Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Daniel Buda,(PNL&PPE): Comisia Europeană oferă noi oportunități pentru industria îngrășămintelor și agricultori

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), membru în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a publicat pe pagina s-a oficială de Facebook, răspunsul din partea Comisiei Europene, privind tema declinului industriei de îngrășăminte agricole din România. 

Cu puțin timp în urmă, eurodeputatul român a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, pe tema declinului industriei de îngrășăminte agricole din România. În urmă cu aproape 30 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice care produceau aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, dintre care aproape jumătate erau exportate. La momentul actual, mai sunt în funcțiune doar două combinate care consumă mai mult decât produc, iar România a ajuns astfel importator de îngrășăminte, conform publicației Agrointeligența. Valoarea adăugată este în principal destul de mică, până la 80% din costuri sunt generate de prețul gazelor. Industria de îngrășăminte chimice este puternic afectată, pe de-o parte de fluctuația costului cu gazul, pe de altă parte de fluctuația prețului pentru produsul finit. Cu toate acestea, dacă cele șapte combinate care au momentan activitatea oprită ar reveni pe piață, s-ar genera peste 10 000 de locuri de muncă, PIB-ul ar crește cu un miliard de euro, iar România nu ar mai fi nevoită să importe îngrășăminte. Având în vedere avantajele ce țin de proximitatea față de resurse și accesul imediat la piață, industria de îngrășăminte agricole din România ar putea fi revitalizată.

Daniel Buda a solicitat Comisiei să îi fie comunicate instrumentele de care dispune în vederea sprijinirii revitalizării industriei îngrășămintelor agricole. În răspunsul primit din partea Comisarului European pentru pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, doamna Elżbieta Bieńkowska, aceasta a comunicat faptul că propunerea de Regulament privind produsele fertilizante adoptată de Comisie acoperă și partea de îngrășăminte organice, ceea ce va oferi noi oportunități de afaceri pentru industria îngrășămintelor și agricultori.

 

Mai jos răspunsul integral Comisarului Bieńkowska:
“Începând din 2011, producția de îngrășăminte pe bază de azot din UE a fost destul de stabilă, cu mici fluctuații legate de prețul gazelor naturale și de condițiile de pe piața internațională. Scăderea semnificativă înregistrată în România în aceeași perioadă pare să fie consecința unor factori specifici, în special a trecerii către un sistem mai orientat către piață în ceea ce privește stabilirea prețurilor la gazele naturale.

În martie 2016, Comisia a adoptat o propunere de Regulament privind produsele fertilizante. În comparație cu regulamentul existent, care garantează libera circulație pe piața unică în principal pentru îngrășămintele convenționale, anorganice, extrase în general din mine sau produse chimic, propunerea acoperă și îngrășămintele organice. Acest lucru va oferi noi oportunități de afaceri pentru industria îngrășămintelor și agricultori. România poate deveni astfel mai puțin dependentă de importurile de îngrășăminte. Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu în acest dosar, aflat în curs de validare în conformitate cu procedurile lor interne.“, a răspuns Comisarului Bieńkowska.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile strategice ale României și Bulgariei din Politica Agricolă Comună. Noua Politică Agricolă Comună, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a configura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în cadrul politicii revizuite, finanțarea va fi distribuită mai echitabil între ferme, cu accent pe fermele mici și mijlocii, precum și pe tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică. Prin sprijinirea unor acțiuni concrete în aceste și alte domenii, noua PAC poate fi piatra de temelie pentru securitatea alimentară și pentru comunitățile agricole din Uniunea Europeană.

Noua PAC include un mod de lucru mai eficient și mai eficace. Țările UE vor pune în aplicare planurile strategice naționale ale PAC, combinând finanțarea pentru ajutorul pentru venit, dezvoltarea rurală și programele sectoriale.

La elaborarea planului său strategic PAC, fiecare stat membru a ales dintr-o gamă largă de intervenții la nivelul UE, adaptându-le și orientându-le pentru a răspunde nevoilor sale specifice și condițiilor locale.

Comisia a evaluat dacă fiecare plan vizează cele zece obiective-cheie ale PAC, care se referă la provocări comune de mediu, sociale și economice. Planurile trebuie să fie în conformitate cu legislația UE și ar trebui, de asemenea, să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și de mediu, astfel cum sunt stabilite în strategiile europene ”De la fermă la consumator” și ”Biodiversitate”.

PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro din partea UE pentru perioada 2023-2027. Cele două planuri aprobate miercuri reprezintă un buget total al UE de 20,5 miliarde de euro, cu 5,6 miliarde de euro pentru Bulgaria și 14,9 miliarde de euro pentru România.

Din bugetul total al UE pentru aceste două țări, mai mult de 5,6 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu, climă și programelor ecologice, în vreme ce 436 de milioane de euro sunt destinați tinerilor fermieri.

Planul României dorește să îmbunătățească mijloacele de trai ale fermierilor și competitivitatea acestora. Pe lângă sprijinul pentru venit, aproximativ 1,1 miliarde de euro vor fi alocate pentru investiții în ferme și unități de procesare.

Printre altele, acestea vor sprijini dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și vor crește valoarea adăugată a produselor agricole. Fermele cu mai puțin de 50 de hectare vor primi, de asemenea, o plată redistributivă suplimentară. România utilizează 41% din bugetul de dezvoltare rurală pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, pentru a proteja biodiversitatea.

Se preconizează că 611.000 de hectare de teren vor fi acoperite de astfel de practici. Pentru a menține atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone prin finanțarea întreprinderilor și a infrastructurii. De exemplu, aproximativ 170 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea drumurilor comunale din zonele rurale.

Ajutoare specifice vor fi acordate tinerilor fermieri pentru ca aceștia să își poată înființa și dezvolta afacerile.

Sprijinul pentru venit ocupă un loc important în planul bulgar de reducere a diferențelor de venit dintre agricultori și lucrătorii din alte sectoare. Pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sprijinului, fermele mici și mijlocii vor primi o plată redistributivă, iar pentru fermele mai mari se va aplica un plafon de 100 000 EUR.

Peste 600 de milioane de euro vor fi dedicate sprijinirii sectoarelor cărnii, produselor lactate și fructelor și legumelor, care se confruntă cu dificultăți. În ceea ce privește acțiunile de mediu, planul va garanta că peste 80% din terenurile arabile vor avea o acoperire minimă de sol în perioadele sensibile, pentru a îmbunătăți calitatea solului. Planul Bulgariei prevede, de asemenea, investiții specifice pentru creșterea suprafeței cultivate în agricultură ecologică.

Finanțarea dezvoltării rurale va contribui la abordarea provocărilor legate de depopulare, sărăcie și îmbătrânirea populației. Planul va sprijini crearea a 9 413 locuri de muncă și 650 de investiții în infrastructură în zonele rurale.

Printre acestea se numără construcția sau reconstrucția sistemelor de alimentare cu apă sau reconstrucția drumurilor locale, a școlilor și a grădinițelor. De asemenea, peste 5 200 de tineri fermieri vor beneficia de sprijin dedicat pentru a se instala.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană a prezentat miercuri măsuri menite să dezvolte în continuare uniunea piețelor de capital (UPC) a UE, și anume:

  • să facă serviciile de compensare din UE mai atractive și mai reziliente, sprijinind autonomia strategică deschisă a UE și menținând stabilitatea financiară;
  • să armonizeze la nivelul UE anumite norme privind insolvența întreprinderilor, făcându-le mai eficiente și contribuind la promovarea investițiilor transfrontaliere;
  • să reducă, printr-un nou Regulament privind cotareasarcina administrativă asupra întreprinderilor de toate dimensiunile, astfel încât acestea să poată avea mai ușor acces la finanțare publică prin faptul că sunt cotate la bursă.

Compensare

UE are nevoie de servicii de compensare sigure, solide și atractive pentru ca uniunea piețelor de capital să funcționeze corespunzător. Dacă serviciile de compensare nu funcționează eficient, instituțiile financiare, întreprinderile și investitorii se confruntă cu riscuri sporite și cu costuri mai mari, așa cum a demonstrat criza financiară din 2008.

Măsurile propuse astăzi: 

  • vor face mai atractive condițiile de compensare din UE, permițând contrapărților centrale (CPC), care furnizează servicii de compensare, să își extindă gama de produse mai rapid și mai ușor și încurajându-i în continuare pe participanții de pe piața UE să recurgă la compensare și să își consolideze resursele de lichiditate la CPC-urile din UE;
  • vor contribui la crearea unui sistem de compensare sigur și rezilient prin consolidarea cadrului de supraveghere al UE pentru CPC-uri și prin desprinderea de învățăminte din evoluțiile recente de pe piețele energetice, cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De exemplu, prin sporirea transparenței apelurilor în marjă, astfel încât participanții de pe piață (inclusiv întreprinderile din sectorul energetic) să poată să le anticipeze mai bine;
  • vor reduce expunerile excesive ale participanților de pe piața UE față de CPC-urile din țări terțe, în special în cazul instrumentelor financiare derivate identificate de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe ca având o importanță sistemică. Propunerea de astăzi prevede obligația tuturor participanților relevanți de pe piață de a deține conturi active la CPC-urile din UE pentru a-și compensa cel puțin o parte din anumite contracte derivate sistemice. Acest lucru va permite o mai bună gestionare a riscurilor care amenință stabilitatea financiară a UE.

Insolvența întreprinderilor

Fiecare stat membru are propriul său regim de insolvență. Acest lucru este problematic pentru investitorii transfrontalieri, care trebuie să țină seama de 27 de seturi diferite de norme privind insolvența atunci când evaluează o oportunitate de investiții.

Propunerea prezentată astăzi:

  • va armoniza la nivelul UE anumite aspecte ale procedurilor de insolvență. De exemplu, propunerea prevede:
    • acțiuni pentru conservarea masei bunurilor care fac obiectul insolvenței (și anume evitarea acțiunilor debitorilor care ar reduce valoarea pe care o pot recupera creditorii);
    • comitete ale creditorilor, astfel încât să se asigure o repartizare echitabilă a valorii recuperate între creditori;
    • procedura de tip „pre-pack” (vânzare negociată în prealabil) (în care vânzarea activității este stabilită înainte să înceapă procedura de insolvență)
    • și obligația directorilor de a iniția procedura de insolvență în timp util, astfel încât să se evite situația ca societatea să își piardă din valoare.
  • va introduce un regim simplificat pentru microîntreprinderi pentru a reduce costurile de lichidare a acestora și pentru a permite remiterea datoriilor proprietarilor de întreprinderi, oferindu-le șansa unui nou început în calitate de antreprenori;
  • va impune statelor membre obligația de a întocmi o fișă informativă care să rezume elementele esențiale ale legilor lor naționale privind insolvența astfel încât investitorii transfrontalieri să poată lua mai ușor decizii de investiții.

Aceste măsuri vor favoriza investițiile transfrontaliere în cadrul pieței unice, vor reduce costul capitalului pentru întreprinderi și vor contribui în ultimă instanță la uniunea piețelor de capital a UE. Se estimează că, per ansamblu, beneficiile propunerii vor fi de peste 10 miliarde EUR anual.

Regulamentul privind cotarea

Întreprinderile trebuie să îndeplinească în prezent cerințe importante dacă doresc să fie cotate la bursă. De exemplu, prospectele pot avea până la 800 de pagini.

Modificările propuse astăzi:

  • vor simplifica documentația pe care trebuie să o prezinte întreprinderile pentru a putea fi cotate pe piețele publice și vor raționaliza procesele de control de către autoritățile naționale de supraveghere, accelerând astfel procesul de cotare și reducând costurile aferente acestuia ori de câte ori este posibil. De exemplu, se estimează că întreprinderile din UE cotate la bursă vor economisi aproximativ 100 de milioane EUR pe an ca urmare a costurilor mai mici de asigurare a conformității, 67 de milioane EUR pe an fiind numai economiile anuale obținute ca urmare a simplificării normelor privind prospectul;
  • vor simplifica și clarifica anumite cerințe privind abuzul de piață, fără a compromite integritatea pieței;
  • vor ajuta întreprinderile să fie mai vizibile pentru investitori prin încurajarea cercetării în materie de investiții, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;
  • vor permite proprietarilor de întreprinderi să aibă acces pe piețele de creștere pentru IMM-uri utilizând structuri de acțiuni cu drepturi de vot multiple, astfel încât să își poată păstra un control suficient asupra întreprinderii odată ce aceasta a fost cotată și să protejeze totodată drepturile tuturor celorlalți acționari.

Aceste măsuri vor dezvolta în continuare uniunea piețelor de capital prin reducerea birocrației și a costurilor inutile pentru întreprinderi. De asemenea, întreprinderile vor fi încurajate să facă demersuri pentru a obține cotarea pe piețele de capital din UE și pentru a-și menține acest statut. Faptul că vor avea mai ușor acces pe piețele publice le va permite întreprinderilor să se diversifice mai eficient și să completeze mai bine sursele de finanțare disponibile. 

Detalii suplimentare și etapele următoare

Pachetul privind compensarea este alcătuit din:

  • o comunicare;
  • un regulament de modificare a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR), a Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) și a Regulamentului privind fondurile de piață monetară (FPM);
  • o directivă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (CRD), a Directivei privind firmele de investiții (IFD) și a Directivei privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM).

Pachetul privind cotarea este alcătuit din:

  • un regulament de modificare a Regulamentului privind prospectul, a Regulamentului privind abuzul de piață și a Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare;
  • o directivă de modificare a Directivei privind piețele instrumentelor financiare și de abrogare a Directivei privind cotarea și
  • o directivă privind acțiunile cu voturi multiple. 

Pachetul privind insolvența întreprinderilor este alcătuit din:

  • o directivă privind insolvența întreprinderilor.

Cele șase propuneri legislative urmează să fie transmise Parlamentului European și Consiliului spre adoptare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dorește să transforme COP15 într-un „moment Paris” pentru biodiversitate. UE alocă 7 mld. euro pentru protejarea biodiversității în perioada 2021-2027

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

După mai bine de doi ani de negocieri, Comisia Europeană dorește să transforme Conferința Națiunilor Unite privind Biodiversitatea – COP15, care începe miercuri, la Montreal, într-un „moment Paris” pentru biodiversitate, făcând referire la summitul istoric privind clima, în cadrul căruia comunitatea internațională a convenit să limiteze schimbările climatice la 1,5°C, informează un comunicat.

De aceea, Executivul european transmite că este nevoie de o ambiție ridicată pentru a aborda criza dublă a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității și dacă dorim să menținem capacitatea planetei noastre de a susține 8 și, în curând, 10 miliarde de oameni, de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a ne proteja mijloacele de trai. Ca un prim pas, va fi esențial ca natura de la nivel mondial să fie într-o stare mai bună în 2030 decât era în 2020.

În perioada 7-19 decembrie, țările vor încerca să ajungă la un acord global pentru protecția naturii și a planetei, cu obiective pe termen lung până în 2050 și etape de referință pentru 2030. Comisia, care reprezintă UE, va colabora cu toate părțile pentru a încheia un acord global ambițios în vederea protejării, refacerii, utilizării durabile și investițiilor în biodiversitate și ecosisteme. În cadrul segmentului la nivel înalt din 14-17 decembrie, comisarul Sinkevičius va reprezenta Comisia și va conduce echipa de negociere a UE.

UE la COP15: priorități pentru un cadru global pentru biodiversitate

Comisia, împreună cu statele membre ale UE, va depune eforturi în vederea adoptării unui cadru global pentru biodiversitate post-2020 ambițios, cuprinzător și transformator. Un acord în cadrul COP15 ar trebui să includă:

  • Un obiectiv de a proteja 30% din terenuri și oceane până în 2030, în special acele zone care sunt cele mai valoroase pentru biodiversitate și servicii ecosistemice. Zonele protejate ar trebui să fie bine conectate și gestionate în mod eficient.
  • Un obiectiv de refacere a 3 miliarde de hectare de ecosisteme degradate de terenuri și de apă dulce și a 3 miliarde de hectare de ecosisteme oceanice. Prin refacerea acestor zone, ele pot fi mai productive decât în prezent și mai rezistente la secete, inundații și dăunători.
  • Obiectivele de abordare a factorilor direcți de pierdere a biodiversității, inclusiv poluarea.
  • Angajamente de promovare a utilizării durabile a biodiversității și a ecosistemelor, în special prin abordări agroecologice, prin reducerea utilizării pesticidelor, prin stoparea defrișărilor și prin integrarea în economia noastră a soluțiilor bazate pe natură.
  • Utilizarea durabilă a biodiversității poate satisface nevoile oamenilor, de exemplu pentru hrană, fibre, combustibil, medicamente sau turism, sprijinind în același timp conservarea.
  • Un cadru de monitorizare solid, cu un set de indicatori principali și un mecanism solid de revizuire a obiectivelor naționale în sprijinul punerii în aplicare a cadrului, care să garanteze că acordul este pus în aplicare pe deplin.

Mobilizarea finanțării pentru biodiversitate

Pentru atingerea obiectivelor ambițioase necesare va fi nevoie de mobilizarea unor resurse financiare substanțiale pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a biodiversității. După cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Uniunea Europeană își dublează finanțarea globală pentru biodiversitate la 7 miliarde de euro în perioada 2021-2027, în special pentru țările cele mai vulnerabile, și încurajează toți donatorii internaționali să se ridice la același nivel de ambiție. La Montréal, Comisia va susține, de asemenea, un pachet puternic de mobilizare a resurselor din toate sursele, naționale și internaționale, publice și private.

În mod prioritar, resursele existente trebuie să fie utilizate mai eficient, inclusiv prin alinierea tuturor fluxurilor financiare la obiectivele pozitive pentru natură și prin abordarea subvențiilor dăunătoare. Întreprinderile joacă un rol major în acest sens. Acest lucru începe prin monitorizarea, evaluarea și dezvăluirea impactului și a dependențelor lor față de natură. UE sprijină coaliția mondială a întreprinderilor care solicită raportarea obligatorie de către întreprinderi și instituții financiare.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac8 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN9 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D15 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA15 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO15 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN16 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending