Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Věra Jourová, viitoare vicepreședinte al Comisiei Europene, susține condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept: Statele care îl încalcă ar trebui ”să aibă o viață mai puțin ușoară”

Published

on

©multimedia.europarl.europa.eu

Věra Jourová, căreia îi va reveni postul de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, însărcinată cu valorile și transparența, și-a arătat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul Europeană, sprijinul pentru utilizarea fondurilor europene ca mijloace de presiune asupra guvernelor pentru respectarea statului de drept, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Comisar pentru justiție, consumatori și egalitate, un militant al respectării statului de drept, Věrei Jourová a afirmat că dorește ca guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept ”să aibă o viață mai puțin ușoară”, completând că ”nu vom adopta sancțiuni”.

De altfel, ideea sa a fost expusă și de Didier Reynders, comisarul european desemnat de Belgia însărcinat cu justiția și statul de drept, în cadrul audierii sale din Parlamentul European. 

”Trebuie să există o condiționalitate, o legătură între banii europeni și statul de drept (…) Trebuie să avem o capacitate de intervenție bugetară directă, (…) să suspendăm fondurile sau să le suprimăm dacă un stat membru nu respectă statul de drept”, a spus Reynders, răspunzând unei întrebări din partea unui eurodeputat.

În timpul discursului său introductiv, Jourová a declarat că portofoliul său este despre ”sufletul Europei și provocările cu care se confruntă Europa, pe plan intern și extern”. Aceasta completat că va ”încerca să constuiască poduri în toată Uniunea Europeană, bazându-mă pe valorile naostre comune”.

Să nu uităm că aceasta este cea care, din poziția de comisar european pentru justiție în Comisia Juncker, a propus la 24 ianuarie 2018 elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, și anume condiționarea accesării fondurilor europene de repectarea independenței judiciare de către statele membre.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, europarlamentarii celor două comisii i-au adresat acesteia întrebări cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru a combate amenințările la adresa mass-media, problemele litigiilor abuzive fiind, de asemenea, aduse în discuție.

Printre măsurile potențiale enumerate de Jourová se numără legislația împotriva cenzurii, dar și asistența financiară și judiridcă pentru cei care se confruntă cu încălcări ale statului de drept.

Vicepreședintele desemnat și-a arătat, de asemenea, sprijinul pentru îmbunătățirea proceselor electorale europene, dând drept exemplu revitalizarea procesului Spitzenkandidaten și a listelor transnaționale.

Predecesorul său, Frans Timmermans, căruia îi va reveni în viitoarea Comisie von der Leyen postul de vicepreședinte executiv care va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european, a promovat eforturile împotriva încălcării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în prima linie a statelor vizate de criticile Bruxelles-ului aflându-se Polonia și Ungaria, împotriva cărora Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, au activat articolul 7 din Tratului Uniunii Europene.

Jourová a apreciat activitatea olandezului, dar a susţinut că dacă va fi confirmată de Parlamentul European va acţiona diferit, beneficiind de cunoaşterea regiunii respective. 

Ideea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept pare că devine populară în rândul statelor membre, potrivit declarațiilor premierului finlandeză Antti Rinne, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

La 1 octombrie, premierul finlandez Antti Rinne anunța că niciun stat membru al Uniunii Europene, nici Ungaria şi nici Polonia, nu se opune în mod direct legării cadrului financiar al blocului european de performanţa membrilor acestuia în domeniul statului de drept, o propunere căreia atât Budapesta, cât şi Varşovia i s-au opus aprig până acum.

O poziție în acest sens a fost adoptată și de Parlamentul European.

La 5 aprilie, europarlamentarii au votat. un proiect legislativ prin care acordarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea valorilor statului de drept și de combaterea eficientă a fraudei și corupției.

Potrivit actului legislativ, Comisia Europeană va fi însărcinată cu stabilirea ”deficienţelor generalizate cu privire la statul de drept” şi va decide asupra măsurilor respective, care ar putea include suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. De îndată ce statul membru respectiv remediază deficienţele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot debloca fondurile.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Dacă 2021 a fost anul în care au fost pregătite noi acțiuni pentru politica spațială a Uniunii Europene, atunci 2022 este anul pentru a livra și a implementa, a afirmat miercuri europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului pentru Cer și Spațiu din Parlamentul European.

“Am avut ieri onoarea de a închide dezbaterile Conferinței europene spațiale, cel mai important eveniment european din domeniu”, a spus Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna aceasta a avut loc cea de-a 14-a ediție a Conferinței europene privind spațiul. Întrunirea anuală la nivel înalt a principalelor părți interesate din domeniul spațial european s-a axat pe tema “O nouă eră pentru spațiul european: Transformarea viziunii în acțiune”.

“Am auzit în timpul discuțiilor o declarație încurajatoare: dacă 2021 a fost anul în care au fost pregătite noi acțiuni pentru politica noastră spațială, atunci 2022 este anul pentru a livra și a implementa. Și pot spune că este momentul potrivit pentru o accelerare a procesului din partea Comisiei, deoarece trebuie să admitem că UE a fost prea lentă în comparație cu celelalte puteri spațiale și, de asemenea, cu sectorul privat. Comisia a anunțat că în curând va lansa propunerea legislativă pentru o nouă constelație – Conectivitate securizată, precum și Strategia europeană pentru gestionarea traficului spațial. Alte inițiative noi sunt Alianța Europeană a Lansatoarelor Spațiale și Fondul de investiții pentru spațiu CASSINI, în valoare de 1 miliard euro”, a afirmat Marinescu.

În opinia lui Marinescu, există un consens general la nivelul UE pentru consolidarea politicii spațiale europene.

“Cu toții, reprezentanții Comisiei, industriei prin marile companii și start-up-urile, experții, suntem cu toții de acord asupra celor mai importante lucruri. Suntem cu toții de acord că UE ar trebui să-și accelereze acțiunile dacă dorim să putem face față concurenței puternice. Suntem cu toții de acord că ar trebui să investim mai mult și să cheltuim mai eficient banii. Există un acord general că ar trebui să sprijinim mai mult start-up-urile și IMM-urile, deoarece acestea sunt cheia viitorului. Cu toții am ajuns la concluzia că spațiul este din ce în ce mai important pentru dimensiunea militară, că ciclurile de inovare sunt mult mai scurte și de aceea UE trebuie să-și accelereze activitățile și că pentru a putea face față concurenței UE și statele membre ar trebui să își unească eforturile”, a mai precizat el.

Cu toate acestea, Marinescu deplânge faptul că UE este în prezent eficientă doar în declarațiile și intențiile sale.

“Și aici vine întrebarea – Ce lipsește? Răspunsul meu este că ne lipsește voința politică. Este sarcina noastră comună să convingem statele membre să sprijine o abordare colectivă. Sper că următorul Summit Spațial din februarie va fi despre rezultatele concrete ale promisiunilor din aceste zile”, a conchis el.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, întâlnire cu Ursula von der Leyen: Dacă Rusia invadează Ucraina, răspunsul UE va fi “de o duritate fără precedent”

Published

on

© Photo Collage (Official Images: European Union)

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a avut miercuri o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tema principală a discuției vizând situația de securitate din Estul Europei prin “conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina”.

Potrivit lui Tomac, întâlnirea a reprezentat “un schimb de opinii” între von der Leyen și mai mulți europarlamentari PPE, o întrevedere care “s-a desfășurat într-un cadru restrâns și o atmosferă plăcută, prin urmare a fost o discuție deschisă, directă și foarte aplicată”.

“Am discutat, în inima cartierului european din Bruxelles, pe marginea temelor de mare actualitate de pe agenda Uniunii Europene. (…) Tema principală a discuției, așa cum este firesc, a fost conflictul declanșat de Kremlin la granița cu Ucraina. Mă bucur să constat că Uniunea Europeană acționează unitar cu Statele Unite ale Americii și NATO pe temele cheie de politică externă și de securitate”, a afirmat el.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Tomac a spus că șefa Comisiei Europene a împărtășit îngrijorarea cu privire la o posibilă agravare a situației, enumerând o serie de efecte directe pe care le poate avea asupra Europei o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina.

Efectele prezentate de von der Leyen încep cu “sectorul energetic, care deja este puternic afectat, până la atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare tot mai agresive”.

Răspunsul UE va fi unul de o duritate fără precedent. Lista de sancțiuni la care a făcut referire Președinta Comisiei Europene este în mod cert suficient de aspră pentru a crea probleme serioase regimului Putin. Rămâne de văzut dacă în următoarea perioadă mesajele primite din partea SUA și NATO vor determina Moscova să renunțe la invazia Ucrainei. În mod evident, un atac al Rusiei ar schimba complet relația UE-Rusia și nu numai“, a spus Eugen Tomac.

“Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Comisia a colaborat cu statele membre și cu aliații în ceea ce privește pregătirea, de la energie la securitatea cibernetică”, a transmis executivul european luni seară, după consultări care au avut loc între președintele american Joe Biden și mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Ursula von der Leyen

Șeful diplomației europene Josep Borrell a prezentat marți direcțiile de acțiune și instrumentele de care dispune UE pentru a reacționa la o eventuală agresiune a Rusiei.

Ne coordonăm cu SUA în ceea ce privește răspunsul scris pe care îl va trimite săptămâna aceasta ca răspuns la propunerile Rusiei. Ca mijloc de descurajare, pregătim un set de sancțiuni puternice în cazul în care Rusia decide să întreprindă noi acțiuni militare împotriva Ucrainei. Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile. Natura răspunsului nostru trebuie să se potrivească cu natura alegerilor Rusiei. Decizia privind sancțiunile va fi probabil cea mai importantă pârghie pe care o are Occidentul – și vom face acest lucru în cooperare cu SUA și cu alții. Îmi revine mie, în calitate de Înalt Reprezentant, sarcina de a propune un pachet de sancțiuni Consiliului, unde statele membre vor trebui să decidă”, a spus el.

Și România se pregătește pentru gestionarea efectelor negative în domeniile economic, energetic și financiar-bancar ale situației de securitate create de Rusia în vecinătatea UE și NATO, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis, precizând că planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a primit Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF), în cadrul galei ”Împreună protejăm România”, organizată miercuri de grupul de presă MediaUno și Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române.

”M-am bucurat să particip la Gala Excelenței „Împreună protejăm România”, organizată sub egida Academiei Române, de către Grupul de Presă MediaUno și Institutul Național de Statistică. Am fost onorat să mă număr printre câștigători, la categoria transport, pentru munca depusă la Mecanismul de conectare a Europei. <<Împreună protejăm România>> este o deviză care se potrivește foarte bine activității pe care o desfășor în Parlamentul European, încercând să găsesc și să promovez în legislația europeană cele mai bune prevederi, care să asigure României posibilitatea de a se dezvolta în viitor. România este o voce care trebuie să se audă mai mult și mai puternic în Europa”, a precizat Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei, în valoare de 33,71 de miliarde de euro, din care România va beneficia de aproape 2 miliarde de euro.

Parlamentul European a adoptat la 6 iulie 2021 programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL37 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA41 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE47 mins ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană nu va revizui propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept sustenabile, în pofida opoziției mai multor state, printre care și Germania

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending