Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile privind numirile în pozițiile de top la nivel european sunt complicate, având în vedere noile realități politice după alegerile europene.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Numele lui Klaus Iohannis este menționat o singură dată, așa cum reiese și din imaginea alăturată.

Articolul Financial Times apare cu o săptămână înainte de summitul Consiliului European din 20-21 iunie, acolo unde liderii UE sunt așteptați fie să găsească un compromis pentru președinția celor mai importante instituții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană -, precum și pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Surse europene: Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European

Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile pentru a ocupa pozițiile de top în aceste instituții sunt complicate prin prisma noii arhitecturi politice și a balanței de putere, atât din Consiliu, cât și din Parlamentul European.

În hemiciclu, PPE (179 membri) și S&D (152 membri) nu mai pot genera o majoritate (minim 376 de eurodepuți) fără implicarea unui cel puțin al treilea grup politic, fie noul grup Renew Europe format din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța USR PLUS din România, fie Verzii.

Un compromis, deși dezirabil la summitul de săptămâna viitoare, pare greu de anticipat. La summitul din 28 mai, liderii europeni i-au încredințat lui Donald Tusk mandatul de a demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

În cazul în care PPE obține funcția de președinte al Comisiei Europene, atunci ar putea ceda poziția de președinte al Consiliului European. Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European. Dacă negocierile pentru Comisia Europeană se complică pentru PPE, atunci situația ar putea arăta diferit. La nivelul Consiliului European, cutuma este ca un actual sau fost șef de stat sau de guvern să fie cel numit în funcția de președinte”, au explicat sursele citate.

Dintre numele vehiculate de Financial Times, președintele Klaus Iohannis este singurul afiliat PPE-ului, în condițiile în care Angela Merkel a respins orice speculații cu privire la un potențial scenariu ca ea să devină liderul unei instituții UE. Mai mult, anterior summitului din 28 mai, liderii PPE l-au aplaudat și felicitat pe președintele Klaus Iohannis pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

În prezent, toate cele trei instituții de top din UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul European – sunt conduse de lideri din partea popularilor europeni, însă situația nu va arăta la fel în condițiile noii majorități politice din Europa.

Dincolo de faptul că PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate bipartizană, mai mulți lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, care a investit mult capital politic în crearea grupului Renew Europe, nu sunt de acord ca Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, să fie numit în fruntea executivului de la Bruxelles, criticând deopotrivă procedura Spitzenkandidaten și lipsa de experiență la nivel înalt a lui Weber, care nu a deținut nicio funcție guvernamentală.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic. Mai mult, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

Subiectul acestor numiri va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.


Ce spune Tratatul de la Lisabona în privința numirii președintelui Comisiei Europene?

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.


Care este rolul președintelui Consiliului European, poziție pentru care Klaus Iohannis se numără printre favoriți

Până în prezent, Consiliul European, instituție de jure a Uniunii Europene ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a avut doi președinți, Herman van Rompuy (2009-2014) și Donald Tusk (2014-prezent), ambii membri ai Partidului Popular European. Potrivit cutumei, șeful Consiliului European este numit din rândul șefilor de stat sau de guvern.

Președintele Consiliului European este ales de Consiliul European cu majoritate calificată. Acesta este ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În conformitate cu practica stabilită, președinția asigurată prin rotație se ocupă de coordonarea procesului electoral. În timpul Consiliului European în care se discută despre alegerea președintelui, respectiva parte a reuniunii este prezidată de șeful de stat sau de guvern care reprezintă Președinția. Președintele nu poate deține în același timp o funcție la nivel național.

Rolul Președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană(TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități: – să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia; – să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului; – să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European; – să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern: – în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia; – la summiturile internaționale, de obicei, alături de președintele Comisiei Europene.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE, mesaj comun de unitate la 75 de ani de la crearea ONU

Published

on

© European Union 2019

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au transmis duminică un mesaj video comun cu ocazia aniversării a 75 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite, marcată anul acesta mai mult în mediul virtual din cauza pandemiei de COVID-19.

“Putem aborda problemele globale numai dacă lucrăm împreună și promovăm cooperarea internațională. Împreună putem construi societăți mai rezistente și mai ecologice. Uniți suntem puternici”, este mesajul care însoțește videoclipul publicat pe contul de Twitter al președintelui Consiliului European, Charles Michel.

“Mai mult decât oricând, astăzi, cooperarea internațională garantează succesul pe mai departe al ONU în beneficiul cetățenilor noștri”, a transmis președintele Klaus Iohannis, în mesajul său.

În ce-i privește, Angela Merkel și Emmanuel Macron au făcut apel la multilateralism și la unitate globală.

Liderii europeni au înregistrat aceste mesaje în contextul unui summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, având în vedere că Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

În mesaje separate transmise în cursul săptămânii, cancelarul german Angela Merkel a cerut luni o reformare a Organizației Națiunilor Unite și o mai mare unitate între membrii săi. Merkel urmat unui discurs susținut de președintele francez Emmanuel Macron, acesta avertizând că ”casa noastră comună este în dezordine” și fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a transmis Adunării Generale a ONU că România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, înaintea primei sale vizite în Letonia și Lituania: “Este clar că Lukaşenko trebuie să plece. În Belarus este o criză de putere”

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu pentru săptămânalul Journal du dimanche că liderul de la Minsk Aleksandr Lukaşenko “trebuie să plece”, informează duminică AFP.

“Ceea ce se întâmplă în Belarus este o criză de putere, o putere autoritară care nu poate accepta logica democraţiei şi care se agaţă cu forţa. Este clar că Lukaşenko trebuie să plece”, a declarat Macron, potrivit Agerpres, care amintește că liderul de la Elysee va efectua de luni până miercuri prima sa vizită în Lituania şi Letonia, două state baltice care speră în sprijinul său în confruntarea cu criza politică din Belarus şi cu presiunile Rusiei.

Alături de Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni coordonate care se adresează unui număr de 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care a fost declarat persona non-grata în cele trei state baltice. Mai mult, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania.

Preşedinţia franceză a indicat că “nu este exclus” ca Emmanuel Macron să se întâlnească la Vilnius cu opozanta belarusă, care s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru întâlniri cu Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European și cu miniștrii de externe din țările UE, însă aceștia din urmă au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Svetlana Tihanovskaia a declarat joi pentru Le Figaro că “aşteaptă multe” de la Macron şi speră că acesta “se va implica în a ne ajuta să ieşim din impas”.

Franţa solicită o tranziţie paşnică în Belarus prin încheierea represiunii şi apoi prin iniţierea unui dialog care să ţină seama de voinţa populaţiei “evitând riscul unei represiuni mai mari sau chiar o intervenţie a Rusiei”, a reamintit preşedinţia franceză.

Vizita lui Macron în Letonia și Lituania va surveni cu câteva zile înainte de summitul special al Consiliului European din 1-2 octombrie, consacrat exclusiv relațiilor externe ale UE și îndeosebi situației din Belarus. Poziția lui Emmanuel Macron privind criza din Belarus apare în condițiile în care Uniunea Europeană și Statele Unite și-au armonizat pozițiile în privința lui Lukașenko. Departamentul de Stat, statele membre ale UE și Parlamentul European au anunțat, pe rând, că nu îl recunosc pe Aleksandr Lukașenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”.

În ceea ce priveşte rolul preşedintelui rus Vladimir Putin în găsirea unei soluţii la criza politică declanşată după realegerea contestată a preşedintelui Lukaşenko pe 9 august, Emmanuel Macron consideră că suntem încă departe de o astfel de ipostază.

“Întâmplător am vorbit cu Vladimir Putin pe 14 septembrie, în ziua în care l-a primit pe Lukaşenko la Soci. I-am spus că Rusia are un rol de jucat şi acest rol poate fi pozitiv dacă îl determină pe Lukaşenko să respecte adevărul urnelor şi să elibereze prizonierii politici. Asta a fost acum două săptămâni, suntem încă departe”, a declarat preşedintele francez.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

Published

on

© European Union 2020

În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

La o zi după realegerea sa ca primar al Clujului, Emil Boc a plantat copaci la lansarea proiectului european ”Pădurea Clujenilor”

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis: Votul de ieri, un semnal clar că doar prin colaborarea formațiunilor de dreapta, România are șansa să se modernizeze

SUA8 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

U.E.9 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

U.E.9 hours ago

Grecia va muta în următoarele zile 3000 de refugiați din insula Lesbos pe continent

ROMÂNIA10 hours ago

Primarul Varșoviei îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul mandat la PMB: Să lucrăm împreună pentru un mai bun viitor al orașelor noastre

ROMÂNIA11 hours ago

Sondaj: Încrederea românilor în timpul pandemiei, mai mare în Uniunea Europeană decât în propriul Guvern

U.E.11 hours ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA11 hours ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE11 hours ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

SUA8 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending