Connect with us

ROMÂNIA

Exclusiv: Interviu cu dl Sorin Caian, președinte AMCOR, privind piața de consultanță în România și UE

Published

on

Calea Europeana a realizat în exclusivitate un interviu cu președintele AMCOR, dl Sorin Caian, căruia îi mulțumim pentru răspunsurile acordate. Temele abordate au fost problemele pieței de consultanță în management în România, soluțiile pentru acestea, dar și posibile evoluții la nivel internațional pe perioada crizei financiare.

Urmăriți mai jos interviul integral:

Calea Europeană: Începând din luna noiembrie a anului 2011, ştim că aţi devenit preşedintele Asociaţiei Consultanţilor în Management în România. Având în vedere că dvs. sunteţi direct implicat în mediul privat (în cadrul unui important prestator de servicii de consultanţă), care credeţi că sunt avantajele primare ale afilierii unei firme la o asociaţie profesională?

S.C.: Piaţa românească de consultanţă se află într-o etapă de consolidare iar în unele situaţii „reinventăm roata” prin eforturi destul de mari. Posibilitatea de a participa în cadrul unui forum de discuţii care vizează problematica profesiei, definirea şi aderarea la un cod etic al profesiei, precum şi oportunitatea unei voci comune a profesiei sunt elemente oferite de apartenenţa la o asociaţie profesională adecvată.

Deşi în viaţa de zi cu zi suntem competitori pe o piaţă din ce in ce mai dificilă, AMCOR ne oferă posibilitatea de a ne împărtăşi experienţele profesionale şi de a identifica acele căi şi mijloace care pot conduce la consolidarea pieţei şi într-un fel la educarea acesteia. Problema este cu atât mai acută cu cât ne referim la componenta publică a activităţilor de consultanţă.

Calea Europeană: Ştim că în ultimul trimestru al anului 2011, AMCOR a organizat o conferinţă care a încercat să identifice rolul consultantului în management pe piaţa de consultanţă din România. În acest context socio-profesional, ne puteţi spune care au fost concluziile acestei activităţi?

S.C.: Conferinţa a beneficiat de o participare generoasă atât din partea membrilor AMCOR cât şi a reprezentanţilor unor entităţi a căror activitate este legată de  domeniul consultanţei cum ar fi autorităţi de management, instituţii financiare, unităţi de învăţământ superior, precum şi reprezentanţi ai mediului economic. Discuţiile purtate, într-un format ce a asigurat participarea activă şi de substanţă a celor prezenţi, au scos în evidenţă o serie de nemulţumiri ale părţilor implicate în activitatea de consultanţă.

Pe de o parte consultanţii au deplâns faptul că în anumite situaţii organizaţiile-client (cu accent pe cei publici dar şi pe cei privaţi de dimensiuni mici) privesc aceste servicii ca pe un „rău necesar”, în timp ce aceştia se plâng de lipsa de eficienţă sau chiar de inutilitatea activităţii de consultanţă precum şi de lipsa suportului concret pentru activitatea lor.

Depăşind aceste discuţii, inerente într-o astfel de dezbatere, participanţii au convenit asupra rolului benefic al unei consultanţe profesionale şi etice, insistându-se asupra beneficiilor şi eficienţei generate de către consultant prin activitatea sa precum şi a transferului de experienţă creator de sinergii şi generator de siguranţă în luarea deciziilor. În plus s-a convenit ca utilizarea adecvată a consultanţilor experimentaţi în implementarea diverselor proiecte, cum sunt cele legate de absorbţia fondurilor comunitare, subiect atât de discutat în aceste zile, reprezintă o garanţie a succesului.

Nu pot încheia acest subiect fără a sublinia, în cunoştinţă de cauză, consecinţele celor peste 20 de ani de consultanţă în management din România, de creştere semnificativă a experienţei, a pregătirii şi a performanţelor consultanţilor români, reflectate prin activitatea acestora atât în ţară cât şi în străinătate.

Este remarcabil câte „urme” ale consultanţilor români pot fi întâlnite în zone diverse ale lumii!

