Serbia şi-a amendat marţi Codul penal prin introducerea pedepsei cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate, pentru infracţiuni precum violul şi crima atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate şi persoane lipsite de ajutor, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Legea Tijana a fost iniţiată de către Igor Juric, a cărui fiică Tijana a fost răpită, violată şi ucisă în anul 2011. Juric şi-a asigurat sprijinul a 160.000 de persoane pentru iniţiativa sa şi a fost prezent în parlament în momentul votării actului normativ.

Noua lege permite, de asemenea, o pedeapsă de închisoare pe viaţă, dar cu posibilitatea de eliberare condiţionată după executarea a 27 de ani, pentru infracţiuni ca genocidul şi alte crime de război, asasinatul politic, criminalitatea organizată şi periclitarea ordinii constituţionale.

Pentru infracţiunile respective pedeapsa era de până la 40 de ani de închisoare.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, i-a solicitat anterior în cursul acestei luni Belgradului să reconsidere amendamentele respective întrucât regulile europene în domeniu stipulează că o sentinţă pe viaţă trebuie să includă posibilitatea eliberării.

Jurnaliștii americani de la Bloomberg i-au dedicat un amplu material guvernatorului Băncii Naționale a României despre care spun că este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Publicația americană punctează că se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă își va prelungi mandatul de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naționale a României, acesta fiind guvernatorul băncii centrale cu cea mai mare vechime în funcție la nivel mondial.

Ceea ce va face în luna octombrie, atunci când îi expiră actualul mandat, ar putea fi un indicator al independenţei băncilor centrale într-o eră a populismului, comentează Bloomberg.

Potrivit sursei citate, România este ultima țară care dă dureri de cap oficialilor europeni, care încearcă să răspundă amenințărilor la adresa democrației venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia sunt deja alcătuite din oamenii care sunt aliaţi ai guvernelor. Mugur Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi, mai scriu jurnaliștii publicației americane.

”Dacă actuala conducere este înlocuită cu oameni slab calificaţi şi loiali puterii politice, atunci randamentele pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi supus la presiuni. Mă tem că dacă nu va fi Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, analist la American TCW Group.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun, scriu jurnaliștii. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă. Isărescu este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă, scrie Bloomberg.

Isărescu este exact această mâna fermă. Bloomberg subliniază că guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024.

De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group.

Potrivit Bloomberg, printre potenţialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE şi Leonardo Badea, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, învestit luni oficial în funcție, a lansat un apel la adresa Statelor Unite să-și înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, în cadrul unei întrevederi cu o delegație a SUA, prezentă la Kiev pentru a participa la ceremonia învestirii, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, citată de Agerpres.

”SUA sunt un partener puternic şi foarte serios al Ucrainei, în primul rând, în ceea ce priveşte depăşirea agresiunii Rusiei. Nu putem face faţă singuri agresiunii Rusiei în Crimeea şi în Donbas (estul separatist al ţării). Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Aş dori să îndemn ca SUA să continue să înăsprească sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse”, le-a transmis Zelenski oficialilor americani prezenţi la Kiev, conform serviciului de presă al noului şef al statului ucrainean.

©www.president.gov.ua

Totodată, Volodimir Zelenski a mulţumit Statelor Unite pentru rolul lor de lider în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru sprijinul acordat în promovarea reformelor interne.

Noul preşedinte ucrainean a mulţumit, de asemenea, SUA pentru asistenţa oferită în domeniul securităţii. De altfel, SUA au transmis luni armatei ucrainene două radare moderne din clasa AN/TPQ-36 împotriva bateriilor de artilerie, a anunţat Ministerul Apărării ucrainean, indicând că predarea echipamentelor s-a desfăşurat în cadrul unei ceremonii în localitatea Diviciki (regiunea Kievului), potrivit agenţiei de presă Unian. Din 2014, partenerii americani au furnizat Kievului 13 astfel de radare, conform agenţiei de presă menţionate.

Zelenski i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru felicitările adresate cu ocazia învestirii sale în funcție și și-a exprimat speranța că va avea loc în curând o întâlnire bilaterală.

Noul președinte al Ucrainei, un neinițiat în lumea politică, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, a promis delegației americane, condusă de ministrul energiei, Rick Perry, că este pregătit să transpună în practică reforme transparente, deschise şi democratice în Ucraina. ”Avem un exemplu foarte bun – ţara dumneavoastră. Reformarea Ucrainei pe ansamblu, în toate domeniile, se va desfăşura nu după încetarea focului în Donbas, ci în paralel. Pentru că avem nevoie de aceasta.Vrem să devenim o ţară europeană în ceea ce priveşte valorile şi transparenţa”, a completat acesta.

Citiți și: 

Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate