Premierul Ungariei, Viktor Orban, pare decis să tergiverseze o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, care ar urma să fie discutată în cadrul summitului Consiliului European din această lună, informează Politico Europe.

”Este limpede că recomandarea Comisiei Europene privind aderarea Ucrainei la UE este nefondată și insuficient pregătită. Nu este loc pentru ea pe ordinea de zi a summitului Consiliului European din decembrie”, a precizat Orban pe platforma X, fostă Twitter.

It is clear that the proposal of the @EU_Commission on Ukraine’s EU accession is unfounded and poorly prepared. There is no place for it on the agenda of the December #EUCO ! pic.twitter.com/4uRFP4nEhx

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 3, 2023

Premierul ungar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții.

Executivul european a constatat că Ucraina distrusă de război, care încă lupă împotriva invadatorilor ruși, a făcut suficiente progrese pentru a deschide negocierile.

Următoare mișcare se află în mâinile șefilor de stat sau de guvern, care trebuie să aprobe invitația Comisiei Europene în cadrul reuniunii liderilor care are loc în perioada 14-15 decembrie.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a făcut apel la o perioadă de ”reflecție și la o discuție strategică” privind relația UE cu Ucraina și a amenințat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca pachetul de 50 de miliarde de euro destinate Kievului, întrerupând sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina.

Această măsură l-a determinat pe Charles Michel să efectueze o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Opoziția lui Orban vine în contextul în care Budapesta este implicată într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul, care blochează fonduri UE în valoare de 13 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de faptul că Budapesta încalcă standardele europene privind statul de drept.

Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a îndemnat luni Beijingul să își regândească comportamentul asertiv în Marea Chinei de Sud, afirmând că „lumea nu are nevoie de o nouă criză”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Beijingul a intensificat exercițiile militare în Strâmtoarea Taiwan, care este crucială din punct de vedere strategic, în timp ce paza de coastă chineză a fost acuzată de hărțuirea vaselor de pescuit filipineze în apele disputate.

Luna trecută, Australia a criticat Beijingul pentru comportamentul său „nesigur și neprofesionist” pe mare, afirmând că unul dintre scafandrii marinei sale a fost rănit de impulsurile sonarului unei nave de război chineze care se apropia.

Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, care a vorbit la Clubul de Presă Australian din Canberra, a declarat că China ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor în regiunea Asia-Pacific.

„Suntem, bineînțeles, îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat acum câteva zile cu marina australiană, precum și de ceea ce s-a întâmplat în Filipine acum câteva săptămâni”, a spus aceasta.

„Calmul și stabilitatea trebuie să prevaleze în strâmtoarea Taiwan și, cu siguranță, lumea nu are nevoie de o nouă criză”, a adăugat Colonna.

De asemenea, Colonna a subliniat că China ar trebui să fie liberă să își continue „ascensiunea economică”, dar că, în schimb, trebuie să răspundă așteptărilor internaționale în chestiuni precum drepturile omului.

„Din toate aceste motive, vom continua să dialogăm în mod constructiv cu China, iar semnele sunt de fapt încurajatoare”, a spus șefa diplomației franceze. „Eforturile noastre dau cumva roade și creează tendințe pozitive de cooperare.”

Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud, inclusiv apele și insulele din apropierea țărmurilor vecinilor săi.

Filipine, Brunei, Malaezia, Taiwan și Vietnam au revendicat, de asemenea, diverse insule și recife din această mare, despre care se crede că ar conține bogate rezerve de petrol.

Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

1. Cum pot face față?
2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.