Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu salută inițiativa asociației ”Moldova vrea autostradă”: Trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport

Published

on

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), Corina Crețu, fostul comisar europen pentru politică regională, consideră că trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii șapte ani, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport.

Apelul său vine în contextul în care asociația ”Moldova vrea autostradă” a transmis o scrisoare deschisă comisarilor europeni Adina Vălean și Elisa Ferreira, dar și membrilor Parlamentului European, prin care solicită ca în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să fie alocate resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Nord-Est, inițiativă salutată, de altfel, de eurodeputatul român.

”Am susținut în nenumărate rânduri că infrastructura din zona Moldovei este extrem de importantă și că trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Amintesc de faptul că fonduri europene pentru această zonă au existat și în exercițiul bugetar care se va încheia. Regretabil însă, Guvernul României nu s-a mișcat așa cum trebuia. Nu s-a acceptat oferta de a fi realizat studiul de fezabilitate pentru autostrada Moldovei în acest an și începerea efectivă a lucrărilor din 2021, la debutul viitorul ciclu bugetar al UE”, a precizat Corina Crețu într-o postare pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a atras atenția că ”acum, din păcate, există premisele ca resursele financiare să fie mai mici”.

Astfel, avertizează Corina Crețu, din cauza cerințelor impuse de Pactul Ecologic European, avansat de Comisia von der Leyen și aprobat de Parlamentul European, ”doar 35% din cele 22 de miliarde” de euro destinate României ”vor rămâne pentru transport, domeniul sănătății și dezvoltare urbană”.

Eurodeputatul român semnalează în același timp că DG Regio, care continuă negocierile informale pe care le-a început cu fiecare stat membru în parte până la summitul extraordinar din 20 februarie destinat bugetului multianual al UE, ”a avut deja cinci rânduri de negocieri cu Guvernul României și așteaptă stabilirea noii echipe de negociere, care nu a fost desemnată de Guvernul PNL în ultimele trei luni. Au trecut trei luni degeaba pentru acest obiectiv. Schimbarea specialiștilor și lipsa de coerență este o mare problemă.”

Mesajul său vine pe fondul dezbaterii din Parlamentul European, reunit la Strasbourg, privind pioritățile viitorului Cadru Financiar Multianual, discuții care au loc după ce liderii statelor membre ale blocului comunitar au demarat negocieri maraton privind bugetul multianual al Uniunii, înaintea celei mai grele sarcini pe care o avea avea UE în acest an, și anume stabilirea viitorului cadru financiar multianul pentru perioada 2021-2027 în era post-Brexit.

Președintele Consiliului European, Charles Michel s-a întâlnit deja cu 22 de șefi de stat sau de guvern, printre aceștia fiind și președintele României, Klaus Iohannis, având programate pentru această săptămână discuții cu ceilalți cinci, printre care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neți la bugetul UE.

Negocierile la summitul extraordinar al Consiliului European se anunță complicate în contextul în care Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar, a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, plecarea sa lăsând un gol anual de aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE, într-un moment în care au apărut alte priorități precum schimbările climatice.

În vreme ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele net beneficiare est-europene atrag atenţia că fondurile europene sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state net contributoare, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din Venitul Naţional Brut (VNB), în timp ce propunerea Comisiei Europene, lasantă de Comisia Juncker în mai 2018,  prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Astfel, pentru a acoperi gaura financiară apărută odată cu retragerea britanicilor, Parlamentul European dorește ca Uniunea Europeană să identifice noi surse de finanțare, precum introducerea unei taxe pe produsele din plastic.

La aceste aspecte se adaugă dorința contributorilor neți de a condiționa accesarea fondurilor europene de situația statului de drept, pe fondul derapajelor Poloniei și Ungariei, o idee promovată și de Comisie Europeană, prin vocea vicepreședintelui Executivului european, Vera Jourova sau a comisarului european Didier Reynders, însărcinat cu justiția și statul de drept, dar și de Parlamentul European.

Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre pentru a fi adoptat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending