Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres. 

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale. 

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei, a declarat premierul Nicolae Ciucă, luni, la Vadu, după participarea la ceremonia de începere a producţiei de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de compania Black Sea Oil & Gas, relatează Agerpres.

Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă Guvernul ar putea renegocia capitolul de energie din PNRR, astfel încât să fie amânată închiderea minelor, Nicolae Ciucă a răspuns:

„În acest moment, există la nivelul UE o decizie care a fost şi denumită REPowerEU. În interiorul acestei oportunităţi, se vor discuta elementele de plan în domeniul energiei. (…) Vom renegocia tot ce se poate renegocia, în beneficiul cetăţenilor români şi al economiei româneşti”, a declarat premierul.

Comisia Europeană a propus,  efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în PNRR-urile existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în acestea. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.

Planul REPowerEU vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși și abordarea crizei climatice.

Măsurile prevăzute în acest plan pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Din cele 29,2 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție prin PNRR, 41% sau 15,9 miliarde de euro sunt alocate măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, iar 1,6 miliarde de euro sunt dedicate investițiilor în domeniul energiei. 

Nicolae Ciucă a mai precizat că preţul gazului, în momentul de faţă, nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi care are perioada de aplicare de un an.

„Preţul gazului, în momentul de faţă, nu poate fi controlat decât prin OUG pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru iarna 2022-2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă. (…) De la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă, cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca în funcţie de dinamica pieţei să continuăm să monitorizăm şi să analizăm, astfel încât înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”

Citiți și Nicolae Ciucă: Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum de gaze al României, cu ajutorul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia

Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.