica

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Liderul Delegației PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că Portugalia, Luxemburg şi Belgia au devenit marţi primele state UE care au primit deja tranşe din fondul european de relansare, plan conceput de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele membre să îşi reconstruiască economia după criza provocată de pandemie. România, în schimb, se poate lăuda cu imaginea jalnică a unui EȘEC în cifre și în economie și în pandemie (AICI), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Gazele au ajuns la maximul istoric din ultima sută de ani, energia electrică atinge un nou nivel record, iar prim-ministrul României vede în fața ochilor doar bătălia delirantă din PNL. Îi solicit candidatului Florin Cîțu să folosească scaunul și pixul de la Palatul Victoria pentru a lua măsuri urgente în ceea ce privește asigurarea protecției consumatorilor vulnerabili și să adopte o poziție în ceea ce privește Pachetul Fit for 55, propus de Comisia Europeană, cu o puternică dimensiune socială, care va crește și mai mult facturile la energie şi combustibil pentru toți cetățenii. Îi cer, de asemenea, să prezinte public ultimele evoluții ale PNRR, pentru că toamna se apropie, iar țara noastră are multe restanțe la Bruxelles, unele care ne pot arunca la periferia Europei”, a explicat Dan Nica.

Citiți și Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

Eurodeputatul PSD a arătat că este descalificant pentru un partid istoric să se afle la putere de aproape doi ani și să nu guverneze o zi, fiind mai ocupat cu organizarea alegerilor, decât cu necesitățile românilor. 

„Guvernul de anul trecut a fost preocupat de organizarea alegerilor generale, Guvernul de anul acesta este preocupat de alegerile interne de partid. Nimeni nu va avea nimic de câștigat de pe urma acestora, dar în mod sigur va pierde România. Rezultatele unei Guvernări pe Facebook, în lozinci, fără soluții, fără viziune, fără perspective, fără empatie și fără măsuri compensatorii se văd acum, când românii traversează de unii singuri două crize: pandemia și criza economică”, a spus șeful Delegației PSD din Parlamentul European.    

Social-democratul a adăugat că, în ciuda vedeniilor premierului, România se află la coada clasamentului veniturilor din spațiul european și chiar dacă salariile sunt foarte mici, oamenii plătesc preţuri mult mai mari decât alte state la alimente şi transporturi. De asemenea, Dan Nica a precizat că românii se află și în topul țărilor din Uniunea Europeană care nu-și permit să meargă într-o vacanță de vară nici măcar timp de o săptămână din cauza sărăciei. (AICI / AICI)

 „Acești oameni trebuie să oprească tot circul care ne pune într-o poziție jenantă în fața Uniunii Europene și să realizeze în al 12-lea ceas că nu putem ajunge în punctul în care familiile cu venituri mici să fie cele care să plătească cel mai mult factura acestui Eșec Național – Guvernarea celor care au pierdut nu doar alegerile, ci și orice busolă a realității”, a precizat eurodeputatul PSD.  

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și

 Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA3 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica5 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending