Connect with us

IMAGINEA ZILEI

Financial Times, despre efectele cazului de la Caracal: Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt în retragere. Conducătorii autoritari pierd încrederea publică

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Mareele iliberalismului din Europa Centrală şi de Est sunt într-o retragere parţială, iar Conducătorii mână forte care au sfidat ani la rând statul de drept pierd încrederea publică şi puterea scrie publicația Financial Times într-un amplu material în care analizează situațiile din Cehia, Polonia, Slovacia, România și Ungaria, toate aceastea comemorând anul acesta trei decenii de la prăbușirea regimurilor comuniste. 

”Această tendinţă, deşi neuniformă şi nu ireversibilă, este încurajatoare: unele dintre ţările regiunii apucaseră pe o traiectorie greşită în decursul ultimului deceniu, trădând promisiunea civică democratică a revoluţiilor anticomuniste din 1989” scrie FT, în materialul citat de Rador și Hotnews.ro.

FT arată că cele mai proeminente exemple sunt România, Slovacia şi Cehia, făcând referire la țara noastră în contextul cazului tragediei de la Caracal. În toate cele trei ţări, statul de drept era în curs de a fi erodat sub presiunea unor politicieni care au împrumutat metode de la Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski, conducătorii ungar, respectiv polonez. În România şi Slovacia este o realitate sumbră aceea că a fost nevoie de repulsie publică faţă de omucidere pentru a se stopa putreziciunea.

La sfârşitul lui iulie, răpirea şi uciderea unei fete românce de 15 ani a scandalizat într-aşa măsură opinia publică, încât Curtea Constituţională a respins nişte modificări controversate la sistemul legal adoptate de social-democraţii (PSD) de la guvernare. Principalul obiectiv al acestor modificări era subminarea independenţei justiţiei şi protejarea mai marilor partidului şi a amicilor lor de acuzaţii de corupţie. Însă procurori şi cetăţeni deopotrivă au profitat de crimă pentru a argumenta că modificările au slăbit abilitatea statului de a combate infracţiunile grave în general.

Citiți și Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Această decizie istorică a survenit la două luni după alte câteva lovituri suferite de iliberalismul românesc. Liviu Dragnea, şeful PSD şi conducătorul autoritar din spatele guvernului, şi-a pierdut apelul contra unei condamnări pentru acuzaţii de corupţie şi a început ispăşirea unei pedepse cu închisoarea de trei ani şi jumătate. Susţinerea electorală a PSD s-a prăbuşit la alegerile pentru Parlamentul European. Printr-un referendum simultan, românii au votat interzicerea amnistiei şi graţierii în cazurile de corupţie, precum şi interzicerea amendării legislaţiei judiciare prin decret de urgenţă.

Citiți și Slovacia are în premieră o femeie președinte: Avocata anticorupție Zuzana Čaputová a câștigat alegerile prezidențiale, arătând că ”este posibil să nu cedezi populismului”

În cazul Slovaciei, FT notează că punctul de cotitură a fost asasinarea în februarie 2018 a lui Jan Kuciak – un jurnalist de investigaţii care ancheta legăturile dintre afacerişti, crima organizată şi politică – şi a logodnicei lui. Manifestaţiile de masă l-au răsturnat de la putere de premierul Robert Fico, personajul dominant al politicii slovace în anteriorii 12 ani. Apoi, în martie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Zuzana Caputova, o novice în politică ce făcuse campanie împotriva statu-quo-ului caracterizat de corupţie şi clientelism – însă într-o manieră deliberat moderată şi raţională.

Citiți și Cehia: Cele mai ample manifestații antiguvernamentale din ultimii 30 ani, în același loc unde cetățenii au cerut căderea comunismului în 1989

Andrej Babis, premierul miliardar al Cehiei, se agaţă de putere după ce a fost zgâlţâit de cele mai mari manifestaţii antiguvernamentale de după Revoluţia de Catifea, cea care a alungat comunismul. Nemulţumirea publicului se concentrează pe intersectarea rolurilor sale de politician şi afacerist, care – suspectează UE şi neagă dl Babis – echivalează cu un conflict de interese. După ce făcuse campanie electorală cu o şapcă roşie în stil Donald Trump, purtând sloganul “Cehia puternică”, a ieşit primul la alegerile europene din ţara sa, însă partidul lui a fost zdrobit la Praga, capitala predominant liberală a Cehiei.

Pentru a interpreta aceste evenimente diverse este nevoie de perspectivă. Europa Centrală şi de Est nu este o regiune monolitică. Cea mai extremă versiune a iliberalismului regional, cea a lui Orban din Ungaria, controlează mai bine decât altele puterea tocmai pentru că a mers cel mai departe cu demantelarea şi corodarea instituţiilor unei democraţii civice. Varianta poloneză, cea a partidului Lege şi Justiţie al dlui Kaczynski, pare a fi pe cale să câştige alegerile din octombrie, întrucât politicile lui sunt susţinute de milioane de alegători, iar opoziţia e dezbinată.

Mai mult, protestele cehe, româneşti şi slovace au fost îndreptate în principal contra corupţiei, nepotismului şi abuzurilor împotriva legii mai degrabă decât în favoarea normelor liberale de tip occidental îmbrăţişate de revoluţionarii pro-democraţie din 1989.

Chiar dacă reacţia publicului împotriva iliberalismului este în esenţă o răbufnire contra proastei guvernări şi nedreptăţii, ea este totuşi o cauză demnă de sprijinul occidental. Întrebarea este cât de puternic va fi el. Având în vedere campania de realegere a lui Trump în SUA, primele zile ale lui Boris Johnson în calitate de premier britanic şi obişnuita prudenţă a UE în asemenea chestiuni, orice dubii vor putea fi iertate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

“Chipul solidarității europene”: O echipă de medici din România și Norvegia la datorie, ajutând personalul medical italian în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© European Commission/ Facebook

O echipă de medici și asistenți europeni din România și Norvegia, desfășurați prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, se află acum la Milano și Bergamo, ajutând personalul medical italian să lupte împotriva coronavirusului, reamintește Comisia Europeană într-o postare pe Facebook.

“Chipul solidarității europene”, scrie executivul european.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, în urma unei şedinţe de evaluare a măsurilor de gestionare a epidemiei COVID-19, că România va trimite o echipă de medici și specialiști în Italia, țara cu cele mai multe decese înregistrate la nivel european și mondial din cauza răspândirii noului coronavirus.

“Am avut o discuție legată de felul în care România își arată solidaritatea față de alții și pot să vă spun că am decis împreună ca România să trimită o echipă de medici și asistenți medicali în Italia. Ei vor merge acolo, în zona Milano, vor pleca cel târziu mâine – o echipă formată din 11 medici și șase asistenți medicali”, a spus președintele, în ceea ce reprezintă primul gest de solidaritate europeană din partea României.

Astfel, marți, de Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a efectuat un zbor pe ruta București – Timișoara -Milano, pentru a transporta o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care Guvernul a trimis-o în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus.

Marți, șefa Comisiei Europene s-a declarat încântată de gestul de solidaritate din partea României, care a anunțat că va trimite personal medical în Italia pentru tratarea pacienților bolnavi de COVID-19.

De asemenea, un mesaj de mulțumire a venit și din partea șefului diplomației italiene, Luigi di Maio.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI De Ziua Mondială a Sănătății, România a trimis medici și asistenți medicali în ajutorul Italiei: “Aceasta este solidaritatea europeană”

Published

on

© Guvernul României

De Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române efectuează marți un zbor pe ruta București – Timișoara -Milano, pentru a transporta o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care Guvernul o trimite în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus.

Personalul medical din România, selectat pe bază de voluntariat, va acționa la Milano, timp de 14 zile, sub egida Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, în sprijinul sistemului medical italian, în contextul măsurilor de combatere a epidemiei COVID-19, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Aeronava militară a decolat din Baza 90 Transport Aerian Otopeni cu patru medici și asistenți medicali la bord. La Timişoara, unde aeronava va face escală, se vor îmbarca încă 10 membri ai echipei medicale, care este însoțită de un ofițer de legătură din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență”, mai precizează sursa citată. 

La îmbarcarea personalului medical au participat prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul sănătății, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi.

”Apreciez curajul și gestul de solidaritate din partea medicilor și asistenților medicali români care se alătură colegilor lor italieni într-un moment extrem de dificil. Am încredere în profesionalismul cadrelor sanitare și le doresc mult succes în această misiune”, a afirmat Ludovic Orban.

Italia, prin vocea ministrului de externe Luigi di Maio, a mulțumit României pentru acest gest, în vreme ce președinta Comisiei Europene a salutat această decizie a autorităților române, catalogând-o drept dovadă de “solidaritate europeană”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, în urma unei şedinţe de evaluare a măsurilor de gestionare a epidemiei COVID-19, că România va trimite o echipă de medici și specialiști în Italia, țara cu cele mai multe decese înregistrate la nivel european și mondial din cauza răspândirii noului coronavirus, în ceea ce reprezintă primul gest de solidaritate europeană din partea României.

Italia continuă să fie țara cu cel mai mare număr de decese cauzate de infecția cu virusul SARS-CoV și a treia cea mai afectată la nivel mondial, cu peste 132.000 de cazuri confirmate. Totodată, în Italia se află cea mai mare comunitate de români.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

România, gest de “solidaritate profundă și afecțiune pentru poporul italian”. Palatul Cotroceni, iluminat în culorile drapelului Italiei

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Administrația Prezidențială a iluminat Palatul Cotroceni joi seară în culorile drapelului italian, în semn de solidaritate cu Italia și cu poporul italian, cea mai grav afectată țară din Europa de pandemia cu noul coronavirus, peste 115.000 de cazuri înregistrate și aproape 14.000 de decese.

“Palatul prezidențial al României, iluminat cu culorile drapelului Italiei ca semn al solidarității profunde cu Italia și afecțiune pentru poporul italian”, a scris președintele Klaus Iohannis, într-o postare pe contul său de Twitter.

Acest gest din partea României vine în urma unei convorbiri telefonice pe care președintele Klaus Iohannis a avut-o joi cu omologul său italian, Sergio Mattarella.

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de solidaritate poporului italian, atât de puternic afectat de pandemie, condoleanțe pentru pierderile de vieți omenești, precum și urări de însănătoșire grabnică celor afectați de acest virus.

Șeful statului a subliniat că țara noastră este alături de autoritățile italiene în eforturile pe care le fac în această perioadă și de întregul popor italian, greu încercat.

Președintele Klaus Iohannis a asigurat de disponibilitatea deplină a României de colaborare pentru a identifica cele mai bune soluții și măsuri pentru gestionarea acestei crize, precum și pentru relansarea economică după rezolvarea crizei sanitare.

Președintele României a subliniat că relația bilaterală dintre cele două state este excelentă, bazată pe un Parteneriat Strategic în vigoare de peste două decenii, și că Italia, de-a lungul anilor, a adoptat cea mai mare comunitate românească din afara granițelor țării, care îndură astăzi, alături de italieni, efectele acestei crize grave. Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că numeroși cetățeni români lucrează în structurile sanitare din zonele cele mai expuse din Italia, contribuind la efortul comun de a alina suferințele celor afectați.

Președintele României a prezentat omologului său măsurile adoptate de autoritățile române pentru identificarea și tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum și pentru prevenirea transmiterii noului coronavirus.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că pandemia COVID-19 reprezintă o provocare la adresa întregii Uniuni Europene și că, în aceste momente dificile, solidaritatea și responsabilitatea statelor membre reprezintă cheia depășirii ei. De asemenea, președintele României a exprimat încrederea că doar printr-un răspuns coordonat comun al statelor membre și al instituțiilor europene se va reuși protejarea sănătății cetățenilor, asigurarea unui climat de securitate și stabilitate, precum și generarea forței economice de care țările Uniunii au nevoie pentru a depăși acest moment foarte dificil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending