Connect with us

U.E.

Eurostat: România, printre țările UE cel mai puțin dependente de importurile de energie

Published

on

Pentru consumul propriu, UE are nevoie și de energie care este importată din țări terțe. În 2019, principalul produs energetic importat a fost reprezentat de produsele petroliere (inclusiv petrolul brut, care este componenta principală), cu aproape două treimi din importurile de energie în UE, urmat de gaz (27%) și de combustibili fosili solizi (6%). 

Potrivit Eurostat, UE a importat 57,5% din energia pe care a consumat-o în anul 2020, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din necesarul de energie al UE a fost acoperit prin importuri nete. Această rată variază de la peste 90% în Malta, Luxemburg și Cipru la 5% în Estonia. România este una din ţările membre cel mai puţin dependente de importurile de energie.

© Eurostat

Rusia este principalul furnizor al UE de petrol brut, gaze naturale și combustibili fosili solizi, mai arată Eurostat

Stabilitatea aprovizionării cu energie a UE poate fi amenințată dacă o proporție mare de importuri este concentrată între un număr relativ mic de parteneri externi. În 2019, aproape două treimi din importurile de țiței au provenit din Rusia (27%), Irak (9%), Nigeria și Arabia Saudită (ambele 8%) și Kazahstan și Norvegia (ambele 7 %).

O analiză similară arată că aproape trei sferturi din importurile de gaze naturale ale UE au provenit din Rusia (41 %), Norvegia (16%), Algeria (8%) și Qatar (5%), în timp ce peste trei sferturi din importurile de combustibili solizi (în principal cărbune) au provenit din Rusia (47%), Statele Unite (18%) și Australia (14%).

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CHINA

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și Uniunea Europeană “nu au fost niciodată mai aliniate” în ceea ce privește “perspectivele noastre strategice” în raport cu China și cu zona indo-pacifică, au anunțat vineri într-un comunicat comun Departamentul de Stat american și Serviciul European de Acțiune Externă, subliniind “hotărârea transatlantică comună puternică în apărarea libertății, a democrației și a drepturilor omului în întreaga lume”.

Joi și vineri, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și secretarul general al diplomației europene, Stefano Sannino, au participat la cea de-a patra reuniune la nivel înalt a dialogului SUA-UE privind China și la cea de-a treia reuniune a consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul.

În cadrul dialogului SUA-UE privind China, aceștia au subliniat importanța menținerii de către Statele Unite și UE a unui contact continuu și strâns cu privire la abordările lor față de RPC, inclusiv în ceea ce privește diversificarea economică, coerciția economică continuă a RPC asupra economiilor internaționale, războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, promovarea respectării dreptului internațional și a principiilor drepturilor omului, importanța menținerii păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și acțiunile unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, ei afirmă că oricine din întreaga lume are dreptul de a protesta pașnic, având în vedere protestele în curs de desfășurare în China.

În cadrul consultărilor privind Indo-Pacificul, Sherman și Sannino au confirmat angajamentul nostru comun SUA-UE de a susține ordinea internațională bazată pe reguli în regiune și și-au exprimat sprijinul pentru consolidarea cooperării cu partenerii regionali pe baza acestor valori și a cadrelor multilaterale bazate pe reguli.

Aceștia au discutat despre eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale, inclusiv prin intermediul Parteneriatului pentru investiții și infrastructură globală în domeniul sănătății și al Global Gateway.

Cei doi oficiali au vorbit și aspecte legate de securitatea maritimă și au afirmat importanța angajamentului continuu cu partenerii din regiune.

“Aceasta a fost o ocazie pentru Statele Unite și UE de a-și afirma perspectiva strategică comună, de a sublinia hotărârea transatlantică fermă de a susține libertatea, democrația și drepturile omului în întreaga lume și de a sublinia angajamentul nostru continuu de a întreprinde noi acțiuni coordonate pentru a aborda provocările globale actuale”, a declarat, după reuniuni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au convenit să își continue consultările strânse și vor organiza următoarea reuniune la nivel înalt în cadrul dialogului SUA-UE privind China și consultările privind Indo-Pacificul la Bruxelles în prima jumătate a anului viitor, în 2023.

Continue Reading

G7

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

Published

on

© Photothek.de/ Federal Foreign Office

Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns mai devreme cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat comun, citat de AFP, informează Agerpres.

“G7 şi Australia (…) au ajuns la un consens cu privire la un preţ maxim de 60 de dolari pe baril pentru petrolul brut de origine rusă transportat pe mare”, au declarat aceste ţări în document.

Întelegerea fusese convenită joi de UE, în coordonare cu aliaţii din G7, în special SUA şi Marea Britanie, dar Polonia nu îşi dăduse acordul, cerând stabilirea unui plafon mai redus, unele surse menţionând 30 de dolari pe baril. În final, Varşovia a acceptat vineri plafonul de 60 de dolari barilul. Un prim acord preliminar fusese convenit în luna septembrie de miniștrii de finanțe din țările G7.

Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă şi care intră în vigoare luni.

Concret, prin această plafonare UE interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul.

Cotaţia petrolului rusesc în prezent este de circa 65 de dolari barilul, aşadar această măsură va avea cel puţin deocamdată un impact limitat asupra exporturilor ruseşti de petrol.

Pentru situaţia în care preţul petrolului rusesc ar scădea sub 60 de dolari barilul, măsura stabilită de UE prevede stabilirea unui prag de 5% sub preţul pieţei, astfel încât Rusia să nu fie totuşi determinată să-şi sisteze exporturile de petrol, perturbând astfel piaţa şi antrenând o creştere a cotaţiilor petrolului care mai departe prin efectele sale să afecteze economiile occidentale.

Cu toate acestea, unii experţi se tem de o destabilizare a pieţei mondiale a petrolului, o necunoscută fiind şi reacţia ţărilor OPEC. De partea sa, Rusia a avertizat deja că nu va livra petrol ţărilor care îi impun plafoane tarifare.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE9 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA11 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA13 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G713 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO1 day ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending