Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest reprezintă o prioritate strategică pentru UE, a declarat luni ministrul german de externe Johann Wadephul, aflat în vizită la Podgorica, capitala Muntenegrului, transmite dpa, potrivit Agerpres.

După o întâlnire cu președintele muntenegrean Jakov Milatovic, cu premierul Milojko Spajic și cu ministrul de externe Ervin Ibrahimovic, Wadephul a promis asistența Germaniei pentru Muntenegru pe calea către aderarea la UE.

De asemenea, el le-a cerut țărilor din regiune aspirante la UE să depășească tensiunile etnice și să pună în practică reformele necesare pentru aderare.

„O Uniune Europeană puternică și unită este cea mai bună contribuție la securitatea și prosperitatea cetățenilor întregii UE”, a spus șeful diplomației germane.

Într-o perioadă de convulsii geopolitice, europenii trebuie să ia în considerare „ceea ce ne aduce împreună – un spațiu al legii cu greutate politică și putere economică semnificativă ce facilitează libertatea, în pofida tuturor provocărilor”, a afirmat el.

Citiți și: Pachetul de extindere 2025. Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de principalii parteneri în drumul lor spre aderarea la UE

Johann Wadephul a lăudat „marele progres” făcut de Muntenegru în procesul de aderare la UE. „Dacă aceste eforturi sunt intensificate și dacă Muntenegrul nu reduce ritmul, atunci această cale poate fi de succes”, a subliniat demnitarul german. Muntenegrul vizează aderarea la UE în 2028.

De partea sa, ministrul de externe muntenegrean Ervin Ibrahimovic a spus că țara sa este un partener de încredere, adăugând că Muntenegrul salută investițiile germane. Sectorul cel mai atractiv este energia regenerabilă, dar turiștii germani sunt de asemenea bineveniți, a spus el.

Aflat ulterior în Albania, Johann Wadephul a afirmat că Berlinul a fost întotdeauna o țară favorabilă extinderii UE.

„Totuși, este treaba țărilor candidate să respecte toate condițiile pentru aderare”, a accentuat Wadephul după discuțiile cu omoloaga sa albaneză Elisa Spiropali, desfășurate la Tirana.

Johann Wadephul s-a întâlnit și cu Altin Dumani, șeful Biroului special pentru combaterea corupției, a infracționalității organizate și a terorismului.

Wadephul a salutat faptul că Albania are o astfel de instituție puternică ce înregistrează progrese în combaterea corupției. Berlinul și-a exprimat constant îngrijorarea față de nivelul de corupție și infracționalitatea legată de traficul internațional de droguri în Albania și în alte țări din regiune.

La împlinirea a 30 de ani de la aderarea Austriei, Finlandei și Suediei la Uniunea Europeană, președintele Consiliului European a subliniat într-un discurs festiv că cele trei state „au modelat Europa într-o Uniune mai puternică și mai unită”. Antonio Costa a amintit că integrarea lor nu a însemnat doar acces la piața unică, ci și asumarea valorilor fundamentale ale Uniunii: libertate, democrație, stat de drept și respectarea drepturilor omului. 

Președintele Consiliului European a evidențiat rolul esențial jucat de aceste state în consolidarea unor domenii cheie ale UE, de la Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție, până la Pilonul European al Drepturilor Sociale și eforturile dedicate protejării comunităților evreiești.

Acesta a reamintit creșterea substanțială înregistrată de cele trei țări după aderare: PIB în avans de până la 85%, investiții străine sporite și o integrare comercială profundă care a stimulat competitivitatea, inovarea și nivelul de trai al cetățenilor. 

Oficialul european a transmis că succesul acestor trei state demonstrează valoarea strategică a extinderii și necesitatea continuării procesului pentru Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest. În contextul războiului din Ucraina, el a subliniat că unitatea europeană și apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli sunt mai importante ca oricând. 

Aderarea Austriei, Finlandei și Suediei a fost „un succes pentru ele, pentru Uniunea Europeană și pentru Europa în ansamblu”, o dovadă că integrarea rămâne motorul principal al păcii, stabilității și prosperității pe continent. 

Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, miniștri din țări ale Uniunii Europene și lideri de afaceri se întâlnesc la Berlin marți pentru a discuta despre moduri în care Europa poate să-și reducă dependența tehnologică de companiile de tehnologie non-europene, relatează dpa, potrivit Agerpres.

La summitul privind Suveranitatea digitală europeană urmează să participe delegații din 23 de țări, iar Merz și Macron vor susține principalele discursuri.

Sunt anticipate numeroase anunțuri de cooperare și investiții ale unor companii germane și franceze în domenii precum infrastructură informatică, tehnologie cuantică, asistență sanitară, apărare și drone, au declarat surse guvernamentale de la Berlin.

Summitul se va concentra în principal pe „cloud computing” (livrarea la cerere de resurse informatice, precum servere, capacități de stocare sau software pe internet, care le permite clienților să plătească doar pentru capacitățile pe care le folosesc, în loc să-și administreze propria infrastructură fizică) și pe modul în care Europa își poate dezvolta propria infrastructură sigură pentru stocarea de date guvernamentale și ale corporațiilor.

În prezent, companiile americane domină piața de cloud computing. O altă temă abordată la summit va fi utilizarea de software în agenții guvernamentale și administrație publică.

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă și poziția sa combativă față de Europa au reaprins îngrijorările legate de suveranitatea UE asupra tehnologiilor fundamentale — de la rețele sociale și servicii de cloud, la accesul potențial al autorităților americane la datele procesate de giganți precum Amazon, Microsoft și Google.

În iunie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat o viziune comună privind acțiunea externă a UE în domeniul digital, lansând Strategia Digitală Internațională a UE.

Pe de o parte, UE va depune toate eforturile pentru a stimula competitivitatea în domeniul IA și al altor tehnologii cheie la nivel intern, iar pe de altă parte, va colabora cu partenerii pentru a le sprijini propria tranziție digitală. Strategia reafirmă angajamentul UE de a construi o ordine digitală globală bazată pe norme, în conformitate cu valorile sale fundamentale.