Calea Europeană: Care au fost  soluţiile  propuse la  problemele identificate pe piaţa de consultanţă în management din România?

S.C.: Desigur, pe durata conferinţei s-a discutat mult despre adaptarea serviciilor de consultanţă la nevoile în continuă schimbare ale organizaţiilor-client, despre mobilitate şi flexibilitatea consultanţilor, despre expertiza şi experienţa lor şi nu în ultimul rând despre adecvarea onorariilor şi performanţa în consultanţa în management. În principiu, răspunsul la nevoile de pe piaţa de consultanţă din România este dat pe de o parte de profesionalismul şi comportamentul etic al consultantului, iar din partea beneficiarilor de nivelul de „educaţie” al acestora.

Menţinerea cadrului concurenţial, împreună cu recunoaşterea valorii şi a performanţei sunt condiţii fără de care serviciile de consultanţă nu vor putea să îşi atingă obiectivele, iar beneficiarii nu vor avea nici pe departe efectele scontate.

Calea Europeană: După cum bine ştiţi, în ultimii trei ani, România şi implicit firmele care îşi deşfăsoară activitatea pe plan local au fost afectate de criza economică, în mod special pe plan financiar. În acest context economic, ce ne puteţi spune despre evoluţia şi oportunităţile actuale ale firmelor care activează în domeniul consultanţei în management?

S.C.: Este de subliniat faptul că manifestarea crizei a avut şi efectul unui „duş rece” asupra celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul domeniului consultanţei manageriale. Ceea ce părea că se dezvolta de la sine, într-un mediu în care „laptele si mierea” ajungeau pentru toată lumea, s-a trezit brusc în situaţia de a lupta pentru un număr de misiuni aflate într-o cădere liberă, uneori în condiţii de concurenţă alterată (dacă ar fi să ne gândim numai la unele preţuri extrem de scăzute practicate în procesul de achiziţii). Pe de altă parte, consultanţii au învăţat, uneori cu un cost extrem de ridicat, că pentru a avea succes, trebuie să poată dovedi foarte clar care sunt beneficiile clientului, cu bune şi cu rele.

Situaţia nu este nici pe departe încheiată, dar sunt convins că cei care vor menţine un standard profesional şi vor reuşi să prevadă noile nevoi ale consumatorilor vor reuşi să treacă cu bine prin criză şi chiar să iasă din ea întăriţi. Acesta pare să fie momentul diversificării în detrimentul specializării excesive, precum şi al reinventării serviciilor.

 

Calea Europeană: Am văzut în ultima perioadă în apariţiile AMCOR din presa on-line un accent pus asupra aplicării unor standarde internaţionale (ca de exemplu Standardul EN16114). Ce ne puteţi spune, strict referitor la domeniul consultanţei în management despre profesionalizarea domeniului?

S.C.: Standardul român Servicii de consultanţă în management a fost aprobat de directorul general al ASRO în data de 31 octombrie 2011 şi reproduce în totalitate standardul european EN 16114:2011, Management consultancy services publicat de CEN.
AMCOR, în calitate de asociaţie naţională a firmelor de consultanţă în management, a fost permanent consultată, prin intermediul ICMCI şi FEACO, pe parcursul procesului de elaborare a standardului.

Acest standard, fără a avea rolul de a reglementa profesia, prin esenţa sa una liberală, va constitui un pas important în promovarea profesiei, dând un etalon în măsurarea performaţei şi fiind, fără teama de a greşi, un instrument de promovare a profesiei de consultant în management. În plus, adoptarea standardului ar trebui să fie un semnal şi pentru utilizatorii de servicii de consultanţă în ceea ce priveşte aşteptările şi modul de evaluare a serviciilor ai căror beneficiari sunt.

Calea Europeană: Revenind la discuţiile şi concluziile din cadrul conferinţei Rolul consultantului în management, ce ne puteţi spune despre  tendinţa recentă a personalului calificat de a migra din sectorul public spre cel privat? Cum se poate împiedica această tendinţă?

S.C.: Nu cred că este vorba despre impiedicarea „migraţiei” forţei de muncă, ci despre retenţia personalului. Era de aşteptat ca o parte dintre cei ce lucrează în mod direct cu programele de asistenţă tehnică din partea autorităţilor publice să se reorienteze către partea cealaltă, a mesei, în mod special din motive materiale. Cererea de personal cu experienţă (chiar şi limitată) în domeniul public a crescut foarte mult şi automat furnizorii de servicii s-au orientat către resursele umane din cadrul sectorului public. Problema retenţiei este cu siguranţă a autorităţilor publice şi nu văd de ce acestea ar fi scutite de o problemă cu care mediul privat s-a confruntat din plin şi în faţa căreia a învăţat să găsească soluţii.

Aş mai menţiona că simpla trecere din zona publică în cea privată nu transformă un funcţionar public în consultant în management, deşi cunoştinţele profesionale pot să nu îi lipsească. Este nevoie de mai mult pentru a deveni consultant, fiind vorba despre o cultură profesională ce se construieşte şi se întreţine.

Calea Europeană:  Am observat că în ultima perioadă, firmele din domeniul consultanţei în management s-au axat pe conceperea şi implementarea proiectelor cu fonduri europene. Care ar fi  sugestia/sugestiile dvs.  pentru o mai bună utilizare a fondurilor publice?

S.C.: Acesta este un domeniu în care numărul specialiştilor a crescut foarte mult si nu cred că pot intra într-o discuţie amănunţită pe acest subiect fără a stârni opinii pro şi contra. Aş vrea să fac o mică observaţie însă pe care o consider fundamentală. De foarte multe ori proiectele sunt scrise ca să se ia puncte cât mai multe, uitându-se sau fiind foarte puţin atenţi la sustenabilitatea reală, performanţa economică şi utilitatea efectivă a acestora. Mă întreb, citind presa, cum pot să stea condiţiile de piaţă neschimbate timp de minimum doi ani pentru a aştepta aprobarea unei finanţări ce ar trebui să crească performanţa în nişte ipoteze complet schimbate.

O mai bună aplecare asupra acestei componente ar imbunătăţi atât absorbţia cât şi utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Calea Europeană:  Care sunt aşteptările pieţei de la consultantul în management şi cum răspunde acesta provocărilor reale, în contextul crizei?

S.C.: Piaţa românească, atât componenta publică cât şi cea privată, trece printr-un proces de maturizare, care va mai dura o perioadă. Cred că utilizatorii aşteaptă soluţii concrete, performanţă şi transfer de know how din partea consultanţilor. În plus inovaţia şi adaptabilitatea, de care au atâta nevoie în lupta cu încercările vremii, sunt aşteptări din partea consultantului. Acesta nu poate să răspundă corespunzător aşteptărilor fără o pregatire profesională solidă şi actualizată, fără o experienţă personală relevantă şi diversificată precum şi fără un comportament etic. În afară de acestea mai trebuie spus că utilizatorii serviciilor de consultanţă sunt tentaţi să plătească doar pentru performanţa dovedită, ceea ce face competiţia şi mai interesantă.

Personal mă aştept ca atât piaţa cât şi consultanţa în management să iasă întărite din această confruntare, câştigul cel mai important fiind creşterea profesionalismului (şi implicit recunoaşterea acestuia de către piaţă) precum şi îmbunătăţirea climatului concurenţial.

Calea Europeană: Care sunt principalele proiecte vizate pentru viitor pe care Asociaţia le va întreprinde?

S.C.: Printre obiectivele noastre strategice pentru perioada 2012-2013 se numără atragerea de noi membri,  atingerea numărului minim de 90 de firme care au ca domeniu de activitate consultanţa în management. Asociaţia trebuie să devină până la jumătatea anului 2013 (adică într-un orizont de 18 luni) reprezentativă la nivel naţional, prin creşterea numărului de membri de la 10% din totalul firmelor care desfăşoară activităţi de consultanţă şi training în management la 15% (atât firme mici cât şi mari jucători de pe piaţă).

Un al doilea proiect, prin care AMCOR vine să sprijine piaţa de consultanţă în management este elaborarea standardului ocupaţional pentru COR 244107-Consultant în management. Dorim ca pe parcursul acestui an, să demarăm procedurile pentru semnarea unui parteneriat cadrul cu Guvernul României şi cu Autorităţile de Management al cărui scop să fie construcţia unui cadru de colaborare eficient pentru a veni în sprijinul acestora cu know-how-ul necesar în elaborarea documentelor ce stau la baza absorbţiei fondurilor nerambursabile alocate ţării noastre. Pe partea de comunicare ne propunem să ne creştem numărul de parteneri media şi din mediul academic. În momentul de faţă avem un acord de colaborare cu programul de Master Managementul Proiectelor din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, sub coordonarea Facultăţii de Management şi a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. O campanie de promovare a titlului de Certified Management Consultant CMC atât în rândul membrilor AMCOR cât şi în rândul firmelor de consultanţă este preconizată că va fi lansată în acest an.

CMC este standardul de calitate în consultanţă recunoscut global în 47 de ţări, inclusiv cele mai mari pieţe: SUA, UK, Germania, China, Japonia, Australia dar şi în cea mai mare parte a ţărilor din UE, inclusiv în noile ţări membre. Mai exact, titlul de CMC este recunoscut în toate ţările a căror institute naţionale de consultanţă sunt membre ICMCI, International Council of Management Consultants Institutes.

Titlul de CMC reprezintă o garanţie a respectării celor mai înalte standarde de profesionalism şi etică în consultanţa în management.

AMCOR îşi propune în acelaşi timp să continue tradiţia, prin elaborarea şi publicarea Studiului “Piaţa de consultanţă în management din România în perioada 2011-2012”, Asociaţia Consultanţilor în Management din România fiind singura entitate care desfăşoară o cercetare de acest tip.

Pe plan intern, ne propunem să elaborăm un Ghid despre ce înseamnă să fii membru AMCOR şi să dezvoltăm un newsletter, cu frecvenţă trimestrială, adresat membrilor Asociaţiei. Iar pentru a fi mai aproape de jucătorii de pe piaţă, atât de actualii cât şi de potenţialii membri ai AMCOR din teritoriu, intenţionăm să organizăm Conferinţe regionale în principalele regiuni ale României. Un astfel de eveniment va fi organizat la Cluj-Napoca, pe data de 14 mai 2012.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a primit premiul ”Garantul democrației” din partea Tineretului Național Liberal: ”Dați ce aveți mai bun pentru țară”

Published

on

© Captură video/ presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a primit sâmbătă, la Sinaia, premiul ”Garantul democrației” din partea Tineretului Național Liberal la Gala TNL ”Mircea Ionescu Quintus”.

Potrivit TNL, acordarea acestui premiu șefului statului a fost decisă datorită faptului că activitatea lui Klaus Iohannis oferă ”garanția că respectarea statului de drept și apărarea democrației sunt valori esențiale”.

Dați ce aveți mai bun pentru țară”, a spus președintele Klaus Iohannis, în discursul său către tinerii liberali, citându-l pe Mircea Ionescu Quintus.

”Am fost mișcat când am aflat că doriți să îmi acordați un premiu care se numește garant al democrației. Mi-am pus întrebarea dacă merit un premiu cu această denumire. Sunt eu un garant al democrației în România?”, a întrebat președintele, în aplauzele sălii. 

La eveniment au fost prezenți și candidați ai PNL la alegerile europene, între care Siegfried Mureșan, Vasile Blaga, Marian-Jean Marinescu, Mihai Țurcanu sau Violeta Alexandru.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică.

Anul trecut, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul  Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorgheacordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia „Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache: Cetățenii români pot circula și după Brexit în baza cărții de identitate spre sau dinspre Regatul Unit

Published

on

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a reiterat mesajul că cetăţenii români pot circula şi după Brexit pe baza cărţii de identitate spre sau dinspre Regatul Unit, în cadrul unei sesiuni de informare cu privire la drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie după Brexit, desfăşurată joi la Consiliul Local Harrow – Londra, informează Agerpres.

,,Sunt foarte mulţi care ne întreabă dacă mai pot merge acasă de Paşte fără paşaport, doar cu buletinul. Da, pot merge. La Secţia Consulară primim zilnic 300-350 de cereri de paşapoarte, ceea ce creează o presiune foarte mare pe zona serviciilor consulare pe care le putem presta. Sunt alţii care spun: ‘nu mai plecaţi acasă de Paşte pentru că nu vă veţi mai putea întoarce’. Toate aceste lucruri se diseminează în comunitate, creează probleme atât Ambasadei, cât şi Consulatului. Oamenii trebuie să înţeleagă că resursele noastre sunt limitate. Vă cer răbdare şi înţelegere cu noi, după cum vă pot promite că vom face tot ceea ce este necesar, inclusiv să mutăm Secţia Consulară de la Londra într-un sediu nou, astfel încât să răspundem cât mai repede şi operativ nevoilor românilor”, a afirmat ambasadorul Dan Mihalache, citat într-un comunicat de presă difuzat vineri de Ambasadă.

În intervenţia sa, diplomatul a făcut apel la românii din Marea Britanie să fie pregătiţi pentru Brexit, dar ,,să trateze cu calm şi înţelegere” situaţia şi i-a asigurat că Ambasada României şi autorităţile britanice vor urmări cu atenţie ca drepturile lor să fie apărate.

,,Trebuie să ne gândim ce acte avem nevoie şi ce trebuie pentru a obţine settled status, dar fără să intrăm în panică. Nimeni nu vă va da afară din această ţară. Şi, dacă vor exista anumite răbufniri de oameni mai supăraţi, care cred foarte tare în teoria Brexit-ului, care vă vor spune la magazin că nu aveţi ce căuta pe aici, vă sfătuiesc să aduceţi la cunoştinţa Ambasadei şi a autorităţilor locale, cu care avem o excelentă cooperare”, a îndemnat ambasadorul.

Sesiunea de informare a fost organizată de Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Londra.

Continue Reading

ROMÂNIA

Comisarul european Corina Crețu transmite că, pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare

Published

on

Comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu transmite că politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții al Uniunii Europene, iar România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor investiții, potrivit unei postări pe Facebook.

Corina Crețu a vorbit despre dezvoltarea economică a României și reducerea decalajelor regionale în urma absorbției de fonduri europene, dar și despre oportunitățiile de investiții post-2020 în cadrul unei mese rotunde  cu tema ,,Priorități de investiții în România”, organizate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la București, ieri, 22 martie. 

,,Cu ajutorul fondurilor europene, România a reușit să se dezvolte economic și să reducă parte din decajele sociale la nivelul țării. Din 2007 până în prezent, peste 2.700 de întreprinderi au fost sprijinite cu bani europeni în eforturile lor de a deveni mai competitive; o parte din infrastructura de transport rutier și feroviar a fost modernizată, au fost modernizați 370 de km de drumuri județene, iar alți 2400 de km de drumuri județene au fost reabilitați”, scrie comisarul european referitor la bilanțul realizărilor României în baza fondurilor europene.

,,De asemenea, datorită investițiior europene în proiecte de creștere a eficienței energetice, 60. 000 de apartamente au fost reabilitate termic”, mai spune aceasta.

Corina Crețu anunță că, pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare.

@Corina Crețu/Facebook

De asemenea, ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, care a fost prezentă alături de comisarul european, declara că Romania are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate si servicii sociale.

,,Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieței Unice și implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții cetățenilor într-un mod echitabil in toata Uniunea”, a subliniat ministrul, vorbind despre prioritățile de investiții în următoarea perioadă de programare financiară europeană.

Citiți și Rovana Plumb, despre prioritățile de investiții din fonduri europene ale României pentru perioada 2021-2027: ,,Vom miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora”

Ministrul a mai adaugat că țara noastră va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora. 

Comisarul Crețu a mai transmis că  speră că ,,autoritățile române vor ști să utilizeze eficient această oportunitate istorică de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene”

Amintim faptul că tot ieri, înaintea mesei rotunde, a avut loc conferința cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019”, în cadrul căreia comisarul european pentru Politică Regională a vorbit despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Citiți și Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending