Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Věra Jourová, viitoare vicepreședinte al Comisiei Europene, susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept: Statele care îl încalcă ar trebui ”să aibă o viață mai puțin ușoară”

Published

on

©multimedia.europarl.europa.eu

Věra Jourová, căreia îi va reveni postul de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, însărcinată cu valorile și transparența, și-a arătat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul Europeană, sprijinul pentru utilizarea fondurilor europene ca mijloace de presiune asupra guvernelor pentru respectarea statului de drept, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Comisar pentru justiție, consumatori și egalitate, un militant al respectării statului de drept, Věrei Jourová a afirmat că dorește ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept ”să aibă o viață mai puțin ușoară”, completând că ”nu vom adopta sancțiuni”.

De altfel, ideea sa a fost expusă și de Didier Reynders, comisarul european desemnat de Belgia însărcinat cu justiția și statul de drept, în cadrul audierii sale din Parlamentul European. 

”Trebuie să există o condiționalitate, o legătură între banii europeni și statul de drept (…) Trebuie să avem o capacitate de intervenție bugetară directă, (…) să suspendăm fondurile sau să le suprimăm dacă un stat membru nu respectă statul de drept”, a spus Reynders, răspunzând unei întrebări din partea unui eurodeputat.

În timpul discursului său introductiv, Jourová a declarat că portofoliul său este despre ”sufletul Europei și provocările cu care se confruntă Europa, pe plan intern și extern”. Aceasta completat că va ”încerca să constuiască poduri în toată Uniunea Europeană, bazându-mă pe valorile naostre comune”.

Să nu uităm că aceasta este cea care, din poziția de comisar european pentru justiție în Comisia Juncker, a propus la 24 ianuarie 2018 elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, și anume condiționarea accesării fondurilor europene de repectarea independenței judiciare de către statele membre.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, europarlamentarii celor două comisii i-au adresat acesteia întrebări cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru a combate amenințările la adresa mass-media, problemele litigiilor abuzive fiind, de asemenea, aduse în discuție.

Printre măsurile potențiale enumerate de Jourová se numără legislația împotriva cenzurii, dar și asistența financiară și judiridcă pentru cei care se confruntă cu încălcări ale statului de drept.

Vicepreședintele desemnat și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru îmbunătățirea proceselor electorale europene, dând drept exemplu revitalizarea procesului Spitzenkandidaten și a listelor transnaționale.

Predecesorul său, Frans Timmermans, căruia îi va reveni în viitoarea Comisie von der Leyen postul de vicepreședinte executiv care va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european, a promovat eforturile împotriva încălcării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în prima linie a statelor vizate de criticile Bruxelles-ului aflându-se Polonia și Ungaria, împotriva cărora Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, au activat articolul 7 din Tratului Uniunii Europene.

Jourová a apreciat activitatea olandezului, dar a susţinut că dacă va fi confirmată de Parlamentul European va acţiona diferit, beneficiind de cunoaşterea regiunii respective. 

Ideea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept pare că devine populară în rândul statelor membre, potrivit declarațiilor premierului finlandeză Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

La 1 octombrie, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum.

O poziție în acest sens a fost adoptată și de Parlamentul European.

La 5 aprilie, europarlamentarii au votat. un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Potrivit actului legislativ, Comisia Europeană va fi însărcinată cu stabilirea ”deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept” şi va decide asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat încrederea că, ”împreună, putem reafirma ce înseamnă să fii european astăzi”, o idee care ”s-a născut în urmă cu 25 de secole, în Grecia”.

Oficialul european a avut un mesaj video în cadrul simpozionului internaţional ”The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, alături de omologii din Lituania, Letonia și Polonia, Gitanas Nauseda, Egils Levits, respectiv Andrzej Duda.

”Pentru grecii antici, Europa nu reprezenta doar un termen geografic. Însemna libertate, democrație și putere în mâinile unor cetățeni liberi. Absența autocrației. Astăzi, ideea de Europa s-a întors la origini. Iar <<aderarea la Europa>> a devenit sinonimă cu revendicarea suveranității țării tale împotriva opresiunii străine. Da, Rusia încearcă să ne ducă înapoi în timp. Dar cei care au luptat pentru a fi liberi nu vor accepta robia unui trecut hidos. UE și statele noastre membre au sprijinit deja Ucraina cu aproape 20 de miliarde de euro, iar acest lucru nu include asistența noastră militară”, a amintit von der Leyen în intervenția sa.

Aceasta a dat asigurări că UE va continua să fie alături de Ucraina, pentru că ”ucrainenii luptă pentru speranța într-un viitor mai bun – un viitor european”.

Așa de face că, recent, Parlamentul European au aprobat împrumutul de 18 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în fața războiului declanșat de Rusia cu 507 voturi pentru, 38 împotrivă și 26 de abțineri.

Fondurile vor merge către sprijinirea serviciilor publice esențiale – cum ar fi funcționarea spitalelor, a școlilor și furnizarea de locuințe pentru persoanele relocate -, către stabilitatea macroeconomică și spre refacerea infrastructurii critice distruse de Rusia, potrivit propunerii Comisiei.

Alimentat de UE de pe piețele financiare, împrumutul va fi plătit în tranșe trimestriale, cu o continuitate și o previzibilitate care sunt esențiale pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în mijlocul războiului.

Împrumutul vine și cu condiții pe care Kievul trebuie să le îndeplinească: reforme care să consolideze instituțiile țării și să o pregătească atât pentru reconstrucție, cât și pentru drumul său către aderarea la UE.

Revizuite de Comisie înainte de fiecare tranșă, condițiile includ măsuri de combatere a corupției, de reformă judiciară, de respectare a statului de drept, de bună guvernanță și de modernizare a instituțiilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European confirmă decizia de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a aprobat o decizie de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia.

Legislativul european și statele membre au ajuns la 10 noiembrie la un acord cu privire la neacceptarea documentelor de călătorie emise de Rusia în regiunile ucrainene ocupate și în teritoriile separatiste din Georgia, în scopul eliberării de vize sau al trecerii frontierelor externe ale UE.

Potrivit unui comunicat, acordul a primit acum undă verde cu 531 de voturi pentru, 7 împotrivă și 34 de abțineri.

Conform propunerii, Comisia ar trebui să consulte statele membre ale UE și să întocmească o listă de documente de călătorie rusești, în special pașapoarte, care nu ar trebui acceptate. Cu toate acestea, cei care fug din cauza conflictului din Ucraina vor putea în continuare să intre în UE din motive umanitare.

Odată ce decizia a fost, de asemenea, adoptată oficial de către Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, aceasta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în martie 2014, Rusia eliberează pașapoarte internaționale ruse rezidenților din Crimeea. Această practică a fost extinsă în zonele necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk în aprilie 2019, iar apoi în regiunile ocupate Herson și Zaporijia în iulie 2022. Eliberarea sistematică a pașapoartelor ruse în aceste regiuni ocupate constituie o nouă încălcare a dreptului internațional și a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.

UE a condamnat în repetate rânduri în termenii cei mai fermi acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina, exprimându-și solidaritatea deplină cu poporul ucrainean. Statele membre ale UE au respins cu fermitate și au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor și teritoriilor ucrainene, precum și recunoașterea de către Rusia a independenței teritoriilor georgiene Abhazia și Osetia de Sud.

Ca reacție la anexarea Crimeei de către Rusia și la cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au fost introduse o serie de sancțiuni individuale și economice. De asemenea, UE a suspendat integral acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Rusia.

Continue Reading

Daniel Buda

PE a adoptat rezoluția privind protecția animalelor de fermă pentru care Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE: Reprezintă un sprijin oferit fermierilor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat joi, cu 306 voturi pentru, 225 împotrivă și 25 de abțineri, o rezoluție privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, pentru care eurodeputatul PNL Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE din Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

”Vot istoric dat azi în Parlamentul European! Rezoluția Parlamentului European privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, reprezintă un sprijin oferit fermierilor și un semnal puternic adresat Comisiei Europene! România este una dintre cele mai afectate țări europene privind atacul ursului. Prin urmare, mă bucur că am reușit să fiu responsabilul grupului PPE privind aceasta rezoluție și să prezint pericolul la care fermierii și cetățenii sunt supuși în fiecare zi”, a precizat Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

De altfel, acesta a solicitat Comisiei Europene într-o intervenție în legislativul european să flexibilizeze Directivei privind conservarea habitatelor, întrucât aceasta și-a atins obiectivele.

”Impactul negativ al atacurilor tot mai numeroasei populații de lupi și ursi asupra animalelor domestice crește. Fermierii  trebuie să facă față atacurilor cu carnivore mari singuri, aceștia au ajuns să fie disperați, se simt neînțeleși și lipsiți de putere. Întrucât urșii și lupii ajung tot mai frecvent în imediata proximitate a oamenilor, în special în zonele dens populate,  atacurile carnivorelor mari au făcut deja victime umane. Iar turismul, în special în zonele montane este grav afectat”, a explicat acesta.

Daniel Buda a anunțat așadar că agricultorii au ”instrumente  și finanțări suficiente pentru a face față atacurilor asupra animalelor și a le preveni”.

El a mai anunțat că aceștia pot ”obține despăgubiri 100% pentru orice animal ucis”.

Continue Reading

Facebook

NATO2 mins ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA1 hour ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA2 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending