Věra Jourová, viitoare vicepreședinte al Comisiei Europene, susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept: Statele care îl încalcă ar trebui ”să aibă o viață mai puțin ușoară”

Věra Jourová, căreia îi va reveni postul de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, însărcinată cu valorile și transparența, și-a arătat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul Europeană, sprijinul pentru utilizarea fondurilor europene ca mijloace de presiune asupra guvernelor pentru respectarea statului de drept, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Comisar pentru justiție, consumatori și egalitate, un militant al respectării statului de drept, Věrei Jourová a afirmat că dorește ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept ”să aibă o viață mai puțin ușoară”, completând că ”nu vom adopta sancțiuni”.

De altfel, ideea sa a fost expusă și de Didier Reynders, comisarul european desemnat de Belgia însărcinat cu justiția și statul de drept, în cadrul audierii sale din Parlamentul European. 

”Trebuie să există o condiționalitate, o legătură între banii europeni și statul de drept (…) Trebuie să avem o capacitate de intervenție bugetară directă, (…) să suspendăm fondurile sau să le suprimăm dacă un stat membru nu respectă statul de drept”, a spus Reynders, răspunzând unei întrebări din partea unui eurodeputat.

În timpul discursului său introductiv, Jourová a declarat că portofoliul său este despre ”sufletul Europei și provocările cu care se confruntă Europa, pe plan intern și extern”. Aceasta completat că va ”încerca să constuiască poduri în toată Uniunea Europeană, bazându-mă pe valorile naostre comune”.

Să nu uităm că aceasta este cea care, din poziția de comisar european pentru justiție în Comisia Juncker, a propus la 24 ianuarie 2018 elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, și anume condiționarea accesării fondurilor europene de repectarea independenței judiciare de către statele membre.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, europarlamentarii celor două comisii i-au adresat acesteia întrebări cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru a combate amenințările la adresa mass-media, problemele litigiilor abuzive fiind, de asemenea, aduse în discuție.

Printre măsurile potențiale enumerate de Jourová se numără legislația împotriva cenzurii, dar și asistența financiară și judiridcă pentru cei care se confruntă cu încălcări ale statului de drept.

Vicepreședintele desemnat și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru îmbunătățirea proceselor electorale europene, dând drept exemplu revitalizarea procesului Spitzenkandidaten și a listelor transnaționale.

Predecesorul său, Frans Timmermans, căruia îi va reveni în viitoarea Comisie von der Leyen postul de vicepreședinte executiv care va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european, a promovat eforturile împotriva încălcării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în prima linie a statelor vizate de criticile Bruxelles-ului aflându-se Polonia și Ungaria, împotriva cărora Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, au activat articolul 7 din Tratului Uniunii Europene.

Jourová a apreciat activitatea olandezului, dar a susţinut că dacă va fi confirmată de Parlamentul European va acţiona diferit, beneficiind de cunoaşterea regiunii respective. 

Ideea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept pare că devine populară în rândul statelor membre, potrivit declarațiilor premierului finlandeză Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

La 1 octombrie, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum.

O poziție în acest sens a fost adoptată și de Parlamentul European.

La 5 aprilie, europarlamentarii au votat. un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Potrivit actului legislativ, Comisia Europeană va fi însărcinată cu stabilirea ”deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept” şi va decide asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare