Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat: Companiile din România utilizează cel mai puțin tehnologiile inteligente în activitatea lor comparativ cu alte state din UE

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Companiile din România utilizează cel mai puțin tehnologiile inteligente în activitatea lor comparativ cu alte companii din state nord-vestice ale UE, precum Danemarca, Finlanda, Portugalia sau Austria, arată datele publicate de Eurostat.

Tehnologiile inteligente moderne aduc schimbări în întreprinderile din UE. Printre aceste tehnologii inteligente se numără inteligența artificială (AI), care oferă utilajelor și sistemelor capacitatea de a învăța și de a lua decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice. De asemenea, includ mediul inteligent numit Internetul Obiectelor (Internet of Things – IoT), în care mașinile, dispozitivele, senzorii sau sistemele sunt interconectate și pot comunica între ele prin intermediul internetului.

8 % dintre întreprinderile din UE au utilizat inteligența artificială în 2021

În 2021, 8% dintre întreprinderile din UE au utilizat cel puțin una dintre următoarele tehnologii de inteligență artificială:

  • tehnologii care analizează limbajul scris (minerit de text);
  • tehnologii care convertesc limbajul vorbit într-un format care poate fi citit de mașini (recunoaștere vocală);
  • tehnologii care generează limbaj scris sau vorbit (generarea de limbaj natural);
  • tehnologii de identificare a obiectelor sau a persoanelor pe baza imaginilor (recunoașterea imaginilor, procesarea imaginilor);
  • învățarea automată (de exemplu, învățarea profundă) pentru analiza datelor;
  • tehnologiile care automatizează diferite fluxuri de lucru sau care ajută la luarea deciziilor (automatizarea proceselor robotizate de software bazate pe inteligență artificială);
  • tehnologii care permit mașinilor să se deplaseze fizic prin observarea împrejurimilor și luarea de decizii autonome.

Dintre statele membre ale UE, Danemarca a înregistrat cea mai mare pondere a întreprinderilor care au utilizat oricare dintre aceste șapte tehnologii de IA în 2021 (24%). Alte țări cu un grad relativ ridicat de adoptare a tehnologiilor IA au fost Portugalia (17%) și Finlanda (16%).

Între timp, cele mai mici ponderi de întreprinderi care au utilizat oricare dintre aceste șapte tehnologii de IA în 2021 au fost înregistrate în România (1%), Polonia, Ungaria, Cipru, Estonia și Bulgaria (toate 3%).

29% dintre întreprinderile din UE au utilizat IoT în 2021

În 2021, 29% dintre întreprinderile din UE au utilizat dispozitive sau sisteme interconectate care pot fi monitorizate sau controlate de la distanță prin intermediul internetului (IoT). Dintre întreprinderile care au raportat utilizarea IoT, marea majoritate l-au utilizat pentru securitatea incintelor (de exemplu, sisteme de alarmă inteligente, camere inteligente și alte dispozitive inteligente; 72%). Într-o măsură mai mică, întreprinderile au utilizat IoT pentru gestionarea consumului de energie (de exemplu, contoare inteligente, termostate inteligente; 30%) sau pentru întreținerea bazată pe starea de sănătate (de exemplu, senzori pentru a monitoriza nevoile de întreținere a mașinilor sau vehiculelor; 24%).

Dintre statele membre ale UE, mai mult de jumătate din întreprinderile din Austria (51%) au utilizat IoT în 2021. Austria a fost urmată de Slovenia (49%), Finlanda și Suedia (ambele cu 40%). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (11%), Bulgaria (15%) și Estonia (17%)

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Fondul Monetar Internațional recomandă României să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică și să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică, pe fondul riscurilor și incertitudinilor create de războiul rus din Ucraina.

Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 21 septembrie, consultările în baza Articolul IV cu România, informează Agerpres.

”După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu vânturi potrivnice legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în primul trimestru al anului 2021, iar creșterea a rămas puternică în primul trimestru al anului 2022. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5 %). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile”, precizează Fondul Monetar Internațional într-un comunicat.

Instituția financiară internațională preconizează o ”creștere moderată a PIB-ului”, de 4,8% în 2022, comparativ cu estimările de 5,9% anul trecut, susținută cu precădere de cererea internă.

În egală măsură, FMI anticipează că ”prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023”.

”Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după creșterea indusă de pandemie, și se preconizează că va cunoaște o consolidare moderată în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea ISD și demararea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară”, mai amintește Fondul Monetar Internațional în comunicat.

În contextul unui efect de spillover al războiului din Ucraina și pe fondul condițiilor financiare care au umbrit perspectivele cu riscuri de incertitudine, directorii executivi au subliniat nevoia de ”politici macroeconomice prudente care să protejeze stabilitatea macroeconomică și care să revigoreze reformele structurale pentru a stimula creșterea economică”.

Mai mult, FMI subliniază ”necesitatea de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe”.

De asemenea, directorii executivi consideră că ”actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și încurajează autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată”, mai este sugerat în comunicat.

”Politica monetară trebuie să rămână agilă pentru a ghida ferm inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale”, au mai punctat directorii executivi.

Aceștia ”au fost de acord că ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând act de slăbirea competitivității externe și de creșterea deficitului de cont curent, directorii au încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care – împreună cu consolidarea fiscală – ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Directorii au fost de acord că sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată”.

Mai mult, FMI a subliniat ”necesitatea de a revigora reformele structurale pentru a stimula creșterea economică și a aborda inegalitățile regionale”.

Fondul Monetar Internațional a punctat astfel ”importanța punerii în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, consolidând în continuare gestionarea investițiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile în cadrul Facilității europene de Redresare și Reziliență”.

”Reformele în domeniile tranziției ecologice și securității energetice, digitalizării, sănătății și educației, precum și guvernanței și luptei împotriva corupției sunt deosebit de importante”, conchide comunicatul.

Potrivit prevederilor articolului IV, FMI organizează discuții bilaterale cu membrii, de obicei în fiecare an. O echipă de experți vizitează țara, colectează informații economice și financiare și discută cu oficialii despre evoluțiile și politicile economice ale țării. La întoarcerea la sediul central, personalul pregătește un raport, care constituie baza pentru discuțiile din cadrul Comitetului executiv.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

ROMÂNIA

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Published

on

© New Strategy Center

Ministerul Apărării Naționale, New Strategy Center  (România) și Center for the Study of the New Generation Warfare (SUA) au organizat, în parteneriat, în perioada 22-25 septembrie, ediția a treia a conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”.

Potrivit unui comunicat, evenimentul a avut ca temă consolidarea dialogului strategic transatlantic pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei.

Pe parcursul sesiunilor de lucru, participanții la conferință au abordat subiecte referitoare la contextul geopolitic, dominat de atacul Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile posibile pe plan militar, precum și acțiunile de tip hibrid care pot afecta stabilitatea statelor democratice.

Dialogul a relevat importanța menținerii coeziunii la nivel aliat și a suportului pentru Ucraina, punându-se accent, totodată, pe creșterea rezilienței NATO și pe reducerea vulnerabilităților.

De asemenea, discuțiile au avut în vedere evidențierea profilului României în cadrul relației transatlantice a cărei consolidare și persistență se află în strânsă legătură cu interesele naționale de securitate ale României.

După edițiile din 2019 și 2021, organizate în țara noastră, conferința ”European-American Security Dialogue”, din acest an, a urmărit încurajarea schimbul de opinii între experți independenți români și americani, reprezentanți ai statelor din flancul Estic al NATO, SUA și cei ai instituțiilor din România cu responsabilități în domeniul securității și apărării naționale.

Evenimente similare, în cadrul acestei inițiative, au mai avut loc în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia.

Continue Reading

Facebook

SUA3 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA8 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA8 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE9 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending