Connect with us

ROMÂNIA

Exclusiv: Interviu cu dl Sorin Caian, președinte AMCOR, privind piața de consultanță în România și UE

Published

on

Calea Europeana a realizat în exclusivitate un interviu cu președintele AMCOR, dl Sorin Caian, căruia îi mulțumim pentru răspunsurile acordate. Temele abordate au fost problemele pieței de consultanță în management în România, soluțiile pentru acestea, dar și posibile evoluții la nivel internațional pe perioada crizei financiare.

Urmăriți mai jos interviul integral:

Calea Europeană: Începând din luna noiembrie a anului 2011, ştim că aţi devenit preşedintele Asociaţiei Consultanţilor în Management în România. Având în vedere că dvs. sunteţi direct implicat în mediul privat (în cadrul unui important prestator de servicii de consultanţă), care credeţi că sunt avantajele primare ale afilierii unei firme la o asociaţie profesională?

S.C.: Piaţa românească de consultanţă se află într-o etapă de consolidare iar în unele situaţii „reinventăm roata” prin eforturi destul de mari. Posibilitatea de a participa în cadrul unui forum de discuţii care vizează problematica profesiei, definirea şi aderarea la un cod etic al profesiei, precum şi oportunitatea unei voci comune a profesiei sunt elemente oferite de apartenenţa la o asociaţie profesională adecvată.

Deşi în viaţa de zi cu zi suntem competitori pe o piaţă din ce in ce mai dificilă, AMCOR ne oferă posibilitatea de a ne împărtăşi experienţele profesionale şi de a identifica acele căi şi mijloace care pot conduce la consolidarea pieţei şi într-un fel la educarea acesteia. Problema este cu atât mai acută cu cât ne referim la componenta publică a activităţilor de consultanţă.

Calea Europeană: Ştim că în ultimul trimestru al anului 2011, AMCOR a organizat o conferinţă care a încercat să identifice rolul consultantului în management pe piaţa de consultanţă din România. În acest context socio-profesional, ne puteţi spune care au fost concluziile acestei activităţi?

S.C.: Conferinţa a beneficiat de o participare generoasă atât din partea membrilor AMCOR cât şi a reprezentanţilor unor entităţi a căror activitate este legată de  domeniul consultanţei cum ar fi autorităţi de management, instituţii financiare, unităţi de învăţământ superior, precum şi reprezentanţi ai mediului economic. Discuţiile purtate, într-un format ce a asigurat participarea activă şi de substanţă a celor prezenţi, au scos în evidenţă o serie de nemulţumiri ale părţilor implicate în activitatea de consultanţă.

Pe de o parte consultanţii au deplâns faptul că în anumite situaţii organizaţiile-client (cu accent pe cei publici dar şi pe cei privaţi de dimensiuni mici) privesc aceste servicii ca pe un „rău necesar”, în timp ce aceştia se plâng de lipsa de eficienţă sau chiar de inutilitatea activităţii de consultanţă precum şi de lipsa suportului concret pentru activitatea lor.

Depăşind aceste discuţii, inerente într-o astfel de dezbatere, participanţii au convenit asupra rolului benefic al unei consultanţe profesionale şi etice, insistându-se asupra beneficiilor şi eficienţei generate de către consultant prin activitatea sa precum şi a transferului de experienţă creator de sinergii şi generator de siguranţă în luarea deciziilor. În plus s-a convenit ca utilizarea adecvată a consultanţilor experimentaţi în implementarea diverselor proiecte, cum sunt cele legate de absorbţia fondurilor comunitare, subiect atât de discutat în aceste zile, reprezintă o garanţie a succesului.

Nu pot încheia acest subiect fără a sublinia, în cunoştinţă de cauză, consecinţele celor peste 20 de ani de consultanţă în management din România, de creştere semnificativă a experienţei, a pregătirii şi a performanţelor consultanţilor români, reflectate prin activitatea acestora atât în ţară cât şi în străinătate.

Este remarcabil câte „urme” ale consultanţilor români pot fi întâlnite în zone diverse ale lumii!

Calea Europeană: Care au fost  soluţiile  propuse la  problemele identificate pe piaţa de consultanţă în management din România?

S.C.: Desigur, pe durata conferinţei s-a discutat mult despre adaptarea serviciilor de consultanţă la nevoile în continuă schimbare ale organizaţiilor-client, despre mobilitate şi flexibilitatea consultanţilor, despre expertiza şi experienţa lor şi nu în ultimul rând despre adecvarea onorariilor şi performanţa în consultanţa în management. În principiu, răspunsul la nevoile de pe piaţa de consultanţă din România este dat pe de o parte de profesionalismul şi comportamentul etic al consultantului, iar din partea beneficiarilor de nivelul de „educaţie” al acestora.

Menţinerea cadrului concurenţial, împreună cu recunoaşterea valorii şi a performanţei sunt condiţii fără de care serviciile de consultanţă nu vor putea să îşi atingă obiectivele, iar beneficiarii nu vor avea nici pe departe efectele scontate.

Calea Europeană: După cum bine ştiţi, în ultimii trei ani, România şi implicit firmele care îşi deşfăsoară activitatea pe plan local au fost afectate de criza economică, în mod special pe plan financiar. În acest context economic, ce ne puteţi spune despre evoluţia şi oportunităţile actuale ale firmelor care activează în domeniul consultanţei în management?

S.C.: Este de subliniat faptul că manifestarea crizei a avut şi efectul unui „duş rece” asupra celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul domeniului consultanţei manageriale. Ceea ce părea că se dezvolta de la sine, într-un mediu în care „laptele si mierea” ajungeau pentru toată lumea, s-a trezit brusc în situaţia de a lupta pentru un număr de misiuni aflate într-o cădere liberă, uneori în condiţii de concurenţă alterată (dacă ar fi să ne gândim numai la unele preţuri extrem de scăzute practicate în procesul de achiziţii). Pe de altă parte, consultanţii au învăţat, uneori cu un cost extrem de ridicat, că pentru a avea succes, trebuie să poată dovedi foarte clar care sunt beneficiile clientului, cu bune şi cu rele.

Situaţia nu este nici pe departe încheiată, dar sunt convins că cei care vor menţine un standard profesional şi vor reuşi să prevadă noile nevoi ale consumatorilor vor reuşi să treacă cu bine prin criză şi chiar să iasă din ea întăriţi. Acesta pare să fie momentul diversificării în detrimentul specializării excesive, precum şi al reinventării serviciilor.

 

Calea Europeană: Am văzut în ultima perioadă în apariţiile AMCOR din presa on-line un accent pus asupra aplicării unor standarde internaţionale (ca de exemplu Standardul EN16114). Ce ne puteţi spune, strict referitor la domeniul consultanţei în management despre profesionalizarea domeniului?

S.C.: Standardul român Servicii de consultanţă în management a fost aprobat de directorul general al ASRO în data de 31 octombrie 2011 şi reproduce în totalitate standardul european EN 16114:2011, Management consultancy services publicat de CEN.
AMCOR, în calitate de asociaţie naţională a firmelor de consultanţă în management, a fost permanent consultată, prin intermediul ICMCI şi FEACO, pe parcursul procesului de elaborare a standardului.

Acest standard, fără a avea rolul de a reglementa profesia, prin esenţa sa una liberală, va constitui un pas important în promovarea profesiei, dând un etalon în măsurarea performaţei şi fiind, fără teama de a greşi, un instrument de promovare a profesiei de consultant în management. În plus, adoptarea standardului ar trebui să fie un semnal şi pentru utilizatorii de servicii de consultanţă în ceea ce priveşte aşteptările şi modul de evaluare a serviciilor ai căror beneficiari sunt.

Calea Europeană: Revenind la discuţiile şi concluziile din cadrul conferinţei Rolul consultantului în management, ce ne puteţi spune despre  tendinţa recentă a personalului calificat de a migra din sectorul public spre cel privat? Cum se poate împiedica această tendinţă?

S.C.: Nu cred că este vorba despre impiedicarea „migraţiei” forţei de muncă, ci despre retenţia personalului. Era de aşteptat ca o parte dintre cei ce lucrează în mod direct cu programele de asistenţă tehnică din partea autorităţilor publice să se reorienteze către partea cealaltă, a mesei, în mod special din motive materiale. Cererea de personal cu experienţă (chiar şi limitată) în domeniul public a crescut foarte mult şi automat furnizorii de servicii s-au orientat către resursele umane din cadrul sectorului public. Problema retenţiei este cu siguranţă a autorităţilor publice şi nu văd de ce acestea ar fi scutite de o problemă cu care mediul privat s-a confruntat din plin şi în faţa căreia a învăţat să găsească soluţii.

Aş mai menţiona că simpla trecere din zona publică în cea privată nu transformă un funcţionar public în consultant în management, deşi cunoştinţele profesionale pot să nu îi lipsească. Este nevoie de mai mult pentru a deveni consultant, fiind vorba despre o cultură profesională ce se construieşte şi se întreţine.

Calea Europeană:  Am observat că în ultima perioadă, firmele din domeniul consultanţei în management s-au axat pe conceperea şi implementarea proiectelor cu fonduri europene. Care ar fi  sugestia/sugestiile dvs.  pentru o mai bună utilizare a fondurilor publice?

S.C.: Acesta este un domeniu în care numărul specialiştilor a crescut foarte mult si nu cred că pot intra într-o discuţie amănunţită pe acest subiect fără a stârni opinii pro şi contra. Aş vrea să fac o mică observaţie însă pe care o consider fundamentală. De foarte multe ori proiectele sunt scrise ca să se ia puncte cât mai multe, uitându-se sau fiind foarte puţin atenţi la sustenabilitatea reală, performanţa economică şi utilitatea efectivă a acestora. Mă întreb, citind presa, cum pot să stea condiţiile de piaţă neschimbate timp de minimum doi ani pentru a aştepta aprobarea unei finanţări ce ar trebui să crească performanţa în nişte ipoteze complet schimbate.

O mai bună aplecare asupra acestei componente ar imbunătăţi atât absorbţia cât şi utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Calea Europeană:  Care sunt aşteptările pieţei de la consultantul în management şi cum răspunde acesta provocărilor reale, în contextul crizei?

S.C.: Piaţa românească, atât componenta publică cât şi cea privată, trece printr-un proces de maturizare, care va mai dura o perioadă. Cred că utilizatorii aşteaptă soluţii concrete, performanţă şi transfer de know how din partea consultanţilor. În plus inovaţia şi adaptabilitatea, de care au atâta nevoie în lupta cu încercările vremii, sunt aşteptări din partea consultantului. Acesta nu poate să răspundă corespunzător aşteptărilor fără o pregatire profesională solidă şi actualizată, fără o experienţă personală relevantă şi diversificată precum şi fără un comportament etic. În afară de acestea mai trebuie spus că utilizatorii serviciilor de consultanţă sunt tentaţi să plătească doar pentru performanţa dovedită, ceea ce face competiţia şi mai interesantă.

Personal mă aştept ca atât piaţa cât şi consultanţa în management să iasă întărite din această confruntare, câştigul cel mai important fiind creşterea profesionalismului (şi implicit recunoaşterea acestuia de către piaţă) precum şi îmbunătăţirea climatului concurenţial.

Calea Europeană: Care sunt principalele proiecte vizate pentru viitor pe care Asociaţia le va întreprinde?

S.C.: Printre obiectivele noastre strategice pentru perioada 2012-2013 se numără atragerea de noi membri,  atingerea numărului minim de 90 de firme care au ca domeniu de activitate consultanţa în management. Asociaţia trebuie să devină până la jumătatea anului 2013 (adică într-un orizont de 18 luni) reprezentativă la nivel naţional, prin creşterea numărului de membri de la 10% din totalul firmelor care desfăşoară activităţi de consultanţă şi training în management la 15% (atât firme mici cât şi mari jucători de pe piaţă).

Un al doilea proiect, prin care AMCOR vine să sprijine piaţa de consultanţă în management este elaborarea standardului ocupaţional pentru COR 244107-Consultant în management. Dorim ca pe parcursul acestui an, să demarăm procedurile pentru semnarea unui parteneriat cadrul cu Guvernul României şi cu Autorităţile de Management al cărui scop să fie construcţia unui cadru de colaborare eficient pentru a veni în sprijinul acestora cu know-how-ul necesar în elaborarea documentelor ce stau la baza absorbţiei fondurilor nerambursabile alocate ţării noastre. Pe partea de comunicare ne propunem să ne creştem numărul de parteneri media şi din mediul academic. În momentul de faţă avem un acord de colaborare cu programul de Master Managementul Proiectelor din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, sub coordonarea Facultăţii de Management şi a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. O campanie de promovare a titlului de Certified Management Consultant CMC atât în rândul membrilor AMCOR cât şi în rândul firmelor de consultanţă este preconizată că va fi lansată în acest an.

CMC este standardul de calitate în consultanţă recunoscut global în 47 de ţări, inclusiv cele mai mari pieţe: SUA, UK, Germania, China, Japonia, Australia dar şi în cea mai mare parte a ţărilor din UE, inclusiv în noile ţări membre. Mai exact, titlul de CMC este recunoscut în toate ţările a căror institute naţionale de consultanţă sunt membre ICMCI, International Council of Management Consultants Institutes.

Titlul de CMC reprezintă o garanţie a respectării celor mai înalte standarde de profesionalism şi etică în consultanţa în management.

AMCOR îşi propune în acelaşi timp să continue tradiţia, prin elaborarea şi publicarea Studiului “Piaţa de consultanţă în management din România în perioada 2011-2012”, Asociaţia Consultanţilor în Management din România fiind singura entitate care desfăşoară o cercetare de acest tip.

Pe plan intern, ne propunem să elaborăm un Ghid despre ce înseamnă să fii membru AMCOR şi să dezvoltăm un newsletter, cu frecvenţă trimestrială, adresat membrilor Asociaţiei. Iar pentru a fi mai aproape de jucătorii de pe piaţă, atât de actualii cât şi de potenţialii membri ai AMCOR din teritoriu, intenţionăm să organizăm Conferinţe regionale în principalele regiuni ale României. Un astfel de eveniment va fi organizat la Cluj-Napoca, pe data de 14 mai 2012.

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, către omologul ungar: Un acord privind un program de dezvoltare economică a Ardealului, posibil fără criterii etnice și cu respectarea legislației românești și europene

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat marţi că va avea în perioada următoare discuţii cu omologul de la Budapesta pe tema programului de dezvoltare economică a Ardealului, subliniind că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută de Bogdan Aurescu şi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la sediul MAE.

“Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a spus Bogdan Aurescu, conform declarațiilor remise de MAE.

Péter Szijjártó a arătat la rândul său că doreşte să ajungă la o înţelegere cu partea română, astfel încât programul să continue.

“Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au terminat. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm pe mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor. (…) În 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu despre această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Desigur, niciodată nu am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Desigur, o să facem. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără această semnare nu putem”, a spus Péter Szijjártó, citat de Agerpres.

De cealaltă parte, Aurescu a subliniat că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi nici nu are valabilitate, deoarece nu a fost scris.

“Noi nu avem informaţii, instituţional vorbind, despre existenţa unui astfel de acord. Nu pun la îndoială ceea ce spune colegul meu Peter, dar pentru a fi cu adevărat în legalitate cu un astfel de program este nevoie ca el să fie cu implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică – deci să fie nediscriminatoriu – să aibă în vedere nu doar o anumită regiune, locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi, foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. (…) Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, de drept european şi legislaţiei române, pentru că el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României. Sunt încredinţat că în discuţiile care vor urma vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri”, a mai spus șeful diplomației române.

Citiți și Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

În altă ordine de idei, Aurescu a subliniat că România este interesată de identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, precum şi de dinamizarea cooperării economice, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia. El a transmis părţii ungare aprecierea faţă de identificarea de soluţii viabile în vederea creării unui coridor de tranzit pentru cetăţenii români şi a asigurării circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri.

“Am reuşit, practic, prin discuţii bilaterale susţinute, să găsim soluţii în beneficiul cetăţenilor noştri”, a afirmat ministrul român.

Aurescu a adăugat că România doreşte dezvoltarea relaţiilor economice, în condiţiile în care între cele două ţări există schimburi comerciale importante, cu potenţial de creştere. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro.

“Suntem interesaţi să acţionăm, însă nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanţei comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria. De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei camere de comerţ bilaterale în Ungaria, pentru promovarea intereselor companiilor româneşti pe piaţa ungară, respectiv pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investiţiile româneşti în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii”, a spus ministrul.

Aurescu a mai precizat că a convenit cu Peter Szijjarto reluarea activităţii Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste patru ani. Totodată, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Au mai fost abordate extinderea cooperării în domeniul sănătăţii, având în vedere că “există deja o colaborare importantă” în domeniul transplantului pulmonar, precum şi problematica energiei, inclusiv tematica BRUA.

“Am convenit ca în perioada următoare reprezentanţii speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme”, a mai spus Aurescu.

Continue Reading

POLITICĂ

Bogdan Aurescu, după întâlnirea cu omologul maghiar: Oficialii din Ungaria prezenți în România să nu mai facă declarații contrare parteneriatului nostru strategic și să respecte ordinea constituțională

Published

on

Ministrul afacerilor, Bogdan Aurescu, a declarat marți, într-o conferință comună susținută împreună cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, că România dorește o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, bazată pe buna vecinătate și pe revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria. 

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

“Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă în această relație bilaterală. La început am fost reticent în legătură cu organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem cu 10 zile înainte de momentul semnării Tratatului de la Trianon, care are semnificații diferite pentru România și Ungaria. În ultima perioadă au existat momente tensionate la nivelul relației bilaterale. (…)  Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special, pentru că e nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite. Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu la București pentru că România dorește în modul cel mai sincer revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie comunicate direct și sincer ca între parteneri adevărați”, a spus Aurescu, citat de Digi24.

Șeful diplomației române a afirmat că România este interesată să iasă din logica confruntării și să creeze o relație modernă, de încredere și respect reciproc și a făcut, în context, apel la reținere și discernământ în declarații.

“România e profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării și propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive,  civilizate, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relația de încredere climatul de încredere și respect reciproc. Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria ca bun vecin. Facem apel la reținere și discernământ, pledăm în actualul context marcat de efectele nocive ale crizei COVID, pentru implicare deplină și reală în construirea unei relații în avantaj reciproc. Obiectivele României sunt consolidarea relației bilaterale, identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, aprofundarea cooperării sectoriale, în domenii ca infrastructura, energia, continuarea dialogului privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din cele două țări”, a subliniat ministrul Aurescu.

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Bogdan Aurescu a indicat că un “prim semnal concret al dorinței părții ungare de a realiza un dialog constructiv în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu mai facă declarații publice contrare parteneriatului nostru strategic, manifestând respect față de ordinea constituțională”.

“Orice declarații în această perioadă vor duce la deteriorarea relației biletarale și nu ne dorim acest lucru”, a avertizat el.

Bogdan Aurescu s-a referit și la programul economic desfășurat de Ungaria în Transilvania, acesta precizând că nu există un acord al României pentru derularea acestuia și că va fi negociat un acord în perioada următoare.

În context, seful diplomației române a afirmat că România este deschisă pentru activarea Comitetului pentru Minorități Naționale, un mecanism de consultare prevăzut în Parteneriatul Strategic bilateral. De asemenea, Aurescu a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar și a invocat aniversarea, în 2022, a 20 de ani de parteneriat strategic între Budapesta și București pentru a face din nou apel pentru “dezvoltarea unei relații firești, în care să prevaleze dialogul, abordarea europeană”

Șeful diplomației maghiare a anunțat că i-a lansat omologului său român invitația de a efectua o vizită la Budapesta.

Evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

 

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul de externe Bogdan Aurescu îl primește, marți, pe omologul său din Ungaria, Péter Szijjártó, într-un context sensibil al relațiilor bilaterale

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu îl primește marți, la București, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Péter Szijjártó, cei doi oficiali urmând să poarte convorbiri bilaterale și să susțină o conferință comună de presă de la ora 11:00, se arată în agenda MAE remisă CaleaEuropeană.ro.

Vizita lui Péter Szijjártó la București are loc într-un context sensibil în relațiile româno-ungare, amplificat de mai multe incidente politico-diplomatice din ultima perioadă, dar și de apropiata împlinire a centenarului Tratatului de la Trianon, actul semnat la 4 iunie 1920 care a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918, și care a stabilit frontierele Ungariei după Primul Război Mondial.

În schimb, evoluția relațiilor dintre București și Budapesta a fost marcată în ultima perioadă de multiple contacte bilaterale la nivel guvernamental, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de o retorică declarativă privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Aurescu și Szijjártó au purtat în luna martie mai multe runde de negocieri telefonice soldate cu un acord privind crearea unui coridor umanitar de transport pentru cetățenii români blocați la frontiera dintre Austria și Ungaria, pe fondul deciziilor inițiale ale autorităților maghiare de a nu permite accesul cetățenilor străini pe teritoriul țării din cauza răspândirii pandemiei de coroanvirus.

Cu toate acestea, recent au avut loc mai multe incidente diplomatice și politice care au afectat raporturile româno-maghiare.

La 25 aprilie, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjártó, l-a atacat dur pe ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca, pentru că acesta din urmă i-a luat apărarea unei deputate a opoziției din Ungaria.

Ambasadorul României la Budapesta și-a manifestat sprijinul pentru o deputată maghiară care a fost insultată după ce a cerut explicații cu privire la materialele medicale pe care Ungaria le-a trimis maghiarilor din Transilvania. În context, Szijjártó a spus că “opoziția maghiară și ambasadorul României se află pe o platformă politică comună împotriva maghiarilor de peste graniță”.

Ulterior, la București, Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care prevedea acordarea de autonomie Ținutului Secuiesc, proiectul legislativ fiind respins însă a doua zi de Senat, care era cameră decizională în acest caz. După ce documentul a fost adoptat în Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri modul în care Partidul Social-Democrat, principala forță politică din Parlament, a permis ca acest proiect de lege să treacă de Cameră și a acuzat cu “PSD vrea să dea Ardealul ungurilor”, întrebându-l retoric pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: ““Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?“.

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis au fost urmate de o replică din partea lui Péter Szijjártó, care a subliniat că șeful statului român ar trebui să acorde mai mult respect maghiarilor.

Poziția șefului diplomației ungare a fost urmată de o reacție din partea MAE român care a subliniat că “oficialul ungar deturnează, în mod absolut regretabil, sensul afirmațiilor Președintelui României cu privire la proiectul de lege privind statutul așa-zisului ”Ținut Secuiesc” – o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România cu privire la un demers legislativ care contravine Constituției române, partea ungară neavând a se pronunța asupra acestui subiect”.

De asemenea, și președintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că nu are niciun fel de problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii, deoarece promovează legislaţie pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

În același siaj, prim-ministrul maghiar Viktor Orban a publicat pe pagina sa de Facebook o hartă a Ungariei mari, cu Transilvania și cu părți din Slovacia și Croația în componența ei, gestul său fiind urmat de critici din partea președintelui Croației și a președintelui Sloveniei.

De asemenea, la 15 mai, Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, proiectul de lege în acest sens fiind adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri. Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Relațiile bilaterale româno-ungare au caracter de parteneriat strategic, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Cooperarea politică şi sectorială este intensă, fiind deja implementate sau aflate în desfăşurate numeroase proiecte de anvergură în domenii precum: transporturi, energie, mediu, dezvoltare regională, informează MAE.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending