Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri magistraților că România nu-și permite să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza nemulțumirilor și opoziției sistemului judiciar cu privire la corectarea legii pensiilor speciale.

“Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele Comisiei Europene, care, cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile. România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării”, a spus Marcel Ciolacu într-un discurs la Ministerul Justiției la care au asistat șefii tuturor instituțiilor din sistemul judiciar.

Șeful Guvernului a participat, alături de președintele Klaus Iohannis și președintele Senatului Nicolae Ciucă, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei, concomitent cu anunțul venit de la Bruxelles prin care Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

Jaloanele din PNRR din aflate în întârziere sunt legea pensiilor, legea salarizării şi corectarea legii pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către Curtea Constituţională.

România a transmis, vineri, Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU, a cărui valoare a întregului plan modificat se va ridica la o anvelopă de 28,5 miliarde de euro, informează executivul european și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-o serie de comunicate de presă separate.

Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.

Modificarea planului propusă de România și transmisă la o săptămâna după vizita premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles prevede eliminarea a patru investiții din planul inițial și modificarea a aproximativ 70 de măsuri.

Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale.

România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență. Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.

Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ține seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.