Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa, în pofida avansului extremei-drepte pe scena politică a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și relansa competitivitatea, iar sprijinul Berlinului pentru Ucraina nu va urma o schimbare de curs, ci va rămâne constant pentru că singura soluție pentru pace nu este cea dictată de Rusia, ci aceea care aduce securitate Ucrainei și Europei. Asigurările vin din partea ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer, și au fost exprimate într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În interviu, diplomatul german a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen. Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple. Peer Gebauer a analizat și sfera relațiilor bilaterale evocând “mult potențial” de cooperare “în domeniul energiei și apărării”. În privința sezonului electoral din România, ambasadorul german s-a referit la moștenirea unei Românii de încredere în UE și NATO a președintelui Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, și a subliniat că este în interesul Germaniei, al Europei și al României ca viitoarea conducere de la București să susțină un “curs pro-european și pro-transatlantic”.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, ne întâlnim într-un moment de sărbătoare pentru țara dumneavoastră, în special, dar și în beneficiul Europei. 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Germania este văzută nu doar ca un pilon, ci ca CEL mai important pilon al stabilității și prosperității europene. Prin urmare, atunci când vedem că extrema dreaptă câștigă sau se clasează pe locul doi în alegerile regionale germane și că coaliția federală se restrânge, tindem să ne îngrijorăm. Este justificat? Avem motive de îngrijorare când vine vorba de leadership-ul german în Europa?

Dr. Peer Gebauer: Într-adevăr, Unificarea, căderea Zidului Berlinului și deschiderea Cortinei de Fier sunt și astăzi și în viitor motive de bucurie și de mândrie pentru noi, în Germania și în Europa, deoarece au arătat că oamenii pot învinge dictaturile și se pot îndrepta către societăți libere, liberale și deschise. Cred că acesta este încă un succes de care putem fi mândri. Aveți dreptate când subliniați fenomenul de creștere a puterii partidelor de extremă-dreapta în Germania în aceste alegeri regionale la care v-ați referit, dar și în multe alte țări din Europa. Cred că este o expresie a nesiguranței și a neliniștii crescânde în legătură cu numeroasele provocări cu care ne-am confruntat în ultimii ani: criza financiară, provocările legate de migrație, pandemia, iar acum agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei cu toate implicațiile, creșterea costurilor energiei etc. Creșterea partidelor naționaliste de dreapta este o expresie a acestei neliniști. În același timp, observăm în Germania, dar și în întreaga Europă, că partidele de mijloc, mainstream-ul scenei politice reprezintă încă cea mai puternică parte. Nu avem majorități pentru partidele de extremă-dreapta. Și există o convingere clară din partea tuturor partidelor democratice că este necesar să se continue un curs pro-european, pro-transatlantic. Acest lucru este valabil pentru Germania și pentru celelalte țări pe care le-am putea menționa. Așadar, nu trebuie să vă faceți griji. Desigur, înțeleg că oamenii își pun întrebări, dar Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa.

Raportul Draghi: Europa nu mai are garanția că va fi un lider industrial nivel global

CaleaEuropeană.ro: În prezent, în UE, se pare că avem un nou rezolvator de probleme – raportul Draghi privind competitivitatea europeană. Raportul a fost lansat de fostul prim-ministru al Italiei și fost președinte al BCE, împreună cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Reacțiile germane la raport au fost oarecum difuze, în funcție de diferite ministere. Și vreau să știu, cum vede Germania recomandările din raportul Draghi, când vine vorba de apărare, când vine vorba de reglementare, de digital, de climă, de toate aspectele în care Europa este în urmă când vine vorba de energie, când vine vorba de competiția globală cu China și SUA.

Dr. Peer Gebauer: Împărtășesc evaluarea din întrebarea dumneavoastră. Germania și Europa, noi toți ne confruntăm cu multe provocări. Avem tendința de a pierde teren când vine vorba de competitivitate, fie față de SUA, China sau alte părți ale lumii, motiv pentru care salutăm foarte călduros concentrarea reînnoită asupra competitivității. În această privință, raportul Draghi este extrem de important și este salutat de Germania. Deoarece competitivitatea este baza pentru a avansa în Europa și pentru a avansa nu prin simple ajustări minore ici și colo, ci prin schimbarea puternică a cursului către politici mai orientate spre competitivitate. În acest sens, raportul Draghi este foarte binevenit. Domeniile asupra cărora se concentrează în raportul său, inovarea puternică, combinarea unei tranziții verzi cu o competitivitate mai puternică, un accent puternic pe securitate și, în același timp, reziliență, sunt domeniile-cheie. Evident, este un document cuprinzător și foarte bine gândit. Există multe propuneri și idei individuale care acum vor trebui discutate în cadrul european. O problemă, evident, va fi cea a finanțării acestui nou accent pe competitivitate. Desigur, vom asista la discuții. Nu văd acest lucru ca pe o slăbiciune, cred că este un punct forte în Europa faptul că avem posibilitatea de a discuta. Și discutând, încercând să ajungem la un compromis, am reușit întotdeauna să implicăm pe toată lumea. Cred că acesta va fi și cazul atunci când va fi vorba de punerea în aplicare a ideilor din raportul Draghi. Așadar, încă o dată, salutăm acest raport și suntem nerăbdători să începem acum o discuție rapidă cu privire la modul cel mai bun de a prelua ideile și de a avansa în această privință.

CaleaEuropeană.ro: Dacă ne uităm la leadership-ul german, dar și la industria germană, atunci când vine vorba de problema competitivității, a suveranității strategice și așa mai departe, Germania are un termen care spune că „vrem securitate economică ca o umbrelă mai largă”. În conformitate cu această poziție, ce rol credeți că ar trebui să joace Germania în modelarea viitorului Europei, folosind poate acest raport Draghi ca punct de plecare?

Dr. Peer Gebauer: Securitatea economică reprezintă un interes deosebit nu numai pentru Germania, ci, presupun, pentru aproape toate țările de pe continentul nostru și din lume. Într-adevăr, am pus un accent puternic pe asigurarea a ceea ce am realizat în Germania, în Europa, în decenii de creștere economică, de prosperitate, de pace. Acum simțim și realizăm că o mare parte din ceea ce ne-a făcut puternici se află sub o presiune puternică. În ceea ce privește baza noastră industrială din Europa, ne dăm seama că nu avem nicio garanție pentru viitor că vom continua să fim lideri în diverse domenii. Așadar, cred că, acum, accentul nu se pune doar pe securitate, ci poate mai mult pe a ne asigura că ne recâștigăm puterea. Că ne recâștigăm competitivitatea. Că putem să trecem prin tranziția verde – care, desigur, este relevantă și decisivă atunci când vine vorba de viitorul planetei noastre – să trecem prin această tranziție păstrându-ne puterea și fundamentul. Pentru că numai atunci vom reuși să modelăm viitorul într-un mod pozitiv. Securitatea este un aspect, dar cred că ați putea adăuga la acesta inovația economică, schimbarea economică necesară, modelarea unei tranziții necesare și care implică, de asemenea, luarea de decizii îndrăznețe și curajoase, uneori și asumarea de riscuri. A sta deoparte și a păstra doar ceea ce avem nu va fi suficient pentru următorii ani.

Controalele la frontiera germană, din cauza amenințărilor la adresa securității: O “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen

CaleaEuropeană.ro: Referitor la această parte, trebuie să vă mărturisesc că am văzut în ultimele săptămâni Germania în centrul atenției pe diferite teme, iar una importantă și pentru România este, bineînțeles, problema securității interne și a migrației. Germania a reintrodus recent controalele la frontieră din cauza preocupărilor legate de migrație, atrăgând critici din partea Poloniei și Greciei, care consideră că a abolit Spațiul Schengen. Ați putea detalia motivele din spatele acestei decizii și modul în care aceasta se încadrează în cadrul mai larg al UE pentru securitatea internă?

Dr. Peer Gebauer: Permiteți-mi să încep prin a spune că Germania știe și crede pe deplin în necesitatea unui răspuns european la provocările transfrontaliere din Europa. Beneficiem foarte mult de o deschidere pe continentul nostru și de aceea ne concentrăm întotdeauna pe găsirea de soluții europene. Acesta este motivul pentru care am sprijinit foarte mult adoptarea sistemului european comun de azil care a fost convenit recent și care urmează să fie pus în aplicare. Ceea ce am văzut în ultimele săptămâni în Germania, reintroducerea controalelor la frontieră, are de-a face cu faptul că au existat multe provocări pentru Germania și pentru societatea germană în ultimele luni și în ultimii ani, în principal amenințări la adresa securității. Am avut recent atacuri teroriste teribile, comise în contextul migrației ilegale. Am văzut o povară foarte grea asupra situației financiare a comunităților și asupra capacității de a găzdui refugiați. Avem în acest moment 3,5 milioane de refugiați în Germania, așadar un număr destul de mare, chiar și pentru o țară mare ca țara mea. Este vorba de aproape patru procente din populație, ceea ce vă dă o idee despre cât de dificilă este situația. A fost considerat necesar, și sunt de acord cu acest lucru, să luăm temporar măsuri suplimentare. Controalele la frontieră la care v-ați referit nu sunt ceva nou. Le-am văzut frecvent. De exemplu, în timpul Campionatului European de Fotbal 2024. Același lucru este valabil și pentru Jocurile Olimpice de la Paris. Germania și, în cazul Parisului, Franța, au introdus controale temporare la frontieră doar pentru a gestiona fluxul de fani, de suporteri. Este implicat un unghi puternic de securitate. De ce? Pentru că prin controlul frontierelor te asiguri că amenințările teroriste, crima organizată sau traficanții de persoane nu pot trece liber frontierele. În acest sens, decizia recentă a guvernului german s-a dovedit a fi destul de eficientă și, de exemplu, o serie de traficanți de persoane au fost prinși, iar trecerile neregulamentare au fost oprite. Aceste controale de frontieră nu trebuie comparate cu controalele de frontieră pe care le aveți încă, de exemplu, între România și Ungaria. Acolo aveți o frontieră unde toată lumea trebuie să oprească, fiecare camion este verificat, fiecare vizitator sau pasager trebuie să prezinte pașaportul. Atunci când vorbim despre controalele de frontieră dintre Germania și țările vecine, este vorba despre o rețea mai largă pentru a te asigura că se știe cine trece frontiera, iar oamenii sunt opriți și verificați doar în mod individual. În acest sens, cred că este o formă mult mai puțin invazivă de control al frontierelor decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.

România merită să fie în spațiul Schengen. Germania “a muncit din greu” pentru acest obiectiv, care este “în interesul Europei”, “nu un act de milă”

CaleaEuropeană.ro: Și se bazează, probabil, așa cum dezvoltați, pe cooperarea în domeniul informațiilor și pe schimbul de informații în spațiul Schengen cu alte țări.

Dr. Peer Gebauer: Absolut, acesta este un element-cheie și atunci când vine vorba despre cum să ne implicăm cel mai bine vecinii. Acesta funcționează numai dacă cooperăm îndeaproape cu vecinii noștri. Politicienii germani în funcție au început acest proces de strânsă legătură cu țările vecine. Am găsit modalități de a ne asigura că ne explicăm mai bine, că nu există un câștigător și un învins în acest joc, ci că ne unim forțele pentru a aborda provocările care ne privesc pe toți. Pentru că nu este doar o problemă germană sau o problemă poloneză sau o problemă austriacă. Există probleme care ne afectează pe toți în Europa și de aceea cooperarea este întotdeauna cheia. Nu aș vedea aceste măsuri care au fost introduse recent ca fiind îndreptate împotriva cuiva, de fapt, ele sunt menite să fie integrate în abordarea europeană pentru a trata problema dificilă a migrației ilegale. În ceea ce privește spațiul Schengen, cred că ați sugerat acest lucru și în întrebarea dumneavoastră, ce înseamnă pentru România și cum putem avansa în această privință? Permiteți-mi să reiterez faptul că Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România. Cred că vom vedea în curând cum se va poziționa noul guvern austriac și sper că acest lucru va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României, pe care îl susținem pe deplin.

CaleaEuropeană.ro: Vedeți mai multe ferestre de oportunitate sau potențiale obstacole când vine vorba de îndeplinirea acestei ultime piese de intrare deplină în Schengen a României și Bulgariei? Pentru că încă avem controale la frontierele terestre, am reușit să intrăm în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă.

Dr. Peer Gebauer: Este un mare succes că au fost eliminate controalele la frontierele maritime și aeriene și aș dori să felicit România pentru acest lucru. Dar da, problema frontierei terestre este încă una presantă. Am tendința de a fi optimist, motiv pentru care spun: da, văd mai multe oportunități și mai puține obstacole. Ca diplomat, trebuie să crezi întotdeauna în posibilități și nu pot decât să-i felicit pe responsabilii de aici, din România, pentru că au adoptat o poziție foarte prudentă, profesionistă și clară atunci când vine vorba de negocierea cu partenerii. Cred că acest lucru va da roade. Deși nu avem nicio garanție, eu rămân mai mult optimist privind acest subiect.

CaleaEuropeană.ro: Pe această parte, simțiți că dumneavoastră, ca partener major al României, puteți face ceva mai mult decât ați făcut deja? Vă întreb asta pentru că probabil că acest subiect al aderării României și Bulgariei la Schengen nu ar fi fost atât de sus pe agendă dacă nu ar fi fost discursul cancelarului Scholz de la Praga.

Dr. Peer Gebauer: Sunt de acord. În urmă cu doi ani, a declarat public că este clar în favoarea unei aderări rapide a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Deci da, Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă. Iar activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România. Și de ce? Pentru că România merită și pentru că este în interesul Germaniei și al Europei să completeze spațiul Schengen în acest sens. Nu este un act de milă, ci este în interesul nostru, al tuturor. Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa.

