Interviu realizat de Robert Lupițu
Blocada navală a Rusiei în Marea Neagră a demonstrat cât de critică este această regiune, iar România are dreptate atunci când solicită ca NATO se concentreze mai mult în această zonă, a declarat președintele Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul organizării, la București, a reuniunii liderilor de la München, o premieră pentru o țară din flancul de sud-est al Alianței.
“NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune” și “se orientează deja în această direcție”, a spus Heusgen, în condițiile în care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră. “Aurescu are dreptate”, a precizat președintele Conferinței de Securitate de la München.
Fost ambasador al Germaniei la ONU și fost consilier diplomatic al Angelei Merkel, Christoph Heusgen a vorbit și despre noua abordare a politicii externe și de securitate a Germaniei, explicând rațiunile istorice pentru care Berlinul a încercat să construiască un parteneriat cu Rusia, dar a indicat că acest lucru nu mai este posibil.
“Suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință”, a explicat diplomatul german.
Însă, a arătat Heusgen, președintele rus Vladimir Putin “a distrus baza comună pe care am încercat să o construim atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina și acum “trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei”.
Interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: Invazia Rusiei în Ucraina a fost precedată cu câteva zile înainte de Conferința de Securitate de la München. Ați simțit în acel moment, când președintele Zelenski a urcat pe scenă, când cancelarul Scholz, ministrul de externe Baerbock, vicepreședintele Harris sau premierul Johnson au făcut același lucru, că agresiunea militară la scară largă a Rusiei este iminentă, iar diplomația va fi umbrită de război pe continentul european?
Christoph Heusgen: Am prezis încă de la sfârșitul anului 2021 că Putin ar putea să pornească un război și să invadeze Ucraina. Comunitatea serviciilor de informații era sigură că Putin chiar o va face. Dar când am fost martor la puternica unitate UE și transatlantică la Conferința de Securitate de la München din 18-20 februarie 2022 și la disponibilitatea de a da un răspuns comun și dur la un posibil atac rusesc, am sperat că Putin va fi impresionat de solidaritatea internațională cu Ucraina și se va răzgândi în privința agresării Ucrainei. Dar nu a făcut-o și a mers mai departe cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional, creând o breșă civilizațională.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat unitatea transatlantică și pentru mulți experți poziția Germaniei, inclusiv în contextul unei coaliții nou-nouțe, a fost remarcabilă. Discursul Zeitenwende, oprirea North Stream 2, sancțiunile economice și energetice împotriva Rusiei și înaintarea ca viitoare putere militară în Europa. Se prefigurează o nouă politică externă și de securitate germană? Ce înseamnă aceasta pentru Europa și pentru NATO?
Christoph Heusgen: Cancelarul Scholz, în discursul său în fața parlamentului german la trei zile după invazie, a pronunțat un “Zeitenwende”. Într-adevăr, suntem martorii unui moment de cotitură în istorie. Timp de decenii, Germania a încercat să mențină un parteneriat constructiv cu Rusia. Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință. Mulți din Germania au sperat că am putea duce o politică în care, pe de o parte, să fim un bun partener al NATO, dar pe de altă parte să menținem o relație decentă cu Rusia. Aceasta din urmă a inclus mult comerț, dar și un dialog mai larg între societățile noastre prin așa-numitul dialog de la Petersburg, unde a avut loc un dialog între clasa politică și cea de afaceri, organizațiile neguvernamentale și tineret. Am încercat să construim un parteneriat cu Rusia, dar toate aceste eforturi au eșuat teribil. Putin a distrus baza comună pe care am încercat să o construim. Putin a încălcat fiecare pact internațional și fiecare acord bilateral cu Ucraina atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina. Putin a distrus toate podurile din spatele său. Acum, trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei. Unii oameni din Germania au probleme în a se adapta la noua realitate, la “Zeitenwende”.
CaleaEuropeană.ro: Deci, dacă înțeleg corect, aceasta va fi o poziție de lungă durată a Germaniei și a Europei în ceea ce privește Rusia?
Christoph Heusgen: Așa cum am spus, Putin a comis o încălcare a civilizației. El a încălcat grav dreptul internațional. Iar noi trebuie să îi răspundem într-un mod foarte clar, apărând ordinea internațională bazată pe reguli, apărând, de asemenea, Ucraina. Și trebuie să îi facem pe Putin și pe gașca sa să răspundă pentru crimele pe care le-au comis, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Nu există nicio cale de întoarcere pentru Putin în comunitatea politicienilor respectați și civilizați.
CaleaEuropeană.ro: Și am văzut că războiul agresiv al Rusiei în Ucraina a adus schimbări strategice majore în Europa – Suedia și Finlanda sunt aproape membre NATO, Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate la UE, Franța este mai implicată în NATO, mai ales în România, Germania are această abordare “Zeitenwende”. Dar războiul costă vieți omenești, amenință infrastructura critică, securitatea alimentară, prețurile la energie care cresc vertiginos și așa mai departe. Aveți în vedere o oboseală de război în materie de sprijin occidental pentru Ucraina sau această abordare “atâta timp cât va fi nevoie” va continua?
Christoph Heusgen: Pe asta se bazează Putin. Putin contează pe oboseala Ucrainei, Putin contează pe faptul că Europa și SUA vor deveni slabe, nu mai sunt gata să plătească pentru apărarea Ucrainei. Putin crede că, la un moment dat, fie vom face presiuni asupra Ucrainei pentru a obține o încetare a focului și un fel de acord de pace pe placul Rusiei. Dar Putin se înșeală. Asta au spus foarte clar reprezentanții ucraineni aici, la reuniunea noastră a liderilor de la Munchen, la București. Ucrainenii sunt hotărâți să își apere țara indiferent de ceea ce face Putin. El a aplatizat deja Mariupol, așa cum a aplatizat Groznîi și Alep. Dar el nu poate distruge determinarea ucrainenilor de a-și apăra țara. Și rămân optimist că Germania, Uniunea Europeană, NATO și partenerii noștri transatlantici vor rămâne alături de poporul ucrainean, în ciuda prețurilor mai mari la alimente și energie, în ciuda unei posibile recesiuni.
Cred că Germania și comunitatea transatlantică vor trebui să își consolideze chiar și mai mult sprijinul față de Ucraina. Există o cerere pentru o conducere politică care să arate clar care este miza: dacă Putin câștigă acest război, el nu se va opri în Ucraina. El a pus ochii pe alte țări care la un moment dat în istorie au fost părți ale Rusiei, inclusiv Moldova sau țările baltice. Acest lucru înseamnă că atunci când ajutăm la apărarea Ucrainei ne apărăm propria libertate.
CaleaEuropeană.ro: Înțeleg din răspunsul dvs. foarte elaborat că, având în vedere poziția Ucrainei de a-și apăra țara și războiul distructiv al Rusiei în Ucraina, suntem departe de a atinge condițiile pentru discuții politice și de pace?
Christoph Heusgen: În prezent, nu văd așa ceva. În primul rând, trebuie să respectăm ceea ce intenționează să facă poporul și guvernul ucrainean. Înțeleg pe deplin că ucrainenii nu sunt pregătiți să renunțe la teritoriul lor, să cedeze în fața unui dictator care comite crime de război și crime împotriva umanității. În acest moment, văd o posibilitate de negociere doar dacă Rusia este pregătită să dea înapoi teritoriul care, conform dreptului internațional, aparține Ucrainei. De asemenea, ceea ce este foarte important este ca Rusia să plătească despăgubiri și să existe responsabilitate. În acest stadiu, nu văd dacă Rusia este pregătită pentru asta și, prin urmare, mă tem că acest conflict va continua.
CaleaEuropeană.ro: De când a început războiul, s-a pus un accent deosebit pe securitatea la Marea Neagră, o chestiune pentru care România a militat încă de la anexarea Crimeei. Ministrul de externe Aurescu a făcut apel la o listă transatlantică de acțiune pentru importanța regiunii Mării Negre. Cum poate NATO să se concentreze mai bine pe această parte a flancului estic, în Marea Neagră, și ce rol joacă sau ar trebui să joace România în această regiune?
Christoph Heusgen: Aurescu are dreptate. Blocada navală a Rusiei a demonstrat cât de critică este Marea Neagră. NATO trebuie să se concentreze mai mult pe această regiune. Dar NATO se orientează deja în această direcție. Vor fi mai multe trupe NATO staționate aici. Faptul că reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a avut loc la București este o demonstrație că NATO este serioasă, dar și o recunoaștere a rolului pe care România îl joacă ca partener cheie în cadrul Alianței. Și sunt convins că NATO este acolo pentru a rămâne și va rămâne angajat.
