Connect with us

IMAGINEA ZILEI

Financial Times, despre efectele cazului de la Caracal: Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt în retragere. Conducătorii autoritari pierd încrederea publică

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială, iar Conducătorii mână forte care au sfidat ani la rând statul de drept pierd încrederea publică şi puterea scrie publicația Financial Times într-un amplu material în care analizează situațiile din Cehia, Polonia, Slovacia, România și Ungaria, toate aceastea comemorând anul acesta trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. 

”Această tendinţă, deşi neuniformă şi nu ireversibilă, este încurajatoare: unele dintre ţările regiunii apucaseră pe o traiectorie greşită în decursul ultimului deceniu, trădând promisiunea civică democratică a revoluţiilor anticomuniste din 1989” scrie FT, în materialul citat de Rador și Hotnews.ro.

FT arată că cele mai proeminente exemple sunt România, Slovacia şi Cehia, făcând referire la țara noastră în contextul cazului tragediei de la Caracal. În toate cele trei ţări, statul de drept era în curs de a fi erodat sub presiunea unor politicieni care au împrumutat metode de la Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski, conducătorii ungar, respectiv polonez. În România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsie publică faţă de omucidere pentru a se stopa putreziciunea.

La sfârşitul lui iulie, răpirea şi uciderea unei fete românce de 15 ani a scandalizat într-aşa măsură opinia publică, încât Curtea Constituţională a respins nişte modificări controversate la sistemul legal adoptate de social-democraţii (PSD) de la guvernare. Principalul obiectiv al acestor modificări era subminarea independenţei justiţiei şi protejarea mai marilor partidului şi a amicilor lor de acuzaţii de corupţie. Însă procurori şi cetăţeni deopotrivă au profitat de crimă pentru a argumenta că modificările au slăbit abilitatea statului de a combate infracţiunile grave în general.

Citiți și Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Această decizie istorică a survenit la două luni după alte câteva lovituri suferite de iliberalismul românesc. Liviu Dragnea, şeful PSD şi conducătorul autoritar din spatele guvernului, şi-a pierdut apelul contra unei condamnări pentru acuzaţii de corupţie şi a început ispăşirea unei pedepse cu închisoarea de trei ani şi jumătate. Susţinerea electorală a PSD s-a prăbuşit la alegerile pentru Parlamentul European. Printr-un referendum simultan, românii au votat interzicerea amnistiei şi graţierii în cazurile de corupţie, precum şi interzicerea amendării legislaţiei judiciare prin decret de urgenţă.

Citiți și Slovacia are în premieră o femeie președinte: Avocata anticorupție Zuzana Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale, arătând că ”este posibil să nu cedezi populismului”

În cazul Slovaciei, FT notează că punctul de cotitură a fost asasinarea în februarie 2018 a lui Jan Kuciak – un jurnalist de investigaţii care ancheta legăturile dintre afacerişti, crima organizată şi politică – şi a logodnicei lui. Manifestaţiile de masă l-au răsturnat de la putere de premierul Robert Fico, personajul dominant al politicii slovace în anteriorii 12 ani. Apoi, în martie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Zuzana Caputova, o novice în politică ce făcuse campanie împotriva statu-quo-ului caracterizat de corupţie şi clientelism – însă într-o manieră deliberat moderată şi raţională.

Citiți și Cehia: Cele mai ample manifestații antiguvernamentale din ultimii 30 ani, în același loc unde cetățenii au cerut căderea comunismului în 1989

Andrej Babis, premierul miliardar al Cehiei, se agaţă de putere după ce a fost zgâlţâit de cele mai mari manifestaţii antiguvernamentale de după Revoluţia de Catifea, cea care a alungat comunismul. Nemulţumirea publicului se concentrează pe intersectarea rolurilor sale de politician şi afacerist, care – suspectează UE şi neagă dl Babis – echivalează cu un conflict de interese. După ce făcuse campanie electorală cu o şapcă roşie în stil Donald Trump, purtând sloganul “Cehia puternică”, a ieşit primul la alegerile europene din ţara sa, însă partidul lui a fost zdrobit la Praga, capitala predominant liberală a Cehiei.

Pentru a interpreta aceste evenimente diverse este nevoie de perspectivă. Europa Centrală şi de Est nu este o regiune monolitică. Cea mai extremă versiune a iliberalismului regional, cea a lui Orban din Ungaria, controlează mai bine decât altele puterea tocmai pentru că a mers cel mai departe cu demantelarea şi corodarea instituţiilor unei democraţii civice. Varianta poloneză, cea a partidului Lege şi Justiţie al dlui Kaczynski, pare a fi pe cale să câştige alegerile din octombrie, întrucât politicile lui sunt susţinute de milioane de alegători, iar opoziţia e dezbinată.

Mai mult, protestele cehe, româneşti şi slovace au fost îndreptate în principal contra corupţiei, nepotismului şi abuzurilor împotriva legii mai degrabă decât în favoarea normelor liberale de tip occidental îmbrăţişate de revoluţionarii pro-democraţie din 1989.

Chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental. Întrebarea este cât de puternic va fi el. Având în vedere campania de realegere a lui Trump în SUA, primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni, orice dubii vor putea fi iertate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI pentru istoria integrării europene a României: Klaus Iohannis a fost laureat cu Premiul Carol cel Mare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Ceremonia a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea primarului orașului Aachen, Sibylle Keupen, membru de Drept al Consiliului Director al Societății pentru conferirea Premiului Internațional „Carol cel Mare” al Orașului Aachen.

 

Momentul următor este reprezentat de discursul de laudatio susținut de președintele Consiliului European. Charles Michel este unul dintre liderii europeni actuali care a colaborat îndeaproape cu președintele Klaus Iohannis, atât în calitate de prim-ministru al Belgiei, cât și în calitate de șef al Consiliului European, ambii fiind membri ai instituției care reunește șefii de state sau de guverne încă din 2014.

Citiți și Charles Michel, laudatio pentru Klaus Iohannis, laureat al Premiului Carol cel Mare: Astăzi gravăm un nou nume în marmura istoriei europene, un președinte care și-a folosit tot curajul personal pentru a garanta statul de drept

Astăzi, gravăm un nou nume… în marmura memoriei europene… Klaus Iohannis. Sunt atât onorat, cât și emoționat să “țin în mână ciocanul și dalta”. Pentru a grava numele tău, dragă Klaus, în marmura istoriei europene (…) Tocmai pentru că De Gasperi, Schuman, Monnet și Spaak și-au imaginat un timp dincolo de ei înșiși – au reușit să pună bazele Uniunii noastre. În beneficiul nostru, al generațiilor viitoare. Apoi au venit constructorii. Giscard, Schmidt, Kohl, Mitterrand, Delors și alții … Cărămidă cu cărămidă, au ridicat metodic etajele mari ale casei noastre comune – piața unică, spațiul Schengen, euro. Dragul meu Klaus, tu faci parte din acest mare șir de constructori“, a spus Michel

Citiți și Klaus Iohannis a devenit primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare: Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține Uniunea Europeană. “Spiritul de la Sibiu”, dovadă a profilului pro-european al României

Apoi, organizatorii i-au înmânat președintelui Klaus Iohannis Premiul Carol cel Mare, iar șeful statului a susținut o alocuțiune.

La solemna ceremonie au mai participat președinta Slovaciei Zuzana Caputova, dar și patru câștigători ai premiului, precum fostul președinte al Consiliului European Herman Von Rompuy, fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaite și fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, care actualmente deține funcția de președinte al Parlamentului Germaniei.

Acest premiu îmi reamintește de valoarea Uniunii Europene pentru statele membre, pentru cetățeni și pentru istoria acestui continent. Avem datoria de a consolida acest proiect, care rămâne singura opțiune viabilă pentru o Europă democratică, prosperă și stabilă. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană“, a spus Klaus Iohannis, într-un discurs în care a reînnoit pledoaria în favoarea beneficiului solidarității și unității europene, consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen, consolidarea rezilienței Uniunii Europene, realizarea Uniunii Sănătății și atingerea obiectivelor climatice și digitale.

Aspectele ceremonioase au fost marcate și de momente solemne precum intonarea imnului Charlemagne “Urbs Aquensis, urbs regalis” și intonarea imnului Uniunii Europene.


Citiți și

Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: El este laureat sâmbătă cu “Premiul Carol cel Mare” pentru rolul său de creator de punți de legătură între vestul și estul Europei


Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

“O Uniune Europeană cu suflet”: Cine este Bebe Vio, campioana paralimpică invitată și omagiată de Ursula von der Leyen în cadrul discursului SOTEU din Parlamentul European

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Hemiciclul Parlamentului European a găzduit miercuri, în timpul discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, un moment emoționant care surprinde esența unei “Uniuni Europene cu suflet”.

Beatrice Vio, o sportivă din Italia care a câștigat medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Tokyo la numai 119 zile după ce a trecut printr-o invervenție chirurgicală, a fost invitata de onoare a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la discursul SOTEU. De altfel, von der Leyen a optat să își încheie discursul anual cu invocarea spiritului luptător pe care l-a regăsit în performanța lui Beatrice Vio.

“O Uniune cu suflet. Nu e ușor să găsești cuvintele potrivite pentru a surprinde esența acestui sentiment. Însă este mai ușor dacă le împrumuți de la o persoană care te inspiră. De aceea am invitat astăzi să ne fie alături un oaspete de onoare. S-ar putea ca mulți dintre dumneavoastră să o cunoască deja – este o medaliată cu aur din Italia care mi-a cucerit inima în această vară.  Ce poate nu știți este că nu mai demult de luna aprilie i s-a spus că viața îi este în pericol. A trecut printr-o intervenție chirurgicală, s-a luptat și și-a revenit. Apoi, la numai 119 zile după ce a părăsit spitalul, a câștigat aurul paralimpic. Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să o întâmpinați alături de mine pe Beatrice Vio. Deși este atât de tânără, Bebe a trecut deja prin atât de multe”, a spus von der Leyen, în aplauzele eurodeputaților la adresa sportivei din Italia.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că povestea lui Bebe Vio este una a reușitei în pofida tuturor adversităților, a succesului datorat talentului, tenacității și unui optimism de neegalat.

“Bebe este imaginea generației ei: un lider și un promotor al cauzelor în care crede. A reușit să realizeze toate aceste lucruri ridicându-se la înălțimea convingerii ei că dacă ceva pare imposibil, atunci poate fi făcut. (…) Acesta a fost spiritul părinților fondatori ai Europei și tot acesta este spiritul viitoarei generații a Europei”, a continuat ea.

“Prin urmare, vă invit să ne lăsăm inspirați de Bebe și de toți tinerii datorită cărora ni se schimbă percepția a ceea ce este posibil” Care ne arată că poți fi ceea ce vrei să fii și că poți realiza tot ceea ce visezi. Doamnelor și domnilor deputați, Acesta este sufletul Europei. Acesta este viitorul Europei. Haideți ca împreună să facem Europa mai puternică”, a conchis ea.

VIDEO Principale momente ale performanței sportive a lui Bebe Vio la Jocurile Paralimpice de la Tokyo


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


Discursul SOTEU a abordat cele mai presante întrebări în această perioadă dificilă pentru Europa.

UE și-a atins obiectivul de vaccinare completă a 70% din populație, dar pandemia de coronavirus continuă să aibă un impact asupra tuturor aspectelor societății europene.

“Deși avem toate motivele să fim încrezători, nu avem niciun motiv să fim mulțumiți…… Avem asigurate 1,8 miliarde de doze suplimentare. Acest lucru este suficient pentru noi și pentru vecinii noștri atunci când sunt necesare vaccinuri de rapel. Să facem tot posibilul pentru a ne asigura că acest lucru nu se transformă într-o pandemie a celor nevaccinați”, a declarat președintele Comisiei Europene.

Ea a adăugat: “Propun o nouă misiune de pregătire și reziliență în domeniul sănătății pentru întreaga UE. Iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție de 50 de miliarde de euro în cadrul echipei Europa până în 2027”.

Ea s-a concentrat, de asemenea, asupra redresării economice după pandemii:” Cu NextGenerationEU, vom investi acum atât în redresarea pe termen scurt, cât și în prosperitatea pe termen lung”, a declarat ea.

Ea a vorbit, de asemenea, despre acordul verde european și schimbările climatice:” Mesajul meu de astăzi este că Europa este pregătită să facă mai mult. Vom propune acum o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice până în 2027. Dar ne așteptăm ca Statele Unite și partenerii noștri să facă și ei un pas înainte.”

Președintele Comisiei Europene a abordat, de asemenea, situația din Afganistan, spunând “Trebuie să facem totul pentru a evita riscul real al unei foamete majore și al unui dezastru umanitar. Și ne vom face partea noastră. Vom majora din nou ajutorul umanitar pentru Afganistan cu 100 de milioane de euro.”

În discursul său, ea a abordat și problema statului de drept, a migrației, a protecției jurnaliștilor sau a tinerei generații.

Dezbaterea privind starea Uniunii Europene este întotdeauna un moment cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții aleși în mod democratic ai UE. Acest eveniment anual este important pentru promovarea unei Uniuni mai transparente și mai democratice. Este o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocări ale anului. Drepturile cetățenilor și procesul democratic se află în centrul acestei dezbateri plenare unice.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

Published

on

© Print screen video U.S. Consulate General Frankfurt

Militarii Forțelor Aeriene ale SUA din cadrul Escadrilei 52 de vânătoare de la Baza Aeriană Spangdahlem (Germania) s-au oferit voluntari în comunitățile afectate de inundațiile devastatoare din Germania, ajutând localnicii să curețe casele și străziile în urma viiturilor care au luat zeci de vieți.

„Cooperarea germano-americană. Suntem împreună în aceste vremuri dificile”, a scris Consulatul General al SUA din Frankfurt.

Credit video: Master Sgt. Laura Beckley de la 52nd Fighter Wing Public Affairs. Urmăriți aici clipul video.

Bilanţul victimelor în urma intemperiilor devastatoare în Germania a crescut sâmbătă la cel puţin 133 de morţi în această ţară, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile, în timp ce peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Germania, potrivit unor media, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Germania și Belgia s-au confruntat, între 14 şi 15 iulie, cu ploi torenţiale de o violenţă fără precedent, care au provocat inundaţii şi viituri, ce s-au abătut asupra unor zone rezidenţiale, distrugând multe localităţi.

Autorităţile belgiene au raportat vineri după-amiază 20 de decese şi 19 persoane date dispărute.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO3 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS4 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE5 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE8 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.11 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.13 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending