Connect with us

IMAGINEA ZILEI

Financial Times, despre efectele cazului de la Caracal: Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt în retragere. Conducătorii autoritari pierd încrederea publică

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială, iar Conducătorii mână forte care au sfidat ani la rând statul de drept pierd încrederea publică şi puterea scrie publicația Financial Times într-un amplu material în care analizează situațiile din Cehia, Polonia, Slovacia, România și Ungaria, toate aceastea comemorând anul acesta trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. 

”Această tendinţă, deşi neuniformă şi nu ireversibilă, este încurajatoare: unele dintre ţările regiunii apucaseră pe o traiectorie greşită în decursul ultimului deceniu, trădând promisiunea civică democratică a revoluţiilor anticomuniste din 1989” scrie FT, în materialul citat de Rador și Hotnews.ro.

FT arată că cele mai proeminente exemple sunt România, Slovacia şi Cehia, făcând referire la țara noastră în contextul cazului tragediei de la Caracal. În toate cele trei ţări, statul de drept era în curs de a fi erodat sub presiunea unor politicieni care au împrumutat metode de la Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski, conducătorii ungar, respectiv polonez. În România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsie publică faţă de omucidere pentru a se stopa putreziciunea.

La sfârşitul lui iulie, răpirea şi uciderea unei fete românce de 15 ani a scandalizat într-aşa măsură opinia publică, încât Curtea Constituţională a respins nişte modificări controversate la sistemul legal adoptate de social-democraţii (PSD) de la guvernare. Principalul obiectiv al acestor modificări era subminarea independenţei justiţiei şi protejarea mai marilor partidului şi a amicilor lor de acuzaţii de corupţie. Însă procurori şi cetăţeni deopotrivă au profitat de crimă pentru a argumenta că modificările au slăbit abilitatea statului de a combate infracţiunile grave în general.

Citiți și Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Această decizie istorică a survenit la două luni după alte câteva lovituri suferite de iliberalismul românesc. Liviu Dragnea, şeful PSD şi conducătorul autoritar din spatele guvernului, şi-a pierdut apelul contra unei condamnări pentru acuzaţii de corupţie şi a început ispăşirea unei pedepse cu închisoarea de trei ani şi jumătate. Susţinerea electorală a PSD s-a prăbuşit la alegerile pentru Parlamentul European. Printr-un referendum simultan, românii au votat interzicerea amnistiei şi graţierii în cazurile de corupţie, precum şi interzicerea amendării legislaţiei judiciare prin decret de urgenţă.

Citiți și Slovacia are în premieră o femeie președinte: Avocata anticorupție Zuzana Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale, arătând că ”este posibil să nu cedezi populismului”

În cazul Slovaciei, FT notează că punctul de cotitură a fost asasinarea în februarie 2018 a lui Jan Kuciak – un jurnalist de investigaţii care ancheta legăturile dintre afacerişti, crima organizată şi politică – şi a logodnicei lui. Manifestaţiile de masă l-au răsturnat de la putere de premierul Robert Fico, personajul dominant al politicii slovace în anteriorii 12 ani. Apoi, în martie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Zuzana Caputova, o novice în politică ce făcuse campanie împotriva statu-quo-ului caracterizat de corupţie şi clientelism – însă într-o manieră deliberat moderată şi raţională.

Citiți și Cehia: Cele mai ample manifestații antiguvernamentale din ultimii 30 ani, în același loc unde cetățenii au cerut căderea comunismului în 1989

Andrej Babis, premierul miliardar al Cehiei, se agaţă de putere după ce a fost zgâlţâit de cele mai mari manifestaţii antiguvernamentale de după Revoluţia de Catifea, cea care a alungat comunismul. Nemulţumirea publicului se concentrează pe intersectarea rolurilor sale de politician şi afacerist, care – suspectează UE şi neagă dl Babis – echivalează cu un conflict de interese. După ce făcuse campanie electorală cu o şapcă roşie în stil Donald Trump, purtând sloganul “Cehia puternică”, a ieşit primul la alegerile europene din ţara sa, însă partidul lui a fost zdrobit la Praga, capitala predominant liberală a Cehiei.

Pentru a interpreta aceste evenimente diverse este nevoie de perspectivă. Europa Centrală şi de Est nu este o regiune monolitică. Cea mai extremă versiune a iliberalismului regional, cea a lui Orban din Ungaria, controlează mai bine decât altele puterea tocmai pentru că a mers cel mai departe cu demantelarea şi corodarea instituţiilor unei democraţii civice. Varianta poloneză, cea a partidului Lege şi Justiţie al dlui Kaczynski, pare a fi pe cale să câştige alegerile din octombrie, întrucât politicile lui sunt susţinute de milioane de alegători, iar opoziţia e dezbinată.

Mai mult, protestele cehe, româneşti şi slovace au fost îndreptate în principal contra corupţiei, nepotismului şi abuzurilor împotriva legii mai degrabă decât în favoarea normelor liberale de tip occidental îmbrăţişate de revoluţionarii pro-democraţie din 1989.

Chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental. Întrebarea este cât de puternic va fi el. Având în vedere campania de realegere a lui Trump în SUA, primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni, orice dubii vor putea fi iertate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

Published

on

© Print screen video U.S. Consulate General Frankfurt

Militarii Forțelor Aeriene ale SUA din cadrul Escadrilei 52 de vânătoare de la Baza Aeriană Spangdahlem (Germania) s-au oferit voluntari în comunitățile afectate de inundațiile devastatoare din Germania, ajutând localnicii să curețe casele și străziile în urma viiturilor care au luat zeci de vieți.

„Cooperarea germano-americană. Suntem împreună în aceste vremuri dificile”, a scris Consulatul General al SUA din Frankfurt.

Credit video: Master Sgt. Laura Beckley de la 52nd Fighter Wing Public Affairs. Urmăriți aici clipul video.

Bilanţul victimelor în urma intemperiilor devastatoare în Germania a crescut sâmbătă la cel puţin 133 de morţi în această ţară, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile, în timp ce peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Germania, potrivit unor media, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Germania și Belgia s-au confruntat, între 14 şi 15 iulie, cu ploi torenţiale de o violenţă fără precedent, care au provocat inundaţii şi viituri, ce s-au abătut asupra unor zone rezidenţiale, distrugând multe localităţi.

Autorităţile belgiene au raportat vineri după-amiază 20 de decese şi 19 persoane date dispărute.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

FOTO Cascada Niagara, iluminată în culorile Uniunii Europene, de Ziua Europei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Cascada Niagara a fost iluminată duminică seară, 9 mai, în culorile drapelului Uniunii Europene, marcând aniversarea a 71 de ani de la Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi, ziua cu pricina devenind, astfel, Ziua Europei.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

La 9 mai 2021 s-au împlinit 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană a marcat acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi.

Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19.

Animați de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței au deschis lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI de Ziua Europei. Ursula von der Leyen a publicat o fotografie cu primul său nepot: “Un moment atât de magic”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Instagram

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a publicat duminică, pe contul său de Instagram, prima fotografie împreună cu primul său nepot, într-un gest simbolic de Ziua Europei, când șefa executivului european a lansat Conferința privind viitorul Europei, un element central al viziunii sale politice fiind orientarea către următoarele și noile generații de europeni.

O bunică mândră. Un moment atât de magic, primul meu nepot“, a scris von der Leyen în mesajul care a însoțit fotografia publicată.

Gestul este cu atât mai simbolic cu cât Ursula von der Leyen a urmărit să își consolideze imaginea de primă femeie președintă a Comisiei Europene cu mesajul “mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”.

von der Leyen este mama a șapte copii, cărora le-a dat viață între anii 1987 și 1999.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea prin care toți europenii vor putea dezbate viziunea comună despre ceea ce își doresc cu privire la Uniunea nostră și noi avem responsabilitatea de a ne asigura că ”acesta nu este un exercițiu intelectual politic sau un compromis politic”, a transmis președinta Comisiei Europene, în discursul susținut de Ziua Europei la Strasbourg cu prilejul lansării Conferinței privind viitorul Europei.

Făcând trimitere la proiectul emblematic al Comisiei pe care o conduce – combaterea schimbărilor climatice și atingerea neutralității climatice în Europa, Ursula von der Leyen le-a cerut cetățenilor europeni să își schimbe comportamentul pentru ca ”nepoții noștri să se bucure de anotimpuri”.

Ursula von der Leyen a devenit la 17 iulie 2019 prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri.

Din această calitate, ea a propus la 27 mai 2020, în timpul pandemiei de coronavirus, un plan istoric de redresare economică post-COVID-19, echipat cu fonduri de 750 de miliarde de euro și intitulat “Noua Generație UE”.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending