România rămâne „o țară profund pro-europeană” și, în același timp, un susținător ferm al parteneriatului strategic cu SUA, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, la finalul celor trei zile ale Conferința de Securitate de la München, subliniind că pentru București este important „să nu continue acest narativ al unei alegeri explicite între direcția europeană și parteneriatul strategic cu SUA”.
Ea a explicat rațiunile participării României la Consiliul pentru Pace pentru Gaza, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Decizia vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că România va fi prezentă la reuniunea inaugurală de la Washington cu statut de observator.
Șefa diplomației române a subliniat că opțiunea pentru statutul de observator reflectă atât dorința de implicare activă în eforturile de pace din Fâșia Gaza, cât și necesitatea respectării cadrului internațional existent. „România va participa la această reuniune inaugurală cu statutul de observator. Pentru noi este foarte important să continuăm implicarea noastră în regiune”, a declarat Oana Țoiu, amintind că România este „una dintre puținele țări din lume care are de multă vreme relații diplomatice neîntrerupte, atât cu Israel, cât și cu Palestina”.
Ministrul a reiterat sprijinul constant al României pentru soluția celor două state și pentru rolul central al ONU în arhitectura internațională. „Ne ducem cu statut de observator (…) deoarece vrem, pe de-o parte, să continuăm implicarea noastră în efortul pentru pace, dar în același timp să ne asigurăm că este protejată puterea pe care Organizația Națiunilor Unite o are, mandatul pe care îl are și dreptul internațional”, a afirmat ea, subliniind că poziția a fost clarificată încă de la momentul primirii invitației din partea președintelui american.
În același timp, Oana Țoiu a respins scenariile potrivit cărora participarea României ar urmări deblocarea relației cu Washingtonul. „Nu există în acest moment un blocaj în relația dintre România și Statele Unite ale Americii”, a precizat ministrul, arătând că actualul context este unul de „reconstruire a relației dintre Europa și Statele Unite ale Americii”, într-un moment în care sunt necesare „punți și contexte de dialog” pentru gestionarea diferențelor din parteneriatul transatlantic.
Referindu-se la dezbaterea mai largă privind viitorul ordinii internaționale și la mesajele transmise la München, inclusiv de secretarul de stat american Marco Rubio, șefa diplomației române a pledat pentru „un realism lucid” precum cel invocat de președintele finlandez Alexander Stubb, care să combine reformele necesare cu menținerea formatelor multilaterale și a sistemelor de reguli. „Putem să trecem prin reforme (…) dar la capătul acestor reforme putem să continuăm să avem formate multilaterale, sisteme de reguli care răspund unor obiective pe care nu le putem îndeplini de unii singuri ca țară”, a explicat ea.
În ceea ce privește relația transatlantică, Oana Țoiu a insistat că România rămâne „o țară profund pro-europeană” și, în același timp, un susținător ferm al parteneriatului strategic cu SUA, respingând ideea unei alegeri între cele două direcții. „Pentru noi este important să nu continue acest narativ al unei alegeri explicite între direcția europeană și parteneriatul strategic cu SUA”, a afirmat ministrul, pledând pentru aliniere pe obiective comune, inclusiv în materie de sancțiuni împotriva Rusiei.
INTERVIUL INTEGRAL VIDEO & TEXT
CaleaEuropeană.ro: Am revenit cu o corespondență specială de la München, la finalul acestei reuniuni de trei zile a Conferinței de Securitate, de unde Calea Europeană a avut bucuria să relateze pentru a noua oară consecutiv. Ne bucurăm să o avem alături de noi pentru prima dată în calitate de ministru pe doamna ministru de externe, Oana Țoiu. Doamna ministru, bună ziua și bine ați revenit pe Calea Europeană.
Oana Țoiu: Bună ziua și mulțumesc.
CaleaEuropeană.ro: Deși aș fi tentat să începem cu Conferința de Securitate și cu ce s-a întâmplat aici, totuși, în momentul în care începem acest interviu, am avut un anunț de ultimă oră: președintele Nicușor Dan a anunțat că va participa săptămâna viitoare la Consiliul pentru Pace pentru Gaza, creat de președintele american Donald Trump, care va avea reuniunea inaugurală la Washington, iar România va participa în calitate de observator. Știm dezbaterile din spațiul public și vrem să descifrăm de ce a fost luată această decizie și ce semnificații are.
Oana Țoiu: Sigur. Așa cum președintele a anunțat, România va participa la această reuniune inaugurală cu statutul de observator. Pentru noi este foarte important să continuăm implicarea noastră în regiune. România este una dintre puținele țări din lume care are de multă vreme relații diplomatice neîntrerupte, atât cu Israel, cât și cu Palestina.
De altfel, așa cum știți și din spațiul public, mult mai multe țări europene au susținut în ultima vreme soluția celor două state, inclusiv la Adunarea Generală a ONU din septembrie anul trecut, pe când România este adeptă a acestei soluții de multă vreme. Este foarte important pentru noi să continuăm acest dialog și implicarea României în procesul de pace, în procesul de reconstrucție și pentru că, evident, și în regiunea noastră, după ce se va finaliza războiul dintre Ucraina și Rusia, indiferent cât de mult va dura până atunci, indiferent cât de mult efort este necesar să depunem împreună ca și comunitate internațională, o să avem nevoie să transferăm lecțiile învățate și din alte zone ale lumii.
Ne ducem cu statut de observator, președintele Nicușor Dan a clarificat asta public, deoarece vrem, pe de-o parte, să continuăm implicarea noastră în efortul pentru pace, dar în același timp să ne asigurăm că este protejată puterea pe care Organizația Națiunilor Unite o are, mandatul pe care îl are și dreptul internațional. Președintele a fost clar în asta încă de la momentul primirii invitației din partea președintelui Donald Trump.
Și atunci, în reuniunea din Washington, o să fie prezente statele fondatoare, cele care practic au aderat la carte, și țări invitate ca observator, între care se numără și România. Cipru de asemenea va fi prezent.
Există în acest moment mai multe țări europene care iau în considerare asta, dar nu pot să fac eu anunțul în locul lor.
CaleaEuropeană.ro: Dar spargem, cumva, gheața pentru partenerii europeni în această zonă, pentru că știm că Uniunea Europeană a privit circumspect această inițiativă, tocmai pentru că nu se știe cum va pune ea în practică o rezoluție a Consiliului de Securitate. Și așa cum s-a gândit și România, să nu existe un conflict între tratatele internaționale pe care le avem de respectat și acest Consiliu. Oferim noi o cale de urmat?
Oana Țoiu: Poziția noastră este clară încă de la început. Sprijinim efortul de pace pe care președintele Donald Trump îl face în Fâșia Gaza. De altfel, asta este și decizia comunității internaționale. Avem o rezoluție a Consiliului de Securitate care dă acest mandat și, în același timp, președintele Nicușor Dan a afirmat fără echivoc respectul pe care România îl are pentru dreptul internațional și necesitatea unui dialog aprofundat, astfel încât mandatul pe care îl are Organizația Națiunilor Unite să nu ajungă în timp să se suprapună cu intențiile și planurile de dezvoltare ale Bordului pentru Pace în alte regiuni.
CaleaEuropeană.ro: O ultimă întrebare pe acest subiect, pentru că există scenarii în spațiul public care spun că participăm sau luăm în calcul să participăm tocmai pentru a debloca relația cu Statele Unite sau pentru a ne facilita relația cu Statele Unite. E vreun sâmbure de adevăr în această poveste sau este o legendă creată cu iz geopolitic?
Oana Țoiu: Cel puțin în spectrul politic, cei care afirmau că relația cu Statele Unite trece printr-un blocaj au fost în vizită în Statele Unite și au fost ei cei blocați în accesul la decidenți. Nu există în acest moment un blocaj în relația dintre România și Statele Unite ale Americii. Acest lucru a fost clarificat de multă vreme.
Evident însă că suntem într-un moment de reconstruire a relației dintre Europa și Statele Unite ale Americii. De altfel, și aici la München, Secretarul de Stat Marco Rubio, dar și delegația din Congres, au venit cu mesaje foarte clare privind acest imperativ al construirii unui viitor împreună.
Asta nu schimbă însă faptul că în continuare vedem și lucruri diferite, ceea ce înseamnă că avem nevoie de punți și contexte de dialog pentru a avansa în felul în care înțelegem reciproc abordarea celuilalt și punctele de diferență. Chiar dacă Conferința de Securitate de aici, la München, a fost un moment care a așezat un grad de respect, un grad de sprijin reciproc în parteneriatul transatlantic și în perspectivă viitoare, nu a schimbat agenda. Statele Unite ale Americii au reafirmat prioritățile lor și, prin urmare, există în continuare puncte de divergență în parteneriatul transatlantic. Noi credem că este important să ducem acest dialog mai departe, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, relația bilaterală cu SUA. Aceasta este abordarea României, aceasta a fost abordarea și la începutul anului în Ministeriala pentru Minerale Rare, aceasta este abordarea pe care o avem acum în Bordul pentru Pace și pe această linie vom continua. Întărirea dialogului bilateral și sincronizarea mesajelor, perspectivelor și deciziilor noastre și între membri europeni.
CaleaEuropeană.ro: Am înțeles. Fiindcă ați menționat Conferința de la München, știm foarte bine că aceasta are un preambul și anume un raport. Anul acesta, raportul a avut și un elefant pe copertă. Au fost, până la urmă, Statele Unite elefantul din cameră care contribuie la destrămarea ordinii internaționale, sau asistăm la refacerea punților de cooperare între America și Europa?
Oana Țoiu: Pe de o parte, este destul de clar și pentru noi, în Europa, și pentru partenerii noștri globali, că nu vom continua în același sistem pe care l-am construit până acum. De aici sunt mai multe modalități în care ne putem uita la momentul prezent. Există lideri care spun că trebuie să facem tot ce ține de noi să conservăm ce aveam anterior. Există și temeri, așa cum au fost ele reflectate în raportul lansat de echipa MSC privind potențialul de construire a acestui sistem internațional de reguli.
Ce cred și unde ne așezăm noi ca România este că există o cale de mijloc. Putem să trecem prin reforme care devin necesare și care sunt, de altfel, forțate de retragerea multora dintre finanțările care veneau din Statele Unite ale Americii în formatul multilateral. Dar la capătul acestor reforme putem să continuăm să avem formate multilaterale, sisteme de reguli care răspund unor obiective pe care nu le putem îndeplini de unii singuri ca țară.
Și nu este doar situația României. Dacă ne uităm la marile provocări din lume, fie că vorbim de securitate, de schimbări climatice, de nevoia de a așeza obiectivele geopolitice cu necesitatea unui comerț care să permită economiilor noastre să crească, aceste teme mari au nevoie de formate multilaterale de discuții și decizii și asta nu se schimbă.
Din acest punct de vedere, România este în echipa de lideri care promovează un realism lucid, așa cum vorbește președintele Finlandei. Pentru că ceea ce ați expus, cam acolo s-ar încadra. Asta încercăm și noi.
De când a început această tensiune crescută între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, România a avut această poziție clară de a spune: noi suntem o țară profund pro-europeană și asta se reflectă în voința cetățenilor noștri de fiecare dată la vot. În același timp, suntem o țară care acordă o valoare ridicată parteneriatului strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii.
În continuare suntem una dintre țările unde, la nivelul opiniei cetățenilor, dar și la nivelul pozițiilor din Parlament, se menține un sprijin ridicat pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Pentru noi este important să nu continue acest narativ al unei alegeri explicite între direcția europeană și parteneriatul strategic cu SUA.
Pentru noi este foarte important să construim împreună pe punctele pe care suntem de acord, fără să fim timizi în a explica public unde vedem lucrurile diferite, așa cum președintele Nicușor Dan a făcut-o destul de clar în privința Bordului pentru Pace, de exemplu. Și nu doar în acest subiect, ci și în perspectiva felului în care vedem necesitatea de a ne proteja copiii în mediul online.
Aici este foarte clar că în continuare avem puncte comune cu SUA și în continuare puncte care mai au nevoie de dialog pentru a vedea… dar avem puncte comune și cu partenerii europeni, cu Franța și cu alte țări.
În această conferință și în aceste zile, cred că s-a putut observa că, dincolo de temele de fond, este foarte importantă abordarea pe care o avem unii față de ceilalți. Ce cred că a reușit secretarul de stat Marco Rubio prin discursul său a fost să reașeze un nivel mai ridicat de respect în relația transatlantică, fără a se îndepărta de temele mari pe care administrația SUA le-a afirmat de-a lungul timpului. Teme care în continuare vor fi subiecte care necesită dialog aprofundat și vor fi subiecte în care vom fi în dezacord.
CaleaEuropeană.ro: Acest discurs, care ca parte de esență seamănă cu ceea ce ne-a spus și J.D. Vance anul trecut la München, vicepreședintele SUA, a fost livrat mult mai diplomatic, orientat către dialog afectiv pe relația transatlantică. S-a întâmplat acest lucru pentru că Uniunea Europeană a stat în picioare în fața ultimelor provocări sau este alt motivul?
Oana Țoiu: Cu siguranță noi suntem mai puternici împreună și este extrem de important să putem acționa unitar atunci când asta este posibil. Suntem mai puternici când acționăm împreună și în parteneriatul transatlantic. În aceste zile am spus foarte clar că poziția noastră este că o aliniere între UE și SUA este esențială, inclusiv în privința creșterii sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru a diminua, de exemplu, capacitatea financiară pe care o au pentru a-și crește industria de război și a susține războiul din Ucraina.
În același timp, ce s-a întâmplat în aceste zile nu este doar un ambalaj mai frumos pe același mesaj sau direcție. Există o reancorare a importanței parteneriatului transatlantic în Europa și SUA, însă nu este una nostalgică. Nu vorbim de un moment care readuce în prezent ce am construit ani de zile, ci mai degrabă de un moment care recunoaște această construcție, recunoaște istoria și valorile comune și vorbește despre un viitor comun care are nevoie de creșterea acțiunilor comune și alinierea pe obiective adiționale celui de securitate, în special pragmatice, care țin de creșterea economiilor noastre.
Aici a fost adusă în scenă și tema civilizației, unde ne putem întâlni pe valori comune și, în același timp, o temă pe care o putem trata diferit, când ne uităm la migrație sau la reglementarea spațiului online, unde nu vrem să permitem conturilor false să propage campanii de dezinformare organizate de alte țări. Este foarte important să continuăm discuția, dar nu va fi o aliniere naturală imediat.
CaleaEuropeană.ro: Valori comune, metode diferite. Totodată, am văzut acest discurs al administrației americane chiar la Ministeriala de Apărare de la Bruxelles, despre NATO 3.0, în care Europa să fie mai capabilă să preia frâiele apărării convenționale pe continent, bucurându-se de garanția de securitate nucleară americană. În același timp, Franța și Germania au anunțat aici, la München, că au avut discuții confidențiale despre descurajare nucleară și consultări cu Marea Britanie, Franța dorind să lărgească această consultare la nivel european. Care ar fi poziția României în această zonă?
Oana Țoiu: Am avut chiar ieri, împreună cu generalul Grynkenwich, care a fost comandantul suprem al Forțelor Aliate și recent în România, o discuție cu mai mulți parteneri despre modalități care să ne ajute să creștem atât descurajarea, cât și capacitatea defensivă. În acest moment, miza României este, în primul rând, apărarea antiaeriană, așa cum în aceste zile și colegul meu, ministrul apărării și vicepremierul Radu Miruță, a afirmat în discuțiile la care a participat și la Bruxelles, și aici. Pentru noi, miza în acest moment este alocarea resurselor pentru întărirea flancului estic în integralitate, de la Marea Neagră până în nord, și pe aceste discuții avem interesul principal.
