Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre cu cea mai mică rată a șomajului, estimată în septembrie 2019 la 3,9%

Published

on

© European Communities, 2006

Rata șomajului în România s-a menținut și anul acesta la 3,9% în septembrie, în timp ce zona euro a înregistrat o scădere de 0,5 pp de la 8% în 2018, o scădere de 0,4 pp de la 6,7% înregistrându-se și la nivelul întregii Uniuni Europene (UE28), potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

Rata șomajului ajustat sezonier în zona euro (EA19) a fost de 7,5% în septembrie 2019, stabilă comparativ cu august 2019, și în scădere de la 8,0% în septembrie 2018. Aceasta este cea mai mică rată înregistrată în zona euro din iulie 2008.

În schimb, rata șomajului la nivelul UE28 a fost de 6,3% în septembrie 2019, stabilă comparativ cu august 2019 și a scăzut de la 6,7% în septembrie 2018. Aceasta rămâne cea mai mică rată înregistrată în UE28 de la începutul seriei lunare a șomajului din ianuarie 2000. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, 

Eurostat estimează că 15,635 milioane de bărbați și femei din UE28, dintre care 12,335 milioane în zona euro, erau șomeri în septembrie 2019. Comparativ cu august 2019, numărul de șomeri a crescut cu 48 000 în UE28 și cu 33 000 în zona euro. Față de septembrie 2018, șomajul a scăzut cu 889 000 în UE28 și cu 738 000 în zona euro.

România, printre statele membre cu cea mai mică rată a șomajului 

Printre statele membre, cele mai mici rate ale șomajului în septembrie 2019 au fost înregistrate în Cehia (2,1%) și Germania (3,1%). Cele mai mari rate ale șomajului au fost observate în Grecia (16,9% în iulie 2019) și Spania (14,2%).

Față de anul precedent, rata șomajului a scăzut în 22 de state membre, a rămas stabilă în Belgia (5,6%), Portugalia (6,6%) și România (3,9%), crescând între timp în Lituania (de la 6,3% la 6,5%), Danemarca (de la 5,0% la 5,3%) și Suedia ( de la 6,3% la 7,3%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 19,1% la 16,9% între iulie 2018 și iulie 2019), Cipru (de la 8,0% la 6,6%) și Estonia (de la 5,3% la 3,9% între august 2018 și august 2019).

În septembrie 2019, rata șomajului în Statele Unite a fost de 3,5%, în scădere față de 3,7% în august 2019 și de 3,7% în septembrie 2018.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

UE este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru rezolvarea crizei politice

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru detensionarea crizei politice care a degenerat în tulburări violente, transmite Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma reuniunii prin videoconferință, de vineri, a miniștrilor afacerilor externe din statele membre. 

Alegerile prezidențiale de duminică, finalizate cu peste 80% din voturi în favoarea lui Aleksandr Lukashenko, i-au adus acestuia un al șaselea mandat de președinte, funcție pe care o ocupă din 1994. Considerate netransparente și frauduloase, alegerile au fost contestate de opoziție și au generat ample proteste de stradă care au degenerat în violențe după ce forțe de ordin în număr mare au fost desfășurate să-i disperseze pe demonstranți.

De asemenea, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu, a fost obligată să se refugieze în Lituania după ce a primit amenințări la adresa copiilor săi. 

În acest sens, miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniți vineri prin videoconferință, au reiterat apelul către autoritățile din Belarus pentru a opri violența disproporționată și inacceptabilă împotriva protestatarilor pașnici și pentru eliberarea celor reținuți.

Citiți și Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

În prezent, protestele s-au soldat cu moartea a două persoane și arestarea altor 6000, potrivit relatărilor făcute de Euronews. Una dintre persoane a fost ucisă în timpul ciocnirilor violente dintre poliție și demonstranți, iar cea de-a doua în arest.

De asemenea, în timpul discuțiilor, miniștrii au transmis un semnal puternic al sprijinului european către populația din Belarus care își dorește o schimbare democratică. Ei au reiterat și faptul că nu consideră scrutinul prezidențial „nici liber, nici corect”, iar rezultatele au fost falsificate, ceea ce atrage nerecunoașterea lor de către Uniune. 

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Astfel, s-a decis ca UE să transmită autorităților din Belarus o propunere de sprijin privind stabilirea și facilitarea unui dialog între autoritățile politice, opoziția și societatea mai largă în vederea soluționării actualei crize.

Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, precizează Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

În cele din urmă, miniștrii au convenit să revină la revizuirea relațiilor UE-Belarus în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din perioada 27-28 august.

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Potrivit șefului diplomației din UE, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația tensionată între Grecia, Cipru și Turcia din Mediterana de Est, precum și situația politică și umanitară din Liban și Venezuela. 

 

Continue Reading

U.E.

Covid-19: Comisia Europeană, Twitter și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Evreiesc Mondial își unesc forțele pentru a sensibiliza utilizatorii de internet, prezenți în special pe rețelele de socializare, în legătură cu combaterea teoriilor conspirației privind noul coronavirus în mediul online, potrivit unui comunicat.

În cadrul acestei inițiative, a fost publicată o nouă serie de infografice în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă explicații scurte despre motivul pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioadele de criză -, despre modul în care pot să le identifice și modul în care le pot contracara cu argumente bazate pe fapte.

Așa cum s-a subliniat și în Comunicarea Comisiei din luna iunie privind dezinformarea, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele cu explicații pernicioase și îndepărtate de realitate despre locul de origine al noului coronavirus și despre vinovații pentru răspândirea sa. De asemenea, criza coronavirusului a dat naștere și unui nivel crescut de discursuri de instigare la ură, atacuri rasiste și antisemite în mediul online.

Citiți și Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

„Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a fost foarte clar în contextul unei pandemii globale. Cetățenii trebuie să fie echipați cu instrumente utile pentru a le recunoaște și a le combate. Pentru a sprijini cetățenii, instituțiile publice trebuie să colaboreze cu platformele digitale, cu profesioniști în domeniul mass-media, verificatori de fapte și cercetători, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene și pe social media prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.

Continue Reading

U.E.

Programul Erasmus+ 2020 primește încă 200 milioane de euro de la UE pentru digitalizarea educației

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a programului de lucru anual Erasmus + 2020, oferind 200 de milioane EUR suplimentar pentru a stimula educația și formarea digitală și pentru a promova dezvoltarea și includerea competențelor prin creativitate și arte, potrivit unui comunicat de presă. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact perturbator asupra educației și formării, noile moduri de predare și învățare necesitând soluții inovatoare, creative și incluzive.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat:

Spațiul de educație european trebuie să încurajeze educația și abilitățile digitale pentru a atenua perturbările cauzate de pandemie și să sprijine rolul Europei în tranziția digitală. Comisia va publica apeluri extraordinare Erasmus + în valoare de 200 de milioane EUR care vor oferi mai multe oportunități de a învăța, de a preda și de a împărtăși cunoștințe în era digitală. Există soluții eficiente, inovatoare și incluzive pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor și vor beneficia de sprijin european.”

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„Sunt încântată că programul Erasmus + este mobilizat pentru a sprijini actorii cheie din educație, formare și tineret în această perioadă provocatoare. 200 milioane de euro vor fi disponibile pentru a sprijini educația și formarea digitală, munca digitală pentru tineri, dar și abilitățile creative și incluziunea socială. Este un pas important, deschizând calea către Planul de acțiune pentru educația digitală, pe care Comisia îl va lansa în această toamnă.”

Programul Erasmus + va sprijini proiecte pentru îmbunătățirea predării digitale, învățării și evaluării în școli, învățământului superior și formării profesionale. De asemenea, va oferi oportunități școlilor, organizațiilor de tineret și instituțiilor de învățare pentru adulți pentru a sprijini dezvoltarea competențelor, pentru a stimula creativitatea și pentru a spori incluziunea socială prin intermediul artelor, împreună cu sectoarele culturale și creative.

Apelurile pentru propuneri de proiecte în aceste domenii vor fi publicate în săptămânile următoare. Organizațiile interesate sunt sfătuite să ia legătura cu Agențiile Naționale Erasmus+.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending