Numirea lui Cosmin Boiangiu în fruntea Agenției Europene a Muncii (ELA) este „o veste excelentă” pentru România, acesta fiind un „profesionist desăvârșit” și un „negociator excelent” care a obținut „victorii neașteptate pentru România”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), care a colaborat îndeaproape cu diplomatul român.

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joi de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

„O veste excelentă pentru România, dar și pentru mine personal! Cosmin Boiangiu va fi noul Director Executiv al Agenției Europene a Muncii (ELA)! Îl cunosc bine pe Cosmin. Am lucrat cu el în 2016, el era omul cheie care pregătea pentru România, în Reprezentanța noastră pe lângă UE, toate dosarele pentru Consiliul de Miniștri EPSCO pe muncă și afaceri sociale. Apoi, în 2019, a fost unul dintre oamenii de bază ai Președinției Române a Consiliului UE. Este un profesionist desăvârșit, un negociator excelent, a dus mereu dosare grele în spate și a reușit deseori să obțină victorii neașteptate pentru România”, scrie Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, colaborarea cu Cosmin Boiangiu pe teme de muncă și social a continuat odată cu preluarea mandatului de europarlamentar și în calitate de coordonator Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), mai spune Pîslaru, subliniind că „a fost mereu o plăcere”, iar numirea celui dintâi la șefia ELA „este o mândrie pentru România și o mare victorie, la care, trebuie să recunosc, am contribuit și noi, Renew Europe, semnificativ!”, punctează eurodeputatul român. „Am avut un mesaj puternic de susținere pentru Cosmin și acest mesaj l-am dus fără ezitare către toți decidenții! Așa se convertește munca serioasă și competentă din Parlamentul European în influență și în poziții cheie pentru România”, explică Pîslaru.

Diplomat de carieră, Boiangiu este, din anul 2016, reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană. În această calitate a prezidat reuniunile COREPER I pe durata Președinției române a Consiliului UE (semestrul I 2019) și a negociat numeroase acte legislative europene în domeniul social. Anterior, în perioada 2012-2016, Cosmin Boiangiu a deținut funcția de ambasador al României în Slovenia. CV-ul său este disponibil aici.

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Activitățile Autorității Europene a Muncii sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și legislația specifică din sectorul transportului rutier.

Autoritatea Europeană a Muncii are sediul la Bratislava.

Uniunea Europeană se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în apropierea scrutinului de la 1 noiembrie. 

„Pe 1 noiembrie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, în condiții de pandemie, care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Ce mesaj transmite UE înaintea acestor alegeri? Același pe care l-a transmis și acum 6 ani, când a semnat Acordul de Asociere cu Chișinăul: democrația și statul de drept produc prosperitate. Iar atunci când un guvern sau altul nu s-a achitat de aceste obligații asumate, când banii nu au adus bunăstarea oamenilor, ci a unor oligarhi, atunci UE a introdus principiul condiționalității și a ales să vireze banii direct comunităților, și nu guvernului. UE trebuie să îi sprijine în continuare pe cetățenii moldoveni și să se asigure că ei văd efectele banilor pe care UE îi investește în drumuri, școli sau specializarea lucrătorilor din justiție și poliție”, scrie eurodeputatul pe Facebook. 

Potrivit acestuia, „până la finalul lui 2018, Republica Moldova primise mai mult de un miliard de euro din partea UE,  peste 70 % din exporturile Republicii Moldova merg către state ale UE, iar oamenii de afaceri afectați de embargoul Rusiei și-au recuperat pierderile grație contractelor cu parteneri din țările europene”. În plus, „în statele UE trăiesc peste un milion de suflete moldovenești”, mai spune Marinescu.  „Pentru aceștia, dar și pentru cei rămași în țară, alegerile de pe 1 noiembrie sunt extrem de importante” deoarece „încrederea este baza oricărei cooperări”.

„Atât UE cât și cetățenii moldoveni, trebuie să aibă încredere în parlamentul și guvernul de la Chișinău, căci fără încredere, nu se poate construi nimic durabil”, subliniază Marian-Jean Marinescu. 

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) este de părere că este nevoie de reciprocitate în relația dintre UE și SUA și că vizele pentru cetățenii români trebuie ridicate cât mai curând, după ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

“Am votat, în Parlamentul European, în favoarea rezoluției care cere Comisiei Europene să suspende exonerarea obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA – așa cum este stabilit în mecanism de reciprocitate. Așa cum știți, în acest moment, cetățenii români (alături de bulgari, croați și ciprioți) sunt obligați să dețină viză la intrarea în SUA, în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație. Este, așadar, o situație disproporționată care trebuie să ia sfârșit. Sunt o susținătoare a principiului solidarității între membrii UE, și mă bucur să văd că majoritatea covârșitoare a colegilor mei din Parlamentul European gândesc la fel. Nu putem avea o dublă măsură”, a spus Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul român a subliniat că dacă adoptată de Parlamentul European va fi susținută și de statele membre, “ar trebui ca în maximum 24 de luni, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană va impune vize cetățenilor americani”.

“Sper ca, prin decizia Parlamentului European, să asistăm la îndreptarea acestei situații, nefiind prima dată când legislativul european solicită această măsură – care în definitiv nu este altceva decât îndreptarea unei situații incorecte cu care s-au confruntat și românii atât de mulți ani”, a completat ea.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.