Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu salută inițiativa asociației ”Moldova vrea autostradă”: Trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), Corina Crețu, fostul comisar europen pentru politică regională, consideră că trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii șapte ani, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport.

Apelul său vine în contextul în care asociația ”Moldova vrea autostradă” a transmis o scrisoare deschisă comisarilor europeni Adina Vălean și Elisa Ferreira, dar și membrilor Parlamentului European, prin care solicită ca în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să fie alocate resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Nord-Est, inițiativă salutată, de altfel, de eurodeputatul român.

”Am susținut în nenumărate rânduri că infrastructura din zona Moldovei este extrem de importantă și că trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Amintesc de faptul că fonduri europene pentru această zonă au existat și în exercițiul bugetar care se va încheia. Regretabil însă, Guvernul României nu s-a mișcat așa cum trebuia. Nu s-a acceptat oferta de a fi realizat studiul de fezabilitate pentru autostrada Moldovei în acest an și începerea efectivă a lucrărilor din 2021, la debutul viitorul ciclu bugetar al UE”, a precizat Corina Crețu într-o postare pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a atras atenția că ”acum, din păcate, există premisele ca resursele financiare să fie mai mici”.

Astfel, avertizează Corina Crețu, din cauza cerințelor impuse de Pactul Ecologic European, avansat de Comisia von der Leyen și aprobat de Parlamentul European, ”doar 35% din cele 22 de miliarde” de euro destinate României ”vor rămâne pentru transport, domeniul sănătății și dezvoltare urbană”.

Eurodeputatul român semnalează în același timp că DG Regio, care continuă negocierile informale pe care le-a început cu fiecare stat membru în parte până la summitul extraordinar din 20 februarie destinat bugetului multianual al UE, ”a avut deja cinci rânduri de negocieri cu Guvernul României și așteaptă stabilirea noii echipe de negociere, care nu a fost desemnată de Guvernul PNL în ultimele trei luni. Au trecut trei luni degeaba pentru acest obiectiv. Schimbarea specialiștilor și lipsa de coerență este o mare problemă.”

Mesajul său vine pe fondul dezbaterii din Parlamentul European, reunit la Strasbourg, privind pioritățile viitorului Cadru Financiar Multianual, discuții care au loc după ce liderii statelor membre ale blocului comunitar au demarat negocieri maraton privind bugetul multianual al Uniunii, înaintea celei mai grele sarcini pe care o avea avea UE în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar multianul pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit deja cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru această săptămână discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol anual de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat marți, într-o intervenție video, că va lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim.

Într-o serie de clipuri video menite să prezintă activitatea sa din Parlamentul European, Crețu s-a referit în materialul citat la educație și la necesitatea implementării unei garanții pentru copii

“Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Ca europarlamentar, dar și în calitate de fost comisar european, am avut șansa de a întâlni cetățeni europeni de pe întreg continentul nostru. Decalajele de dezvoltare din Uniunea Europeană sunt încă evidente, de la țară, la țară, de la localitate, la localitate. În timp ce în unele regiuni, chiar și de la noi din țară, se discută despre specializarea inteligentă, în altele există persoane care încă nu au parte de un trai decent și, de cele mai multe ori, aceste persoane locuiesc în mediul rural. Din păcate, satul românesc a fost mult prea mult timp neglijat. Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia, iar majoritatea dintre aceștia locuiesc la sat. Mai mult, copiii din mediul rural se numără printre categoriile cel mai grav afectate de fenomenul sărăciei persistente. Actuala pandemie a complicat și mai mult această realitate tristă. Educația copiilor de la sate și educația online a devenit un lux. Este inacceptabil și în totală discordanță cu viziunea mea ca social-democrat european. Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, atât în România, cât și în celelalte țări ale Uniunii Europene, unde mai mulți români și-au întemeiat deja o familie”, a declarat ea.

“E absolut obligatoriu ca toți copiii aflați în pragul sărăciei să aibă acces la servicii medicale gratuite, la educație gratuită, iar această schemă de garanție trebuie completată cu o nouă garanție pentru tineret care să ofere certitudinea tuturor persoanelor care încă nu au împlinit 30 de ani că pot beneficia de un loc de muncă, stagiu, ucenicie sau formare în termen de patru luni de la părăsirea studiilor. Orice copil sau tănâr care nu beneficiază de orice oportunitate de dezvoltare profesională sau personală este o pierdere pentru Europa, este o șansă irosită. Voi lupta pentru aceste condiții minimale care să ofere garanția faptului că viitorul este pe mâini bune”, a mai subliniat Corina Crețu.

Afirmațiile sale vin după ce săptămâna trecută a votat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă. Potrivit argumentelor sale, spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar Crețu este de părere că România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să aloce 6% din PIB pentru educație.

Mai mult de un sfert din toți copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanție pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere Guvernului să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor din fondurile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), raportor de opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, se alătură apelului lansat de zeci de asociații profesionale și patronale din țară și solicită Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor, bani care să provină din fodurile alocate țării noastre prin acest mecanism.

”Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, am amintit de fiecare dată utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei. Fiecare Stat Membru trebuie să își prioritizeze investițiile din acești bani, iar România nu face excepție. Iar acest sector este unul în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a transmis europarlamentarul român într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Corina Crețu a reamintit că a alocat, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, post pe care l-a deținut în perioada 2014-2019, ”sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice (pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare), iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului”.

”Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde € ar răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a completat eurodeputatul român.

La 14 octombrie, Comisia Europeană a prezentant strategia ”Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) în vederea obținerii unui parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic care poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul Ecologic European.

Obiectivul Uniunii Europene este acela de a dubla rata de renovare în următorii zece ani pentru a se asigura că renovările pot conduce la o eficiență energetică și în materie de resurse.

Astfel, până în 2030, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și ar putea fi create până la 160.000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Cu toate acestea, este semnalat în documentul mai sus amintit, doar 1% dintre clădiri sunt renovate eficient din punct de vedere energetic în fiecare an, așadar o atenție sporită asupra acestei chestiuni este crucială pentru atingerea obiectivului UE, acela de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Această strategie este cu atât mai importantă cu cât aproape 34 de milioane de europeni nu își permit să își mențină locuințele încălzite.

În acest context, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente reprezintă, de asemenea, un răspuns la sărăcia energetică, susținând sănătatea și bunăstarea oamenilor, contribuind în același timp la reducerea facturilor la energie ale cetățenilor europeni.

Strategia se va axa pe trei domenii: decarbonizarea, combaterea sărăciei energetice și diminuarea numărului clădirilor neperformante, renovarea clădirilor publice precum școlile, spitalele și clădirile administrative.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută decizia Guvernului României de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

”În luna iulie a acestui an am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană – pentru că din punctul meu de vedere reprezenta o nedreptate pentru România și pentru restul țărilor din Europa de Est. Afirmam atunci că măsurile impuse vor afecta negativ activitatea transportatorilor români, aducându-le pierderi importante și îmi exprimam speranța că autorităţile române vor ataca acest Pachet la Curtea Europeană de Justiţie”, a menționat Crețu în cadrul unui mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Europarlamentarul român și-a exprimat în acest context ”speranța ca rezultatul să fie unul corect pentru România și pentru celelalte țări din Europa de Est, pentru că în acest moment situația este disproporționată. S-ar evita astfel afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă. Voi urmări cu atenție evoluția situației și voi milita, și pe mai departe, pentru un tratament egal al României în Uniunea Europeană”, a completat Corina Crețu.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

INTERNAȚIONAL4 mins ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu7 mins ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE11 mins ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

ROMÂNIA2 hours ago

Vicepremierul Raluca Turcan: Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Președintele Consiliului European, Charles Michel, pledează pentru o ”Uniune a testelor și vaccinurilor”: Această criză a arătat deja că nicio ţară nu se poate descurca singură

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

ROMÂNIA24 hours ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

Advertisement
Advertisement

Trending