Nu va exista o “schimbare de curs a acțiunii germane” în sprijinirea Ucrainei. Singura soluție de pace posibilă, cea care aduce “pace și securitate Europei și în special Ucrainei”

CaleaEuropeană.ro: Acest subiect al apropierii României și Bulgariei de Schengen a fost și o decizie strategică după ce România a jucat un rol foarte important în ajutorarea Ucrainei, așa cum a făcut și Germania. Asta mă duce la celălalt subiect, unul în care și Germania este cumva în centrul atenției, pentru că știm că Germania a fost un susținător puternic al Ucrainei în timpul conflictului actual, în ciuda faptului că a fost criticată pentru ritmul mai lent în acordarea ajutorului militar și pentru recenta poziție reticentă privind trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune cu care Ucraina poate lovi ținte militare pe teritoriul Rusiei. Ce s-a schimbat în abordarea Germaniei față de acest sprijin de la începutul războiului și ce va rămâne constant?

Dr. Peer Gebauer: Ceea ce am văzut încă de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei este un angajament clar al Germaniei de a face tot ceea ce este necesar și atât timp cât este necesar pentru a sprijini Ucraina, în strânsă legătură și cooperare cu toți aliații și partenerii noștri. Acest lucru este extrem de important, deoarece ne confruntăm cu o Rusie care nu vrea doar să cucerească părți din Ucraina și apoi să fie mulțumită și să se oprească. Rusia a declarat public în mai multe rânduri că dorește să dea timpul înapoi, că dorește să restabilească ordinea mondială a Războiului Rece, ceea ce înseamnă că nu doar Ucraina este în pericol. Și capacitatea de a-și alege propria soartă este pusă în pericol pentru România și celelalte țări din Europa Centrală și de Est de faptul că Rusia spune că vrea să dea timpul înapoi. Dacă vrei să eviți ca Rusia să aibă un cuvânt de spus, de exemplu, asupra viitorului României în NATO, atunci trebuie să oprim Rusia și trebuie să facem totul pentru ca Putin să nu aibă succes în războiul său împotriva Ucrainei. A spera pur și simplu să se oprească nu ar ajuta, ar prelungi pur și simplu conflictul, așa că este o abordare înțeleaptă și corectă din partea Germaniei, a României și a tuturor partenerilor și aliaților săi de a sprijini Ucraina în cel mai bun mod posibil. Ați subliniat faptul, și sunt de acord, că Germania a fost un susținător foarte puternic al Ucrainei în acești ultimi doi ani și jumătate. Suntem într-adevăr al doilea cel mai mare donator militar, dar și în ceea ce privește alte tipuri de ajutor, bunuri umanitare, sprijin financiar și așa mai departe. Același lucru este valabil și pentru România. Aplaud și laud decizia recentă de a oferi un sistem Patriot Ucrainei. Aceasta înseamnă literalmente salvarea de vieți și sprijinirea unui partener și a unui vecin aflat în nevoie, iar acest lucru nu poate fi apreciat suficient de mult. Ce vom vedea în viitor, având în vedere că vă referiți, de asemenea, la dezbaterea privind livrarea de arme cu rază lungă de acțiune sau la acordul de a le utiliza în interiorul teritoriului central al Rusiei? Astăzi, ca lider politic, trebuie să iei decizii foarte complexe. Trebuie să iei în considerare ce este disponibil, de ce este nevoie pentru apărarea propriei țări, a teritoriului NATO, ce efecte vor avea deciziile luate. Cancelarul federal german și guvernul federal german au declarat întotdeauna public că este cel mai relevant să menținem o legătură strânsă cu partenerii noștri, pentru ca susținerea comună pentru Ucraina să nu fie cumva destrămată. Cancelarul pune un mare accent pe legătura strânsă cu partenerii, în special, desigur, cu SUA, Franța, Regatul Unit. Ați văzut acest lucru atunci când a apărut dezbaterea privind tancurile de luptă, iar Germania a acționat în mod concertat cu ceilalți aliați prin livrarea tancurilor. Cred că această abordare este foarte ușor de înțeles și acest lucru marchează și dezbaterea privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune. Din exterior este adesea foarte dificil să ai o imagine completă a ceea ce se va întâmpla, dar sunt convins că vor fi luate decizii înțelepte, decizii în interesul Ucrainei, al Europei, al Germaniei. Aceste decizii sunt pe masă în fiecare zi și există o evoluție pe care am văzut-o în ultimii doi ani în ceea ce privește ceea ce a fost livrat. Nu pot decât să îmi exprim înțelegerea pentru o abordare prudentă și sobră, fără decizii rapide sau pripite sau în absența unei o strânse coordonări cu partenerii noștri aliați.

CaleaEuropeană.ro: Practic, Germania pledează pentru o decizie mai coordonată și aliată, nu la nivel bilateral sau inferior?

Dr. Peer Gebauer: Germania este un mare susținător al acestei abordări pe care am văzut-o în ultimii ani și care a făcut ca răspunsul nostru occidental la agresiunea rusă să fie, cred eu, unul puternic. Cred că vom continua să acționăm în acest fel, aceasta va fi poziția Germaniei. Și sunt foarte sigur că nu va exista o schimbare în cursul acțiunii germane, ci o continuare a sprijinului nostru cuprinzător pentru Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: Într-un interviu pentru Radioul Public German, cancelarul Scholz a vorbit despre o viitoare conferință de pace între Ucraina și Rusia și citez: „Cred că acum este momentul în care trebuie să discutăm cum ieșim din această situație de război mai repede decât avem impresia acum”. Cum ar trebui să interpretăm acest lucru și cum putem stabili că am ajuns la acel moment?

Dr. Peer Gebauer: Ceea ce a spus el, desigur, vorbește de la sine, așa că nu este nevoie să îl interpretez. Dar ne dăm seama cu toții că acest război care are loc deja de doi ani și jumătate a făcut multe victime. Nu avem nicio garanție că Ucraina poate continua pe termen nelimitat această luptă curajoasă. Simțim, de asemenea, că există diverse evoluții politice și alegeri care aduc nesiguranță cu privire la situația în care ne vom afla în următorii doi, trei, patru ani. Cred că este înțelept, și de aceea este corect ceea ce a spus cancelarul, să facem cât de mult putem pentru a vedea dacă există o cale pașnică de ieșire din acest război. Dar, în același timp, și cancelarul spune clar acest lucru de fiecare dată când își exprimă opiniile cu privire la această agresiune rusă împotriva Ucrainei, nu ne putem mulțumi cu o pace dictată, dictată de Rusia, o pace în termenii Rusiei. Acest lucru nu ar aduce pace și nu ar elibera Ucraina. Ar face Ucraina dependentă de Rusia. Simpla oprire a luptelor în acest moment nu ar oferi nicio garanție că luptele nu vor continua într-o etapă ulterioară, după ce Rusia își va recăpăta puterea și capacitatea militară. Oricare ar fi soluția pentru care lucrăm, aceasta trebuie să fie o soluție care să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special. Speranța unora care spun că dacă vă opriți și lăsați armele să tacă, atunci vom avea din nou pace este naivă. Rusia nu se va opri. Am văzut acest lucru în trecut. După agresiunile anterioare ale Rusiei, anexarea Crimeei și apoi invazia în Donbas, eforturile de soluționare a conflictului au fost valabile doar pentru o perioadă de timp, iar Rusia a folosit acest timp pentru a-și reconstrui trupele, capacitățile militare, și apoi a întreprins din nou o agresiune în toată regula. Trebuie să găsim o modalitate de a găsi pacea, dar care să nu ducă la izbucnirea, din nou, a conflictului, ci să ducă la o pace stabilă.

Apărarea și energia, pilonii majori ai creșterii cooperării Germania – România

CaleaEuropeană.ro: Cu toate acestea, conflictul pe care Rusia l-a purtat împotriva Ucrainei a fost un semnal de alarmă pentru noi în ceea ce privește apărarea și în ceea ce privește economia de război, așa cum mulți lideri europeni au spus deja. Dacă plecăm de la spectrul european, de la ajutorul pentru Ucraina și ne îndreptăm spre relația bilaterală dintre Germania și România, am putea spune că, într-un fel, România și Germania au răspuns acestui apel când vine vorba de cooperare, când vine vorba de finanțare europeană comună pentru diferite tipuri de arme și așa mai departe. Și trecând la această parte, știm că această relație bilaterală între Germania și România s-a consolidat în ultimii ani. Care sunt domeniile cheie în care vedeți o creștere în continuare, în special în sectorul economic și cel de securitate?

Dr. Peer Gebauer: Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt, într-adevăr, la fel de strânse și, aș spune, mai importante ca niciodată. Suntem aliați și parteneri în NATO, în UE și am extins cooperarea și schimburile la toate nivelurile. La cel mai înalt nivel al liderilor noștri politici, cancelarul nostru a vizitat România de două ori în ultimii doi ani, președintele nostru federal a fost aici de două ori în ultimii ani, ministrul nostru de externe a fost, de asemenea, aici de două ori. Este o densitate a contactelor politice pe care nu am mai văzut-o în nicio etapă anterioară. Este o evoluție pozitivă și foarte importantă, pentru că România și Germania sunt foarte sincronizate în ceea ce privește analiza situației și au un mare potențial de extindere a cooperării. La acest lucru v-ați referit cu întrebarea dumneavoastră, la domeniile de cooperare în care putem chiar să intensificăm colaborarea. Eu văd mult potențial în domeniul energiei și al apărării. De ce energie? Pentru că România are atât de multe surse de energie diferite, convenționale și regenerabile și, în același timp, este situată la intersecția culoarelor energetice, a conductelor și a conexiunilor dintre continentul asiatic și restul Europei. Sunt convins că România va juca un rol crucial ca furnizor de energie și hub energetic pentru Europa. Și având în vedere nevoile energetice pe care le avem în Germania, în industrie, este o oportunitate evidentă pe care o putem exploata pentru a extinde această cooperare energetică.

CaleaEuropeană.ro: Am putea considera această cooperare energetică drept viitoarea stea în ascensiune în cadrul relației bilaterale?

Dr. Peer Gebauer: Sunt sigur că va fi un pilon major al relațiilor noastre bilaterale. Sunt optimist, deoarece va completa amploarea deja existentă a cooperării noastre în sectorul auto, în comerțul cu amănuntul și în multe alte domenii în care colaborăm foarte strâns. Germania, după cum știți, este cel mai mare investitor și cel mai mare partener comercial pentru România și amândoi beneficiem enorm de pe urma acestui parteneriat. Al doilea domeniu este cu siguranță industria de apărare, pe care ați menționat-o în întrebarea dumneavoastră. Vedem o nevoie imensă ca Europa să își consolideze capacitățile de a se apăra și am vorbit despre Ucraina. Permiteți-mi să reiterez încă o dată, este vorba despre a ajuta Ucraina, dar nu este un act de milă. Este vorba, de asemenea, despre asigurarea libertății noastre și despre protejarea societăților noastre deschise în fața agresiunii ruse. Oricine crede că Rusia se va opri după cucerirea Ucrainei este, evident, naiv. Rusia va continua. Trebuie să ne asigurăm că ne consolidăm capacitățile de apărare. Singurul lucru care îl va opri pe Putin este realizarea faptului că nu va putea face niciun rău în Europa și împotriva intereselor europene, inclusiv în Moldova. Trebuie să ne consolidăm capacitățile, industria noastră de apărare. O mulțime de programe au fost demarate în acest sens. Planul și strategia industriei europene de apărare, care tocmai sunt dezbătute la Bruxelles și puse în aplicare, indică direcția în care ne îndreptăm. Comisia va pune un accent puternic pe acest domeniu și ați subliniat, pe bună dreptate, că există deja programe în care banii europeni pot fi utilizați pentru întreprinderi comune ale partenerilor europeni. Germania și România beneficiază, de asemenea, de aceste programe. Există mai multe proiecte care implică companii germane din industria de apărare și România. Lucrăm din greu la ele pentru ca acestea să prindă viață, să vedem companii germano-române producând aici, în România, bunuri precum pulbere de propulsie, muniție, anti-UAV, apărare aeriană, tancuri etc. Aceasta ar fi o veste excelentă în ceea ce privește oportunitățile de afaceri. Ar fi o veste excelentă și în ceea ce privește transferul de tehnologie și afirmarea României ca un centru al industriei de apărare. Și ar fi o veste excelentă când vine vorba de a ne asigura că Europa este suficient de puternică pentru a se apăra.

Moștenirea lui Klaus Iohannis: O Românie de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică/ Candidații pro-europeni și pro-transatlantici sunt în interesul nostru și al României

CaleaEuropeană.ro: Ne-ați dat câteva titluri interesante în ceea ce privește cooperarea dintre Germania și România și ajungând la ultima întrebare, știm că România se îndreaptă spre o schimbare politică semnificativă după viitoarele alegeri. Spun schimbare politică semnificativă pentru că avem atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare. Era prezidențială a președintelui Iohannis se va încheia după două mandate permise de Constituție. Cum credeți că această tranziție va influența relațiile României cu UE, NATO și în special cu Germania? Și în ce fel vă așteptați ca noua conducere a României să abordeze angajamentele sale în cadrul NATO, UE și Germania?

Dr. Peer Gebauer: Este un an interesant pentru România, într-adevăr, cu multe alegeri care au avut loc, care vor avea loc spre sfârșitul anului și, desigur, le urmărim îndeaproape. România, în ultimii ani, a fost în contextul internațional un partener foarte stabil și de încredere în UE, în Alianța Transatlantică. Și cu siguranță face parte din moștenirea lăsată de președintele Klaus Iohannis faptul că a modelat acest curs stabil și că a susținut o Românie de încredere și pro-occidentală, pro-atlantică. Schimbarea va veni la sfârșitul anului, dar credem că nu va fi o schimbare în ceea ce privește cursul de acțiune al României în cadrul UE și al Alianței Transatlantice. Desigur, nu am nicio idee cine va câștiga cursa prezidențială, deoarece există mulți candidați. Și nu pot prevedea rezultatele alegerilor parlamentare. Dar avem un sentiment foarte bun cu privire la aproape toți candidații care susțin un curs pro-european, pro-transatlantic, care este necesar, care este în interesul nostru și care este în interesul României. Suntem destul de relaxați cu privire la rezultatul alegerilor, pentru că noi credem că este alegerea poporului român, indiferent pentru cine votează, indiferent pentru ce partid votează, că este opțiunea alegătorilor români de a rămâne pe acest curs pro-european, pro-NATO și în viitor.

eMAG își propune să ofere clienților din Europa de Sud-Est acces la o gamă variată de produse și servicii cu valoare adăugată, vizând o populație de peste 35 de milioane de oameni și având în vedere investiții de peste 900 milioane de lei inclusiv în logistică și antreprenoriat, a afirmat Stejara Pircan, Senior VP eMAG România, Bulgaria și Ungaria, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Pentru a sprijini antreprenorii locali și a stimula vânzările cross-border, eMAG a investit în tehnologie, logistică și servicii financiare, iar Un aspect cheie a fost sincronizarea platformelor din România, Bulgaria și Ungaria, facilitând astfel vânzările internaționale fără eforturi suplimentare din partea sellerilor, a declarat Stejara Pircan, subliniind că există 56.000 de antreprenori care fac business în cele trei țări prin intermediul eMAG, în timp ce numărul comercianților care exportă prin eMAG Marketplace din România către Ungaria și Bulgaria sau din cele două țări către România s-a dublat în ultimul an.

În interviu, Stejara Pircan a subliniat avantajele pentru sellerii din eMAG Marketplace în contextul extinderii regionale, provocările pe piețele din Europa de Sud-Est și dezvoltarea infrastructurii logistice.

CaleaEuropeană.ro: Ce strategii are eMAG pentru a menține și spori creșterea vânzărilor cross-border în viitor, având în vedere piața în continuă dezvoltare din România, Bulgaria și Ungaria, și cum vedeți impactul extinderii Marketplace-ului eMAG în Europa de Est și de Sud asupra ecosistemului actual de selleri și consumatori?

Stejara Pircan: Viziunea noastră pe termen lung este aceea de a putea oferi clienților din întreaga regiune a Europei de Sud-Est instrumente care să îi ajute să aibă o viață bună prin servicii cu valoare adăugată și acces la o gamă foarte diversă de produse. Ne adresăm unei populații de peste 35 de milioane de oameni și prin investițiile susținute în tehnologie, logistică, antreprenoriat sau servicii financiare, am creat o comunitate puternică de antreprenori care ne dorim să prospere alături de noi. Este vorba despre 56.000 de antreprenori care fac business în România, Bulgaria și Ungaria, în creștere de la an la an. Numărul comercianților care exportă prin eMAG Marketplace din România către Ungaria și Bulgaria sau din cele două țări către România s-a dublat în ultimul an, ajungând la peste 12.000.

Am investit în depozite în România și Ungaria pe care le-am dotat cu tehnologie de ultimă generație și am dezvoltat, împreună cu Sameday rețeaua de puncte de livrare în proximitate în toate cele trei țări în care activăm. În paralel, am extins serviciul Genius cu livrare gratuită și oferte exclusive în peste 300 de localități din România, dar și Bulgaria și Ungaria, deschizând programul și către sellerii care au astfel acces la baza noastră de sute de mii de clienți loiali.

Una dintre cele mai importante decizii strategice în care am investit, care a favorizat creșterea numărului de companii care aleg să vândă și cross-border, a fost sincronizarea celor trei platforme din România, Bulgaria și Ungaria. Impactul acestei investiții a fost acela că sellerii nu au mai fost nevoiți să listeze individual produsele în cele trei platforme, ci au beneficiat de un proces automatizat, care i-a scutit de efort suplimentar.

Am dezvoltat în paralel o soluție automatizată de traducere a descrierilor de produs, ceea ce înseamnă că sellerii nu au mai avut nevoie să angajeze vorbitori de bulgară sau maghiară pentru a se ocupa de acest proces. Totodată, extinderea serviciului de Fulfilment prin care noi preluăm integral toate operațiunile logistice, dar și zona de relații cu clienții, a simplificat foarte mult procesul de extindere internațională. Pentru a ajunge la aceste rezultate, doar în ultimii trei ani am investit peste 3,2 miliarde de lei, iar în anul fiscal care a debutat la 1 aprilie 2024, avem în plan investiții de 900 de milioane de lei.

Extinderea ofertei eMAG, care acum depășește 22 de milioane de oferte doar în România, mai mult decât dublu față de anul precedent, se datorează și sellerilor care caută mereu produse noi prin intermediul cărora să satisfacă nevoile clienților. Peste 60% dintre produsele comandate de clienții eMAG sunt din oferta sellerilor, iar diversificarea gamei de produse a schimbat și obiceiurile de cumpărare: oamenii preferă acum să comande mai multe produse într-o singură comandă, acoperind nevoile întregii familii.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele avantaje pentru sellerii care se alătură eMAG Marketplace în contextul extinderii regionale în România, Bulgaria și Ungaria?

Stejara Pircan: Accesarea unor canale suplimentare de vânzare este oportună pentru orice business din retail, fiindcă fiecare canal suplimentar crește probabilitatea de a avea un venit stabil în plus. Partenerii noștri beneficiază de infrastructura de tehnologie pe care am construit-o cu investiții semnificative și au acces la baza noastră de clienți fără niciun cost de listare. De asemenea, beneficiază de transferul pozitiv de imagine: peste 85% din populația de peste 35 de milioane de locuitori din regiune știe ce este eMAG și una din trei căutări de produs începe pe eMAG.  Înregistrăm 120 de milioane de vizite/lună pe site-ul eMAG și 6,7 milioane de oameni au instalată aplicația eMAG pe telefonul mobil. Avem peste 7 milioane de clienți activi, dintre care 4,5 milioane în România, 1,9 milioane în Ungaria și 900.000 în Bulgaria.

Antreprenorii care au luat decizia de a face pasul și către alte piețe prin intermediul eMAG Marketplace au văzut avantajele prin prisma evoluției vânzărilor: cei care s-au extins și în Bulgaria și Ungaria au avut vânzări suplimentare de 37% anul trecut. Și extinderea cross-border este doar unul dintre cele cinci programe pe care le punem la dispoziția companiilor care se alătură comunității noastre. Un altul este Genius, iar sellerii care au listat produse în acest program au observat o dublare a ratei de conversie. Avem peste 700.000 de clienți loiali care au un abonament Genius, iar extinderea recentă în regiune ne așteptăm să genereze și mai multe vânzări. În Ungaria, la o lună după ce am lansat serviciul, ajunsesem deja la 50.000 de utilizatori, iar în Bulgaria, la două luni după lansare, aveam 100.000 de utilizatori.

Totodată, sellerii au avantajul că pot folosi acest canal suplimentar de vânzare fără niciun efort dacă aleg serviciul de Fulfilment. Un alt instrument util este eMAG Ads, serviciul de tip pay-per-click ce le poate aduce o vizibilitate cu peste 40% mai mare pe paginile produselor comandate. Tuturor acestor programe li se adaugă eMAG Campaigns, adică toate campaniile pe care le dezvoltăm lună de lună și care pot genera vânzări de trei-patru ori mai mari pentru antreprenorii care înscriu produse constant.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele diferențe și provocări specifice piețelor din Europa de Est și de Sud comparativ cu cele din România, Bulgaria și Ungaria?

Stejara Pircan: În regiunea în care activăm comerțul online este în curs de dezvoltare și credem că eMAG are un rol important în accelerarea acestui domeniu, atât prin prisma investițiilor în servicii cu valoare adăugată, cât și din perspectiva comunității de business reunite în Marketplace. Obiectivul nostru este să devenim un hub regional de ecommerce, iar strategia noastră este să dezvoltăm tehnologie și servicii în România, pe care să le scalăm internațional după ce vedem că acestea funcționează și generează rezultatele pe care le vizăm. Cele trei piețe pe care suntem prezenți au multe caracteristici comune. În toate cele trei țări,  comerțul online are o rată de penetrare între  undeva între 8-10%, iar dacă ne uităm la piețe mai mature, observăm că este încă mult loc de creștere. Printre provocările pe care le vedem se numără așadar nevoia de a crește nivelul de digitalizare, dar și dezvoltarea infrastructurii rutiere ar ajuta, mai ales în România.

Uitându-ne la comportamentul clienților noștri, observăm că în Bulgaria și Ungaria apetitul pentru plata în numerar este mai mare decât în România, unde plata cu cardul este în creștere de la an la an. În acest moment, în România, 35% dintre comenzi încă mai sunt plătite cash la livrare, în timp ce în Ungaria procentul urcă la 55% iar în Bulgaria ajunge la 70%.  Ce facem noi pentru a contribui la creșterea plăților cu cardul este să le oferim oamenilor flexibilitatea de a achita produsele când este cel mai bun moment pentru ei, de aceea am introdus metode de plată care le permit să achite direct din contul MyWallet în patru rate sau la 30 de zile sau în 12 rate cu Hey Blu. De asemenea le oferim și alte soluții de finanțare prin intermediul partenerilor noștri din industria bancară.

CaleaEuropeană.ro: Ce măsuri ați luat pentru a asigura o integrare lină a sellerilor din noile piețe în ecosistemul eMAG Marketplace?

Stejara Pircan: Un pas important pentru sellerii din regiune este listarea cross-border care, astăzi, din perspectiva noastră, este cât se poate de facilă, întrucât eMAG gestionează tot efortul acesta pe care îl presupune listarea în trei țări. De la listare sau traducerea ofertelor în celelalte limbi decât limba de origine a sellerului, până la sincronizarea ofertelor și a prețurilor în platformă, tot acest efort este preluat de noi tocmai pentru a le facilita sellerilor această experiență și a îi susține să se concentreze asupra businessului.

CaleaEuropeană.ro: Cum sprijină eMAG sellerii în a înțelege și a se adapta la reglementările și preferințele locale ale consumatorilor din țările din Europa de Est și de Sud?

Stejara Pircan: Toate procesele și instrumentele noastre sunt conforme cu legislația Uniunii Europene, iar tehnologia ne ajută să ne conformăm. De pildă, în cazul  produselor care beneficiază de reduceri, discountul trebuie raportat la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile, iar cu ajutorul tehnologiei noi putem valida respectarea acestei reglementări înainte de startul unei campanii de reduceri. În plus, avem o comunicare regulată și foarte strânsă cu sellerii de pe platformă prin intermediul unor newslettere care cuprind articole privind legislația fiecărei țări în care activăm și noutățile legislative relevante pentru ei, precum și recomandări cu privire la modul cum să își gestioneze activitatea cross-border și cum să respecte  legislația.

CaleaEuropeană.ro: Ce rol joacă parteneriatele locale în strategia de extindere a eMAG Marketplace în aceste noi regiuni și cum ajută acestea la îmbunătățirea serviciilor oferite?

Stejara Pircan: Avem comunități puternice de selleri locali în fiecare dintre țările în care activăm, iar acest lucru este extrem de important pentru că ei vin cu o înțelegere foarte bună a specificului local, cu produse adaptate consumatorului din țara respectivă și cu viteza de livrare pe care clienții o așteaptă.

Altfel folosim cât mai bine sinergiile la nivel de Grup, iar un exemplu relevant în acest sens este colaborarea cu Sameday care anul acesta accelerează livrarea în proximitate prin extinderea punctelor de livrare și a rețelei de lockere. Acest lucru ne ajută și pe noi pentru că livrarea la easybox a cunoscut o adopție foarte bună în rândul clienților, iar prin intermediul ei am extins aria de acoperire pentru serviciul Genius cu livrare gratuită și oferte exclusive. Genius este un program important și pentru selleri, pentru că au acces prin intermediul lui la o bază de clienți fidelă, care cumpără mai des din online. Produsele pe care sellerii le vând prin Genius înregistrează astfel vânzări mai mari.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt așteptările eMAG în ceea ce privește creșterea vânzărilor și extinderea bazei de clienți odată cu extinderea în Europa de Est și de Sud?

Stejara Pircan: Obiectivul nostru este să ne consolidăm prezența în regiune și să ducem pe aceste piețe și alte servicii pe care le-am testat în România și și-au dovedit utilitatea pentru clienți. De asemenea, ne propunem să creștem gama de produse pentru a acoperi orice nevoi și a oferi clienților prețuri bune, iar dacă în urmă cu zece ani, când am făcut pasul spre piețe internaționale aveam 10.000 de produse în ofertă, acum avem peste 22 de milioane, însă este loc de creștere dacă ne uităm la piețele mai mature, cum este Polonia, unde pot fi comandate online peste 200 de milioane de articole. Mizăm pe implicarea antreprenorilor din Marketplace, iar volumul produselor comercializate de aceștia prin platformă au reprezentat peste 60% din total, iar procentul este în continuă evoluție.

CaleaEuropeană.ro: Ce planuri aveți pentru dezvoltarea infrastructurii logistice și a serviciilor de livrare în noile piețe pentru a asigura o experiență optimă atât pentru selleri, cât și pentru consumatori? 

Stejara Pircan: Anul acesta fiscal avem în vedere investiții de peste 900 milioane de lei inclusiv în logistică și antreprenoriat.

Am făcut deja investiții semnificative în depozite și în robotizare pentru a putea oferi o experiență mai bună clienților noștri: am reușit să consolidăm comenzile, adică să grupăm mai multe produse în același colet, iar productivitatea noastră a crescut de patru ori. În același timp, vedem că livrarea la easybox este preferată de majoritatea clienților din România și Ungaria, unde în jur de 66% dintre comenzi sunt livrate prin această metodă. În Bulgaria, livrarea în punctele de livrare în proximitate se situează la 35%, în continuă creștere, pe măsură ce rețeaua se extinde. De altfel rețeaua va ajunge la 8.500 de puncte de livrare în România, Ungaria și Bulgaria anul acesta, față de cele 5.000 la începutul anului.

Corespondență din Washington

Sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei face din țara noastră o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivelul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, a declarat joi președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, într-un interviu acordat la summitul NATO de la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.

Aflat în capitala SUA, unde a ținut un discurs la summitul parlamentar al NATO, șeful Senatului a făcut parte și din delegația președintelui Klaus Iohannis la summitul aliat, precum și la ceremonia de semnare a acordului bilateral de securitate dintre România și Ucraina.

“România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. (…) Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important. (…) Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene”, a subliniat Nicolae Ciucă, care era prim-ministru al României la momentul începerii conflictului.

Liderul PNL a precizat că la summitul aliat de la Washington a fost adoptată o decizie concretă privind o politică a NATO față de Rusia, care să fie adoptată la summitul de anul viitor, de la Haga.  

“La 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei”, a arătat el.

Fost șef al Statului Major al Apărării și fost ministru al apărării, Nicolae Ciucă a explicat că în România există structuri care acționează la termen foarte scurt în caz de amenințări la adresa securității și a subliniat că tot sprijinul care este acordat Ucrainei, inclusiv dinspre România, oferă Kievului posibilitatea de a păstra linia frontului și de a apăra indirect România și toate celelalte țări europene.

Ciucă s-a referit și la Republica Moldova, punctând faptul că sprijinul Alianței pentru Chișinău a fost menționat în declarația finală a summitului de la Washington. 

Referindu-se la faptul că a participat la acest summit în contextul în care a fost ultima reuniune aliată pentru președintele Klaus Iohannis, aflat la finalul epocii sale prezidențiale, Nicolae Ciucă a subliniat că “după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Ați participat la summitul NATO de anul acesta, într-o postură nouă, de președinte al Senatului, după ce mulți ani ați participat pe filială militară, ca Șef al Statului Major al Apărării și apoi ca prim-ministru, chiar la summitul din 2022, imediat la o lună după invazia ileaglă a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Ce impact au deciziile luate aici, la Washington, pentru securitatea României?

Nicolae Ciucă: În primul rând, este un moment aniversar, este un moment aniversar pentru NATO, este un moment aniversar și pentru noi, că iată, au trecut 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, având și drepturi și responsabilități, trebuie să spunem acest lucru. Toate deciziile care au fost luate vizează noile amenințări de securitate, vizează o poziționare foarte clară pentru sprijinirea Ucrainei, astfel încât să poată să facă față în continuare invaziei ilegale a Federației Ruse de pe teritoriul său.

De asemenea, a fost o decizie cât se poate de concretă vizavi de o politică față de Moscova ce urmează să fie analizată la summitul de anul viitor, deci la Haga. Deci, iată, sunt chestiuni care s-au concretizat pe o discuție mai consistentă pentru ceea ce înseamnă conflictul din Ucraina și sprijinul pe care țările aliate îl asigură. De asemenea, mai este o chestiune foarte importantă, și anume că s-a scos în evidență că practic, în 1949, când a fost fondată Alianța, cele 12 state au luat această decizie pentru a se apăra de Rusia. Iată, la 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei, care dincolo de ceea ce se întâmplă în mod concret în Ucraina, este clar o concluzie că Rusia reprezintă o amenințare pe termen mediu și lung.

Mai mult decât atât, este această legătură care se face între amenințările de pe continentul european care pot să afecteze și regiunea indo-pacific, unde este și China și este și Coreea de Nord și vedem legătura aceasta între Rusia și China, între Rusia și Coreea de Nord, între Rusia și Iran și practic ceea ce constituie o amenințare pentru Europa, constituie o amenințare și pentru regiunea indo-pacific.

De asemenea, ce se întâmplă în Indo-Pacific constituie o amenințare și pentru Europa, motiv pentru care în momentul în care noi vorbim, se derulează această etapă despre măsurile care trebuie luate între cele două zone ale celor două mari oceane.

CaleaEuropeană.ro: Pentru că ați făcut această analogie cu privire la amenințarea fondatoare a NATO, și anume amenințarea sovietică la vremea respectivă. Paradoxal sau nu, în 1949, România era sub ocupație sovietică, iar acum suntem în măsură să semnăm un acord de securitate cu Ucraina și să fim un aliat NATO de nădejde. Ați menționat Federația Rusă și faptul că se vorbește de această nouă poziție a NATO față de Rusia, definind Rusia în continuare și pentru viitor ca principala amenințare. A spus-o și președintele Iohannis, dar în termeni de logică politico-militară, vorbim la o întoarcere de logică de război rece?

Nicolae Ciucă: În momentul de față putem să vedem o polarizare a celor două blocuri. Este un bloc al țărilor democratice, al țărilor care împărtășesc aceleași valori, care respectă regulile și ordinea internațională, respectă drepturile și libertățile oamenilor și celălalt bloc constituit din țările care au regim de conducere autocratic, care nu țin cont de toate aceste valori ale democrației. Și practic, în momentul de față, eu asta am înțeles la tot ceea ce reprezintă declarația finală a summitului de la Washington, că unitatea și solidaritatea tuturor țărilor membre și a țărilor partenere este îndreptată pentru apărarea democrației, pentru apărarea valorilor fundamentale ale democrației, pentru apărarea țărilor care au aceeași înțelegere despre ceea ce înseamnă o lume bazată pe reguli.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi, libertatea și democrația sunt apărate în Ucraina cu arma în mână, o spuneați și dumneavoastră. În această parte a comunității euroatlantice ne apărăm democrația și libertatea, încercăm să ne prezervăm modul de viață democratic. Din acest punct de vedere v-aș întreba, având în vedere declarația finală a summitului pe care ați menționat-o și sprijinul pentru Ucraina, acolo se menționează ca în această misiune de asistență securitate NATO pentru Ucraina cu comandament în Germania, vor exista și puncte logistice de sprijin în estul Alianței, foarte probabil și pe teritoriul României. De la Washington 2024 încolo, ce rol va juca România pentru această furnizare de asistență de securitate pentru Ucraina?

Nicolae Ciucă: România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. Ne aducem aminte acea manifestare de solidaritate a poporului român, a cetățenilor români, a oamenilor simpli cu refugiații ucraineni. După aceea, măsurile luate la nivel guvernamental, instituțional, pentru a putea să fim parte și am fost o parte importantă la toate măsurile luate pentru asigurarea sprijinului pentru Ucraina. Noi înșine, ca țară, am întreprins astfel de demersuri. Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important, mai ales după ce am văzut cu toții, în urmă cu câteva zile un atac absolut terorist asupra unui spital de copii din Kiev. Toate aceste măsuri sunt foarte importante. România este o țară care a demonstrat că are disponibilitate, are capabilități, are resursă umană cu care a participat la toate misiunile Alianței Nord-Atlantice și în momentul de față, dincolo de faptul că primim pe teritoriul nostru garanțiile de securitate și găzduim comandamente naționale, găzduim brigada multinațională care are ca națiune cadru Franța, găzduim trupele americane.

Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene, pentru că trebuie să spunem că în interiorul acestui summit au fost discutate și aceste aspecte de complementaritate și de evitare a dedublării capabilităților, atât la nivelul Alianței cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru că o coordonare și o complementaritate între cele două structuri nu poate decât să aducă un plus de capabilitate militară.

CaleaEuropeană.ro: În declarația finală a summitului este menționat faptul că Alianța este pregătită să își apere întreg teritoriul. Vorbim despre 500.000 de soldați care sunt pregătiți. România, în marja summitului a semnat și un acord trilateral cu Bulgaria și Grecia pentru crearea unui coridor de mobilitate militară pe partea sudică. Știim de la Vilnius că planul regional de apărare pentru partea sudică cuprinde și România și prin urmare și Marea Neagră. Știm că sunt detalii care nu pot fi făcute public, dar putem crea o legătură între ele. V-aș întreba, din acest punct de vedere, cât de sigură este securitatea României față de acum un an? Dacă acum un an poate ar fi fost nevoie de mai mult timp pentru a pre-poziționa trupe și echipamente în România în caz de alertă, de acum încolo putem vorbi de un termen 24-48 de ore, așa cum își dorește Alianța la nivelul forțelor sale de reacție rapidă?

Nicolae Ciucă: În momentul de față avem pe teritoriul țării noastre structuri care acționează la termen foarte scurt, de ordinul minutelor. Este vorba de structurile de poliție aeriană, care sunt coordonate de la nivelul Comandamentului Aliat pentru Spațiul Aerian. Toate aceste aspecte legate de capacitatea de reacție, vă rog să le vedem într-o dinamică, pentru că ele au ajuns la un nivel de mărime, au ajuns la un nivel de timp de reacție pe măsură ce amenințările au crescut, pe măsură ce s-au văzut și s-au identificat potențiale acțiuni și în felul acesta prin deplasarea de noi forțe, prin deplasarea și amplasarea de echipamente de supraveghere și avertizare, prin operaționalizarea structurilor de răspuns imediat. Există o gradualitate a acestui răspuns în funcție de amenințări, în funcție de vectorii folosiți și toate sunt, așa cum am spus, foarte bine coordonate de la nivelul structurilor responsabile pentru acest lucru.

CaleaEuropeană.ro:  Inclusiv în ceea ce privește componenta de apărare aeriană integrată? Pentru că este un subiect care s-a regăsit în declarația finală a summitului și președintele Iohannis a menționat-o, pentru că România, Polonia și alți aliați de pe flancul estic s-au aflat cumva văduviți în momentul în care Rusia a atacat cu drone și cu diferite rachete teritoriul Ucrainei.

Nicolae Ciucă: Este în interiorul declarației un punct distinct de solidaritate a NATO cu țările al căror spațiu a fost încălcat și în termen de capabilități discutăm tocmai de mijloace, echipamente și misiuni de supraveghere și avertizare și desigur, de apărare împotriva oricăror vectori care încalcă spațiul aerian al Alianței, în conformitate cu asumarea și decizia de apărare a fiecărui centimetru din teritoriul țărilor aliate și desigur a spațiului aerian aferent.

CaleaEuropeană.ro:  Transferarea unui sistem de rachete către Ucraina apără implicit și România?

Nicolae Ciucă: În momentul de față tot sprijinul care se livrează către Ucraina a dat posibilitatea armatei ucrainene să țină, să păstreze linia frontului, nu apără doar România. Sigur, apără și România și apără și toate celelalte țări europene prin sacrificiul lor, prin sprijinul pe care noi îl acordăm și este bine ca oamenii să înțeleagă că în acest moment, orice slăbiciune, orice breșă în sistemul defensiv al Ucrainei constituie un pericol pentru noi.

CaleaEuropeană.ro: În egală măsură, vorbim foarte mult despre Ucraina, sprijinirea Ucrainei, dar România mai are o datorie istorică față de Republica Moldova și mereu a avut grijă de această datorie istorică. În declarația finală a summitului este menționat sprijinul pentru Republica Moldova și disponibilitatea NATO de a sprijini întărirea capacităților de securitate și apărare a Republicii Moldova. Ce înseamnă din punct de vedere politic, dar și militar această formulare?

Nicolae Ciucă: Este foarte bine subliniat acest aspect al sprijinului pe care noi, ca țară, îl acordăm Republicii Moldova și de asemenea, măsurile luate la nivelul Alianței pentru sprijinirea Republicii Moldova. Este absolut evident că în orice discuție și în orice întâlnire pe care am avut-o și în care am identificat că există potențial pentru sprijinire Republicii Moldova, am punctat acest lucru inclusiv la Adunarea Parlamentară NATO, am subliniat nevoia de a menține sprijinul și atenția pentru a putea să asigurăm securitatea cetățenilor din Republica Moldova.

În declarația finală Republica Moldova este menționată de două ori. O dată prin solicitarea Alianței ca Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și în al doilea rând, solidaritatea și măsurile cu care Alianța trebuie să vină pentru sprijinirea Republicii Moldova, să poată face față tuturor amenințărilor hibride la care este supusă. Ca atare, din perspectiva mea, din documentele oficiale reiese foarte clar că alături de Ucraina și efortul consistent logistic pentru Ucraina avem și partea aceasta de decizie politică și sprijin care se acordă Republicii Moldova, fiind cea mai vulnerabilă după Ucraina la orice acțiune a Federației Ruse.

CaleaEuropeană.ro:  La acest summit aniversar al NATO de aici, de la Washington, pentru România se încheie și o epocă prezidențială a președintelui Klaus Iohannis, ultimul summit la care a participat în calitate de șef de stat. Care a fost atmosfera din interiorul Consiliului Nord-Atlantic cu privire la acest moment?

Nicolae Ciucă: Este o chestiune care se întâmplă frecvent interiorul Consiliului Nord-Atlantic. Acolo vin și pleacă și șefi de stat, și secretari generali. E o chestiune care are o anumită rutină. Sigur, pentru noi, pentru toți cei care știm ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani, a avut o emoție aparte. Sunt convins că și pentru domnul președinte, fiind ultimul summit la care participă, este o chestiune la care te uiți înapoi și vezi câte lucruri s-au întâmplat, la câte decizii ai luat parte. Iată, după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază.