Președintele francez Emmanuel Macron a estimat miercuri, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă Marea Neagră, unde România găzduiește soldați francezi și aliați sub steagul NATO, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor. Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.
“Noi, europenii, împărțim acelaşi continent şi geografia este încăpăţânată. Rusia va rămâne acolo unde este, unde a fost şi ieri şi unde va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut şi noi nu dorim să avem război cu poporul rus. Noi nu am spus acest lucru, dar pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem. Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenţi la această masă, aducând garanţii de securitate. Aceasta este realitatea”, a indicat liderul de la Elysee, în cadrul unei conferințe comună de presă cu președintele Klaus Iohannis pe care cei doi lideri aliați au susținut-o după o întrevedere bilaterală și după discuții cu militari francezi și aliați dislocați în România în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Consultările bilaterale Iohannis – Macron s-au desfășurat în marja summitului Consiliului European din 23-24 iunie, important pentru cererile de aderare la UE ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, și a summitului NATO de la Madrid din 29-30 iunie, unde va fi adoptat Conceptul Strategic al Alianței și va fi decisă consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic.
Despre afirmația sa potrivit căreia “Rusia nu trebuie umilită“, mai ales că este liderul occidental care continuă discuțiile telefonice cu Vladimir Putin și după invazia rusă în Ucraina, Macron a replicat cu dovada faptului că “poziţia Franţei şi a Europei a fost clară din prima zi” a războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Acesta a citat ca exemple în acest sens încercările europenilor de a împiedica războiului, sancționarea Rusiei cu șase pachete de măsuri restrictive, referindu-se la cel mai recent pachet care include și embargo asupra petrolului rusesc.
“Vom continua să susţinem Ucraina, pentru a o ajuta să se apere, să se lupte, pe plan economic şi financiar, pe plan umanitar şi vom continua să primim pe pământ european aceşti refugiaţi care fug din calea războiului. Aceasta este poziţia Franţei, fără niciun fel de complezenţă şi fără niciun fel de compromis, dar dorim să construim şi pacea, ceea ce înseamnă că la un moment dat focul trebuie să înceteze şi discuţiile să se reia”, a mai precizat Macron.
Șeful statului l-a primit miercuri pe preşedintele Republicii Franceze la baza de la Mihail Kogălniceanu în prima vizită a președintelui francez pe flancul estic al NATO de la realegerea sa în funcție, din perioada președinției franceze a Consiliului UE, dar mai ales de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Vizita lui Macron în România este parte a unui turneu regional care mai cuprinde și Republica Moldova pentru a discuta dosarul candidaturii Chișinăului la UE și, posibil, o vizită în Ucraina alături de liderii Germaniei, Italiei și României.
România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi a avut convorbiri cu omologul său român, context în care a anunțat că Franța lucrează împreună cu România la un plan de susținere a Forțelor Navale Române și că după summitul NATO de la Madrid va fi intensificată prezența aliată în România.
În cadrul discuțiilor, președinții României și Franței au discutat și despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, o temă asupra căreia liderii celor 27 de state membre ale UE vor purta discuții intense cu final incert la Consiliul European din 23-24 iunie în vederea acordării unei perspective sau a unui statut de candidatură la UE pentru cei trei parteneri estici.
De asemenea, Iohannis i-a transmis lui Macron așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.
Deplasarea liderului francez în țara noastră a avut loc în contextul în care Franța conduce Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră de Alianța Nord-Atlantică a doua zi după invazia Rusiei în Ucraina și dislocată în România, precum și grupul de luptă al NATO din România.
Astfel, 500 de militari francezi au fost mobilizați în România, iar ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat recent în România un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.
