PARLAMENTUL EUROPEAN
Věra Jourová, viitoare vicepreședinte al Comisiei Europene, susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept: Statele care îl încalcă ar trebui ”să aibă o viață mai puțin ușoară”
Published
5 years agoon
By
Teodora IonVěra Jourová, căreia îi va reveni postul de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, însărcinată cu valorile și transparența, și-a arătat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul Europeană, sprijinul pentru utilizarea fondurilor europene ca mijloace de presiune asupra guvernelor pentru respectarea statului de drept, potrivit DPA, citat de Agerpres.
Comisar pentru justiție, consumatori și egalitate, un militant al respectării statului de drept, Věrei Jourová a afirmat că dorește ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept ”să aibă o viață mai puțin ușoară”, completând că ”nu vom adopta sancțiuni”.
De altfel, ideea sa a fost expusă și de Didier Reynders, comisarul european desemnat de Belgia însărcinat cu justiția și statul de drept, în cadrul audierii sale din Parlamentul European.
”Trebuie să există o condiționalitate, o legătură între banii europeni și statul de drept (…) Trebuie să avem o capacitate de intervenție bugetară directă, (…) să suspendăm fondurile sau să le suprimăm dacă un stat membru nu respectă statul de drept”, a spus Reynders, răspunzând unei întrebări din partea unui eurodeputat.
În timpul discursului său introductiv, Jourová a declarat că portofoliul său este despre ”sufletul Europei și provocările cu care se confruntă Europa, pe plan intern și extern”. Aceasta completat că va ”încerca să constuiască poduri în toată Uniunea Europeană, bazându-mă pe valorile naostre comune”.
Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, europarlamentarii celor două comisii i-au adresat acesteia întrebări cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru a combate amenințările la adresa mass-media, problemele litigiilor abuzive fiind, de asemenea, aduse în discuție.
Printre măsurile potențiale enumerate de Jourová se numără legislația împotriva cenzurii, dar și asistența financiară și judiridcă pentru cei care se confruntă cu încălcări ale statului de drept.
Vicepreședintele desemnat și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru îmbunătățirea proceselor electorale europene, dând drept exemplu revitalizarea procesului Spitzenkandidaten și a listelor transnaționale.
Predecesorul său, Frans Timmermans, căruia îi va reveni în viitoarea Comisie von der Leyen postul de vicepreședinte executiv care va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european, a promovat eforturile împotriva încălcării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în prima linie a statelor vizate de criticile Bruxelles-ului aflându-se Polonia și Ungaria, împotriva cărora Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, au activat articolul 7 din Tratului Uniunii Europene.
Jourová a apreciat activitatea olandezului, dar a susţinut că dacă va fi confirmată de Parlamentul European va acţiona diferit, beneficiind de cunoaşterea regiunii respective.
La 1 octombrie, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum.
O poziție în acest sens a fost adoptată și de Parlamentul European.
Potrivit actului legislativ, Comisia Europeană va fi însărcinată cu stabilirea ”deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept” şi va decide asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
Marcel Ciolacu și comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, discuție despre proiectele de conectivitate ale României la Marea Neagră în cadrul strategiei Global Gateway
Blinken îndeamnă ca SUA și China să-și gestioneze diferendele „în mod responsabil”: „Avem o obligație față de lume”
Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, adoptat de Parlamentul European
Dan Motreanu
Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru
Published
7 hours agoon
April 25, 2024By
Teodora IonDan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.
”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:
- Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
- Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
- În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
- În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
- Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
- ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
- Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
- A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
- Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.
Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.
La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice
Published
10 hours agoon
April 25, 2024By
Teodora IonEuroparlamentarii au aprobat joi, în ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Actul privind industria cu zero emisii nete pentru a sprijini producția de tehnologii curate în UE.
Potrivit unui comunicat al instituției, Actul privind industria cu zero emisii nete, convenit deja în mod formal cu statele membre, stabilește obiectivul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale Uniunii, pe baza planurilor naționale pentru energie și climă (NECP) și pentru a acoperi 15% din valoare globală de piață a acestor tehnologii.
Printre tehnologiile care vor fi sprijinite se numără toate tehnologiile regenerabile, nucleară, de decarbonizare industrială, de rețea, tehnologiile de stocare a energiei și biotehnologia.
Prevederile vor simplifica procesul de autorizare, stabilind termene maxime de autorizare a proiectelor, în funcție de scopul și rezultatul lor.
Acordul prevede crearea de văi industriale ”zero net”, accelerând procesul de autorizare prin delegarea unor părți privind colectarea probelor pentru evaluările de mediu către statele membre.
Criterii de sustenabilitate și reziliență
Sistemele naționale de sprijin care au ca scop să încurajeze gospodăriile și consumatorii să treacă mai repede la tehnologii precum panourile solare și pompele de căldură vor trebui să țină seama de criteriile de sustenabilitate și reziliență. Procedurile de achiziții publice și licitațiile pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă ar trebui, de asemenea, să respecte astfel de criterii, în condițiile care urmează să fie definite de Comisie, pentru cel puțin 30% din volumul licitat pe an în statul membru sau, alternativ, pentru un maxim de șase gigawați licitați pe an și pe țară.
Legislația va încuraja finanțarea din veniturile provenite din sistemul național de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și pentru majoritatea proiectelor strategice prin intermediul Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), reprezentând un pas spre un fond european pentru suveranitate.
Legislația a fost adoptată cu 361 de voturi pentru, 12 de voturi împotrivă și 45 de abțineri. Trebuie adoptată formal de Consiliu înainte de a deveni lege.
Aceste prevederi vin în contextul în care Uniunea Europeană are nevoie de o cantitate considerabilă de tehnologii energetice nepoluante pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030 și 2050.
Europa importă în mare măsură aceste tehnologii, iar multe țări din afara UE și-au intensificat eforturile de a-și extinde capacitatea de producție de energie curată.
PPE
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
Published
11 hours agoon
April 25, 2024Plenul Parlamentului European a votat joi, cu largă majoritate, două rapoarte ale deputatului european Siegfried Mureșan (PNL, PPE), coordonate din poziția de negociator-șef al Parlamentului pentru Bugetul Uniunii Europene din anul 2024 prin care au fost decise alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Primul raport, adoptat cu 465 voturi pentru, 53 împotrivă și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 – 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina.
Al doilea raport, votat cu 434 voturi pentru, 45 împotrivă și 55 abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei.
“Am adoptat astăzi, în ultima zi oficială de lucru a Parlamentului European din actualul mandat, două rapoarte ale mele privind rectificarea bugetului anual al Uniunii Europene. A fost important să adoptăm astăzi aceste rectificări tocmai pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei și să nu fie nevoie să așteptăm viitoarea legislatură pentru a face aceste rectificări”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după voturile din plenul Parlamentului.
“Primul proiect de rectificare bugetară votat astăzi cuprinde modificările anuale ca urmarea a revizuirii CFM 2021 – 2027. Mă refer, în primul rând, la alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. Această sumă reprezintă alocarea anuală din componenta de fonduri nerambursabile a facilității pentru Ucraina în valoare totală de 50 de miliarde de euro. Rectificarea mai cuprinde, totodată, o alocare de 376 de milioane de euro către Fondul European de Apărare, ca parte a Platformei STEP care încurajează investițiile în industriile strategice ale UE”, a declarat Siegfried Mureșan, despre primul raport al său adoptat.
“Parlamentul European a adoptat astăzi, de asemenea, o nouă rectificare prin care creștem bugetul anual alocat EPPO. Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Mureșan, referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.
Concrete & Design Solutions
Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru
Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza
România încurajează și sprijină R. Moldova în lupta împotriva corupției și în implementarea reformelor din Justiție, îi transmite Nicolae Ciucă ministrului Justiției din țara vecină
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul din Turcia: România, pregătită să participe cu capabilități și personal la Grupul operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră
ANAF a încasat în primul trimestru al lui 2024 cu 14 miliarde de lei mai mult față de anul trecut, anunță Marcel Boloș: Fiecare leu colectat este o investiție în viitorul colectiv al românilor
UE și China convin asupra continuării cooperării în domeniul economiei circulare
Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Trending
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- ROMÂNIA DIGITALĂ1 week ago
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
- ROMÂNIA1 week ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România
- ROMÂNIA1 week ago
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre
- ROMÂNIA DIGITALĂ1 week ago
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată