Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre cu cea mai mică rată a șomajului, estimată în septembrie 2019 la 3,9%

Published

on

© European Communities, 2006

Rata șomajului în România s-a menținut și anul acesta la 3,9% în septembrie, în timp ce zona euro a înregistrat o scădere de 0,5 pp de la 8% în 2018, o scădere de 0,4 pp de la 6,7% înregistrându-se și la nivelul întregii Uniuni Europene (UE28), potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

Rata șomajului ajustat sezonier în zona euro (EA19) a fost de 7,5% în septembrie 2019, stabilă comparativ cu august 2019, și în scădere de la 8,0% în septembrie 2018. Aceasta este cea mai mică rată înregistrată în zona euro din iulie 2008.

În schimb, rata șomajului la nivelul UE28 a fost de 6,3% în septembrie 2019, stabilă comparativ cu august 2019 și a scăzut de la 6,7% în septembrie 2018. Aceasta rămâne cea mai mică rată înregistrată în UE28 de la începutul seriei lunare a șomajului din ianuarie 2000. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, 

Eurostat estimează că 15,635 milioane de bărbați și femei din UE28, dintre care 12,335 milioane în zona euro, erau șomeri în septembrie 2019. Comparativ cu august 2019, numărul de șomeri a crescut cu 48 000 în UE28 și cu 33 000 în zona euro. Față de septembrie 2018, șomajul a scăzut cu 889 000 în UE28 și cu 738 000 în zona euro.

România, printre statele membre cu cea mai mică rată a șomajului 

Printre statele membre, cele mai mici rate ale șomajului în septembrie 2019 au fost înregistrate în Cehia (2,1%) și Germania (3,1%). Cele mai mari rate ale șomajului au fost observate în Grecia (16,9% în iulie 2019) și Spania (14,2%).

Față de anul precedent, rata șomajului a scăzut în 22 de state membre, a rămas stabilă în Belgia (5,6%), Portugalia (6,6%) și România (3,9%), crescând între timp în Lituania (de la 6,3% la 6,5%), Danemarca (de la 5,0% la 5,3%) și Suedia ( de la 6,3% la 7,3%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 19,1% la 16,9% între iulie 2018 și iulie 2019), Cipru (de la 8,0% la 6,6%) și Estonia (de la 5,3% la 3,9% între august 2018 și august 2019).

În septembrie 2019, rata șomajului în Statele Unite a fost de 3,5%, în scădere față de 3,7% în august 2019 și de 3,7% în septembrie 2018.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Guy Verhofstadt, negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, oferă asigurări: Cetățenii europeni care nu-și legalizează statutul în Regatul Unit până în iunie 2021 nu vor fi automat expulzați

Published

on

Regatul Unit nu-i va expulza automat pe cetățenii europeni cau nu au solicitat obținerea statutului de rezident în această țară după Brexit, a declarat vineri negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după ce acesta a avut o întrevedere joi cu o delegație a guvernului de la Londra, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Verhofstadt a spus că a primit asigurări la această întâlnire că cetăţenii europeni care nu au cerut un statut de rezident în Regatul Unit până la data limită, iunie 2021, vor beneficia de o perioadă de graţie în care vor putea să-şi legalizeze statutul.

”Ce se va întâmpla cu aceşti oameni chiar şi după perioada de graţie? Ei bine, nu va fi expulzare automată”, a spus Verhofstadt la postul BBC. ”După perioada de graţie vor avea posibilitatea să aplice, întrucât nu a fost posibil să o facă în cadrul procedurii normale”, a adăugat europarlamentarul belgian.

Întrebat despre aceste comentarii, purtătorul de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a confirmat că nu va fi o expulzare automată a celor care nu şi-au legalizat statutul.

Verhofstadt a completat că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară, lucru pe care l-a transmis delegaţiei britanice şi aceasta, a menționat negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, i-a răspuns că guvernul de la Londra va examina chestiunea.

Însă cu privire la acest subiect purtătorul de cuvânt al premierului Johnson a spus că nu are cunoştinţă de vreo schimbare. ”Schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate’”, a indicat oficialul britanic.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Potrivit declarațiilor ministrului britanic de stat pentru securitate, Brandon Lewis, din luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Continue Reading

U.E.

#EUCanBeatCancer: Grupul PPE din Parlamentul European lansează campania europeană de informare și conștientizare privind cancerul

Published

on

© EPP/ Facebook

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, inițiază o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

”Ce putem face pentru a învinge această boală? Cancerul nu cunoaște statut social. Cancerul nu are granițe. Suntem convinși că Europa poate face diferența și avem un plan despre cum să schimbăm tendința”, transmit organizatorii campaniei.

© EPP/ Facebook

Cum te poți implica în campania #EUCanBeatCancer

Te poți alătura celor 1537 de cetățeni deja înscriși în campanie prin 4 pași simpli:

  1. Te abonezi cu ajutorul adresei de mail AICI
  2. Urmărești campania #EUCanBeatCancer pe Facebook, Instagram și Twitter
  3. Folosește ”funda-simbolul pentru lupta împotriva cancerului” la poza de profil
  4. Desenează funda-simbol și posteaz-o pentru a arăta susținerea

Toată lumea are propria poveste despre cancer, chiar și oamenii politici sau liderii europeni:


© European Union 2019 – Source : EP

 

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European și-a mărturist experiența tristă din familia sa. Acesta și-a pierdut fratele din cauza cancerului de piele: ”Era cu trei ani mai mare decât mine și a fost mereu fratele meu mai mare.”

 

 


©multimedia.europarl.europa.eu

Ursula von der Leyen când și-a ținut discursul în plenul Parlamentului European înainte de a primi votul de învestitură pentru noul colegiu de comisari, atunci când a menționat și a promis că Europa va fi un lider în lupta de combatere a cancerului, aceasta a făcut referire la un caz personal: ”Când eram mică și locuiam în Bruxelles, sora mea cea mică a murit de cancer la 11 ani. Îmi amintesc de neputința absolută a părinților mei – dar și a personalului medical care a avut grijă de ea. Fiecare dintre noi are o poveste similară – sau cunoaște pe cineva care are cancer. Numărul cazurilor de cancer este în creștere, dar suntem din ce în ce mai buni în  diagnosticarea și tratarea lui.”


Tell your story

Campania susținea un dialog constructiv și te invită să îți spui și tu propria poveste: ”Toată lumea are propria poveste despre cancer. Ne puteți susține aici vorbind despre asta”.

 

Grupul PPE și-a propus un plan european care conține 10 etape principale: ”Dacă dorim să schimbăm tendința, trebuie să lucrăm împreună. Solicităm statelor membre să se alăture și să lupte împotriva cancerului, intensificând cooperarea noastră în domeniul cercetării, prevenirii, depistării precoce și sprijinului pacienților.”

  1. Stoparea decalajului în cercetare
  2. Protejarea datelor private ale pacienților
  3. Asigurarea unui tratament echitabil la nivel european
  4. Promovarea prevenției și depistării timpuri
  5. Cercetarea să primească mai multă susținere financiară
  6. Cercetătorii de top și medicii specialiști să lucreze în echipă
  7. Nimeni să nu fie lăsat în urmă
  8. Europa să fie echipată cu infrastrctură digitală de ultimă generație
  9. Pacienții să fie consiliați în timpul tratamentului, dar și după vindecare
  10. Lupta împotriva cancerului să rămână o prioritate de top a instituțiilor europene

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o treime din cancere sunt prevenibile, iar jumătate din decese ar putea fi evitate.

Cancerul de sân este a doua cea mai frecventă formă de cancer în România şi în multe cazuri boala este depistată atunci când se află deja în stadiu avansat.

Potrivit rețelei private de sănătate, Regina Maria, în România, 80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în faza avansată,  stadiu în care tratamentul nu poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea supraviețuirii. 

Cel mai recent eurostat arată că România este țara din Uniunea Europeană în care s-a înregistrat cea mai mică prezență a femeilor cu vârstă cuprinsă între 50-69 de ani într-un cabinet de specialitate pentru depistarea cancerului de sân, și anume, 0,2% dintre acestea au făcut un test ”screening” de depistare a cancerului la sân.

Popularii europeni sunt aproape de o finanțare record la nivel european pentru lupta împotriva cancerului.

Atât Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027, cât și Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa reprezintă garanția că oamenii de știință și cercetătorii medicali lucrează pentru dezvoltarea unor metode de intervenție mai sigure și mai eficiente, iar sănătatea cetățenilor europeni se va îmbunătăți. Ambele programe pot și trebuie să aducă oportunități de finanțare și pentru sistemul de Sănătate din România. 

Concret, Grupul PPE, prin eurodeputatul Cristian Bușoi, desemnat raportor în Parlamentul European din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027 (din cadrul Fondului Social European Plus) și pentru Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa (FP 9) a propus și a primit votul colegilor pentru creșterea bugetului clusterului de sănătate din Pilonul II – de la 7,7 Miliarde Euro, la 9,1 Miliarde Euro și majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate de la de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro.

Citiți și: PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, negociază pentru o finanțare record privind lupta împotriva cancerului

Reamintim că, Ursula von der Leyen, membră din familia Popularilor Europeni a prezentat o viziune comună cu Parlamentul European privind lupta de combatere a cancerului noul mandat al Comisiei Europene: Europa va fi un lider in lupta impotriva cancerului”. 

Echipa redacției Calea Europeană susține informarea și conștientizarea privind cancerul și s-a alăturat campaniei #EUCanBeatCancer. Pe perioada campaniei vor fi publicare articole de informare și vă vom ține la curent cu măsurile luate la nivel european pentru combaterea cancerului.

© CaleaEuropeana

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending