Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), Corina Crețu, fostul comisar europen pentru politică
regională, consideră că trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii șapte ani, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport.
”Am susținut în nenumărate rânduri că infrastructura din zona Moldovei este extrem de importantă și că trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Amintesc de faptul că fonduri europene pentru această zonă au existat și în exercițiul bugetar care se va încheia. Regretabil însă, Guvernul României nu s-a mișcat așa cum trebuia. Nu s-a acceptat oferta de a fi realizat studiul de fezabilitate pentru autostrada Moldovei în acest an și începerea efectivă a lucrărilor din 2021, la debutul viitorul ciclu bugetar al UE”, a precizat Corina Crețu într-o postare pe Facebook.
Fostul comisar european pentru politică regională a atras atenția că ”acum, din păcate, există premisele ca resursele financiare să fie mai mici”.
Astfel, avertizează Corina Crețu, din cauza cerințelor impuse de Pactul Ecologic European, avansat de Comisia von der Leyen și aprobat de Parlamentul European, ”doar 35% din cele 22 de miliarde” de euro destinate României ”vor rămâne pentru transport, domeniul sănătății și dezvoltare urbană”.
Eurodeputatul român semnalează în același timp că DG Regio, care continuă negocierile informale pe care le-a început cu fiecare stat membru în parte până la summitul extraordinar din 20 februarie destinat bugetului multianual al UE, ”a avut deja cinci rânduri de negocieri cu Guvernul României și așteaptă stabilirea noii echipe de negociere, care nu a fost desemnată de Guvernul PNL în ultimele trei luni. Au trecut trei luni degeaba pentru acest obiectiv. Schimbarea specialiștilor și lipsa de coerență este o mare problemă.”
Mesajul său vine pe fondul dezbaterii din Parlamentul European, reunit la Strasbourg, privind pioritățile viitorului Cadru Financiar Multianual, discuții care au loc după ce liderii statelor membre ale blocului comunitar au demarat negocieri maraton privind bugetul multianual al Uniunii, înaintea celei mai grele sarcini pe care o avea avea UE în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar multianul pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.
Președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit deja cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru această săptămână discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.
Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol anual de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.
În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.
Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018, prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.
La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.
Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.





